Riscograma
Lucian Davidescu

Taxa pe prostia altora: asigurarea obligatorie a casei

Ştiai că locuinţa ta valorează 20 .000 de euro în caz că e luată de ape,  cade la cutremur sau se duce de râpă. Ştiai că de la anul trebuie să plăteşti 20 de euro chiar dacă ai buncăr? Cum să nu ştii, e lege!

După aproape 10 ani de amânări, legea asigurării obligatorii a locuinţei împotriva riscurilor catastrofale ar putea intea în vigoare de anul viitor. Asta nu înseamnă că sistemul va fi operaţional: infrastructura tehnică nu va fi gata, iar banii strânşi nu vor fi suficienţi nici măcar pentru reasigurare.

Pentru stat, miza financiară este să nu mai dea despăgubiri din buget în caz de inundaţii, alunecări de teren sau cutremur. Asigurătorii speră ca pe lângă poliţele obligatorii să vândă şi unele facultative. Pentru contribuabili, miza este zero: vor plăti un serviciu indiferent dacă au sau nu nevoie de el. 20 de euro pe an pentru o valoare asigurată de maximum 20.000 de euro. Dacă nu, amendă între 100 şi 500 de lei. Ieri, asigurătorii au încercat să convingă că asigurarea obligatorie nu este o taxă, ”pentru că nu este scumpă şi îi e de folos asiguratului”. Este o taxă! Iată de ce:

  1. Faţă de celelalte poliţe obligatorii, RCA şi răspunderea managerială, asigurarea obligatorie a locuinţei nu acoperă un risc pe care asiguratul îl prezintă faţă de terţi.

  2. Preţul poliţei nu este stabilit liber pe piaţă ci prin Hotărâre de Guvern. Nu trece nici măcar prin filtrul necesar pentru celelalte impozite: regulile teoretice de adoptare a Codului Fiscal.

  3. Preţul nu este diferenţiat în funcţie de nivelul de risc. O locuinţă cu risc seismic, în pantă şi în zonă inundabilă plăteşte aceeaşi sumă ca o locuinţă nouă din centrul unui oraş.

  4. Valoarea asigurată nu acoperă nevoile majorităţii contribuabililor, în schimb acoperă suma necesară reconstruirii caselor modeste, rurale, expuse la riscurile acoperite.

  5. Companiile de asigurări nu vor concura între ele pentru a oferi servicil. Dimpotrivă, ele au constituit o comapnie comună (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor – PAID – la care sunt acţionari 13 asigurători: Clal, Astra, Groupama Uniqa (fosta Unita), City Insurance, Certasig, Ardaf, Generali, Carpatica Asig, Euroins (fosta Asitrans), Grawe, Credit Europe Asigurări şi ABC Asigurări). PAID va încheia poliţe, va plăti daune, va contracta reasigurarea internaţională (adică poliţa pentru cazul în care nu poate face faţă singură la un nivel mare al despăgubirilor) şi a anunţat că va cere bani de la buget pentru a-şi acoperi pierderile.

7 comentarii
Ciuli

1.Pentru o polita de 20 Euro,valoarea locuintei e estimata la 20000 Euro;dar daca platesc 5 polite , suma care mi-ar fi acordata in caz de …cutremur,inundatie,etc.,nu ar fi de 100000?Cu alte cuvinte,platesc 100 euro,anual,adica in jur de 400lei,dar in caz de cutremur (ceea ce e o probabilitate destul de mare pt.Romania),as primi o suma (teoretic)care mi-ar putea acoperi eventualele daune pricinuite de cutremur.GRESESC?

2.Concret azi,eu am o astfel de polita de asigurare(de vreo 7 ani) la o anumita societate de asigurari si este cam acelasi raport intre valoarea politei si suma despagubita.

3.Pentru o populatie asa de …amarata,plina de someri,de …salariati cu salarii de mizerie,dar PROPRIETARI,cu batrani si pensionari cu pensii de cateva zeci de lei,ce s-ar intampla daca (hai sa punem si raul in fata)s-ar produce un cutremur ca cel din ’77?
Cu ce bani si-ar repara eventualele stricaciuni?Stiind ca n-are cine sa-i ajute,poate mmulti ar putea avea ….socuri!?!Asa cel putin,mai ai o speranta in polita de asigurare.

PUSE UNA PESTE ALTA,CRED CA NU-I CHIAR ASA DE REA!!!!

In concluzie

Lucian Davidescu

Argumentul este corect, după principiul ‘dacă stai cu capul în sobă şi cu picioarele în frigider, statistic ţi-e bine’.
Sigur că o asigurare este bună. Problema e că fiecare trebuie să plătesască în funcţie de risc. Doar aşa îi vei descuraja pe ţărani să-şi facă case în zone inundabile, de exemplu. Dacă-i pui să plătească 10 euro pe an şi le garantezi că primesc banii de la alţi oameni care au avut grijă unde şi cum îşi fac casa, ţăranii vor prefera să dea cei zece euro.
De asta vorbim de o taxă şi nu de o asigurare.

neutrino

@Ciuli, rationamentu tau este gresit.
Daca ai mai multe asigurari obligatorii la mai multe firme separate si vine momentul sa ceri o despagubire, legal nu ai voie sa ceri dauna mai mult de un total de 20000 euro indiferent cate polite ai incheiate.
Este aceasi teorie cu asigurarile CASCO. Daca ai 2 asigurari CASCO si o dauna nu poti cere ca respectiva paguba sa ife achitata din buzunaru a 2 asiguratori si evenutal de 2 ori pentru ca tu ai 2 asigurari.
Dupa cum este si cazul celalalt in care daca nu esti de vina si celalalt sofer iti da RCAul sa iti repari masina, chiar daca ai CASCO nu poti cere ca reparatia sa fie platita/facturata si de RCAul vinovatului si de CASCOul tau separat.
Astfel de cazuri sunt expres eliminate de lege.

florin

Neutrino are dreptate. Poti sa ai 10 asigurari pe o masina, in caz de dauna vei fi despagubit de o singura societate de asigurare pe o singura polita. Valabil pentru toate tipurile de asigurari, medicale, raspunderi, locuinte, auto, etc.

Neo34

Obligativitatea asigurarii este UN ABUZ. Nimic nu va opri companiile de asigurari sa creasca costul politei in doi trei ani. Acum intocmai unei pastile mare pentru a putea fi in ghitita costul politei este relativ mic. Nu va mai fi asa…. gogorita cu despagubirile date de stat pentru inundatii nu a fost decat campanie de PR pentru ne baga pe gat acest furt cu acte. Se putea explica oamenilor pur si simplu ca nu mai traim intr-un stat comunist in care STATUL are grija de toti si ca din anul de gratie 2000 fiecare e pe cont propriu si nu mai este despagubit din fond public.
poate asa ii cointeresau pe tarani sa faca replantari pe dealurile pe care tot ei le-au chelit sau s nu mai despadureasca in nestire plus concurenta cu adevarat reala intre firme de asigurari in functie de risc.

Victor

1. Cel mai… „interesant” este ca aceasta asigurare obligatorie nu acopera decat riscurile alese de oficialitatile care o impun, nu TOATE riscurile.
2. Poate la fel de interesant (si dovada a faptului ca este de fapt vorba de o obligativitate statuata prin lege a unei forme de… (sa spunem) „solidaritate sociala”) este faptul ca: a). plata acestei asigurari mai mult iluzorii este obligatorie indiferent de o eventuala asigurare… serioasa incheiata cu vreo oarecare firma de asigurari, si b). NICI nu este permisa nici negocierea cuantumului primelor, nici a sumei asigurate, care este standard indiferent daca este vorba de o cladire gen „casa de raport” (construita fara fundatie, direct pe pamant, constituita din doua incaperi: camera si inca o incapere care concomitent joaca rolul de hol de intrare, bucatarie, baie, etc) sau de o vila (construita pe trei-patru nivele, pe o amprenta la sol de 2-300 mp, deci o suprafata construita de vreo 1.000 mp, la care numai scarile de la intrare costa mai mult decat toata casa din exemplul precedent).
3. Poate CEL MAI interesant este faptul ca organismul constituit din societatile de asigurare recunoaste deschis (desi in mod implicit) ca isi asuma numai profitul, nu si riscul (odata ce „…va cere bani de la buget pentru a-şi acoperi pierderile”, dupa cum scrie in fraza de incheiere a articolului), in acest sens pierzandu-si – din punct de vedere al statului – ORICE utilitate, si ramanand doar o sursa de profit nemeritat, dar legiferat.

@ Ciuli: Fata de ceea ce ai scris dumneata, n-ar fi fost mai normal ca obligativitatea incheierii acestei polite „obligatorii” sa inceteze in momentul in care proprietarul poate sa demonstreze ca a incheiat deja o asigurare facultativa care sa acopere MINIMUM toate riscurile specificate in lege, pt o suma care sa nu fie mai mica decat cea specificata in lege?
@ Neo: 1. Nu era necesar de explicat nimic, odata ce ORICUM statului ii va fi cerut (nu de catre proprietari, ci de catre organismul constituit de firmele de asigurari) sa acopere pierderile.
2. N-au pus taranii monopol pe iseile idioate de constructie, sunt destui tarani care au construit cu cap, si destui oraseni expusi unor riscuri nemasurate.
3. DE REGULA (nu fara exceptii) NU taranii au „chelit” pantele, ci – in mod samavolnic – au facut-o ALTII (in proprietatea taranilor, care stateau si se uitau, neputand face nimic, cata vreme oficialitatile NU LOR, in calitatea lor de proprietari, „le tineau partea”).

daniel19dj

ba nu li rusine ..hotzi hotzi..nu avem bani pe paine si ne mai cer si 20 de euro …oricum yo nu le dau nimika…i bag la mama lor de hotzi