Suntem in Kafka si Wonderland in acelasi timp.
Plus Goran Bregovici.
🙂
3 mega-proiecte anacronice care toacă bani în România acum
Până se hotărăsc politrucii şi securiştii cum să împartă caşcavalul, tehnologia îi lasă într-un nor de praf.
Iată trei exemple de proiecte care acum cinci ani puteau părea fezabile, dar care acum nu înseamnă decât o gaură de aproape jumătate de miliard de euro.
Biblioteca Naţională: 128 milioane euro. E adevărat că nu mai aveau unde să-şi ţină cărţile. Dar de aici până la a finaliza un mausoleu „care să recâştige pasiunea pentru cultură” e o cale lungă. Un e-book cu acces la internet s-a ieftinit până la 139 de dolari iar dacă Biblioteca şi-ar urmări cu adevărat scopul ar trebui ca de o fracţiune din bani să cumpere un sediu modest, scannere, să angajeze studenţi şi să-şi digitalizeze rapid toată colecţia. Deocamdată, câştigă doar constructorii clădirii – Aedificia Carpaţi – şi orgoliul bibliotecarilor. Statul mai toacă degeaba nişte milioane de la capitolul investiţii.
Netcity: 200 milioane euro. Da, cablurile de pe stâlpi sunt urâte. Primăria Capitalei a sesizat nevoia publică de-a le îngropa iar firma de securitate UTI, cea-care-instalează-cam-tot-ce-e-de-instalat-de-când-nu-prea-mai-instalează-Intrarom, a câştigat oportunitatea de profit. Aici, banii nu vin direct de la stat ci de la populaţie prin intermediul proprietarilor de cabluri. Ei vor fi obligaţi să se dea jos de pe stâlpi şi să plătească chirie. Sună excelent, cu o singură excepţie: toată Europa cântă despre Wimax, tehnologia fără fir care permite transfer rapid de date pe distanţe de ordinul kilometrilor. În aventura asta, cineva va pierde bani!
Televiziunea digitală terestră: 60 milioane euro. În vremurile când antena terestră era baza recepţiei TV, în România s-ar fi putut transmite maximum 6 canale naţionale analogice. Tehnologia digitală face însă ca pe locul unuia singur să poată fi înghesuite 7. Aici, a intervenit chiar Uniunea Europeană, care a decretat tabla înmulţirii: 6×7=42, deci din 2012 nimeni să nu mai aibă transmisiuni analogice. Majoritatea ţărilor s-au conformat cu mult înainte, dar România o va face chiar mai târziu. Între timp, au apărut furnizorii de servicii prin satelit – DTH – care au chiar o acoperire mai bună. Prea târziu: contractele de finanţare sunt semnate de mult. Marea victimă este Radiocom – fostul Radiocomunicaţii – o discretă companie din rezerva de cadre a statului, care s-a împrumutat din timp pentru a-şi asigura supravieţuirea. Deznodământul afacerii va fi trist.
Şi mai trist este că directiva europeană va avea un efect contrar celui scontat. Televiziunea digitală terestră trebuia să ajungă în gospodăriile care nu-şi permit cablu sau sunt prea izolate. În fapt, după intrarea în vigoare, pentru televizorul ei cu lămpi bunica ta va trebui să-şi cumpere – sau să primească gratis de la Radiocom – un decodor digital. Păi nu-i era mai util un patefon?
16 comentarii
Mai vrei? Transalpina, drum de 400 de milioane de euro, Transfagarasanul e mic copil, nicio valoare economica.
transalpina si dn66A (retezat – valea cernei), sosele prin creierii muntilor, gata sa torpileze ultimele colturi de natura nealterate. cel putin dn66A e o aberatie de nedescris. exista drumul alternativ prin baia de arama, care trece prin sate ce au nevoie de el, si care acum e lasat in paragina (plin de cratere, viteza medie de parcurgere = 20km/h). e adevarat, asta prin baia de arama e mai lung cu vreo 30 de km, deci merita sa distrugi natura si sa toci vreo 100 de milioane ca sa scurtezi traseul cu 30 de km.
Ce se mai aude despre participaţia statului român la Krivoi Rog şi despre şantierele în conservare de hidrocentrale ?
Ati uitat si de catedrala mantuirii neamului (ciudat nume, a mantuirii de ce ?).
Aia cu digitalizarea Biblotecii Nationale e prea complicata , necesita tehnica de calcul, oameni, plata la curent si etc, mult mai usor e sa construiesti o cladire care poate sa dureze si 10 ani si mananca mult mai multi bani de la buget si deh va fi o afacere in stil romanesc. Netcity si televiziune digitala visuri SF, poate in secolul viitor !
Cea mai tare e alta: reteaua de gaze, apa si canal, calea ferata. LA SAT.
Toate pornite in urma cu 30-40 de ani, cand realitatea demografica era cu totul alta.
Astazi nici tarani care sa plateasca taxe nu mai sunt, fizic, ca numar de oameni ce trece strada – asta ca sa nu mai zic nimic de fezabilitate sau incasari (n-au bani saracii nici de paine).
Singurii care castiga sunt tiganii care fura fierul (tonele de otel pe cap de locuitor), in perioada urmatoare urmand sa fure direct PODURI, gari, locomotive..
Victoria socialismului, ce sa mai vorbim.
Te urmaresc de mult timp si de cele mai multe ori iti impartasesc opiniile dar aici gresesti enorm .
Wimax nu poate emite transmite cu mai mult de 100 Mbps , in timp ce pe fibrele trase se pot transporta sute de Gbps.
In toate capitalele civilizate nu o sa vezi nici un cablu pe stalpi . Am fost in vara la Istanbul si nu am vazut nici un stalp imbracat in colaci de fibra optica .
Trebuie sa avem in vedere ca in Romania avem cea mai buna infrastructura de transport date . Fara acele fibre trase aiurea si peste tot nu am avea cele mai ieftine abonamente la internet din Europa .
Televiziunea Digitala este necesara , deoarece se va elibera spectrul in banda de 800Mhz, unde acum emit statiile TV analog. Spectrul eliberat este mult asteptat de catre operatorii de telefonie mobila pentru lansarea serviciilor 4G . Statul ia bani frumosi din taxa de licenta platita de operatori .
cu stima
Radu
Te auzi ce spui, domnule?? Ai auzit de National Library sau Library of Congress sa treaca tot pe digital si sa stea intr-o cocioaba?? Ai vazt vre biblioteca nationala in lumea asta, ce sedii au? Ai fost la Bp macar, sa vezi ca e in palatul regal?
Ce sa te astepti de la bolovani, daca oameni destepti gandesc asa? Bine ca nu mentionati nimic despre tocarea banilor pentru e-guvernare, e-romania si alte fantasmagorii. La noi digitalul se introduce nu pentru ca e nevoie, ci pentru ca e trendy. Si nu se aleg solutii eficiente, ci solutii s.f., ca asa a auzit unul (vezi Ci digitala – cate tari au, dec e trebuie sa fim noi primii???)
De regula impartasesc majoritatea punctelor de vedere ale autorului – dar cel putin la unul din cele enumerate mai sus am foarte mari rezerve sa accept solutia alternativa : WiMax-ul s-a dovedit ( cel putin pe moment ) un "vis erotic" prea scump pentru cei din zonele care nu au deja o retea de fibra optica si prea slab ca si capacitate de transport/cost pentru zonele deja cablate corespunzator …
Toate cele bune
De fapt sunt oarecum legate: cand se va elibera spectrul ocupat acum de televiziune analogica, va aparea o alternativa mobila tip WiMax in acel spectru, fie prin licentiere, fie prin white space devices. Propagarea e mult mai buna la frecvente joase, si s-ar rezolva multe probleme pe care le are WiMax la frecvente de ordinul GHz unde a fost implementat pana acum.
Cu povestea "de ce sa nu fim noi ultimii" nu prea merge datorita geografiei, nu o sa-ti convina sa-ti cada semnalul la laptop cand e lumea mai draga fiindca a inceput Arabela la televiziunea bulgara. Sunt niste intelegeri internationale, si lumea merge inainte chiar daca noi nu putem face fata (si deja suntem cu 3-4 ani in urma). Alternativa e sa opreasca emitatoarele analogice fara a pune nimic in loc. Sunt de acord insa ca investitiile aici ar trebui sa vina din mediul privat, nu de la stat.
Costul proiectului Netcity, chiar presupunand ca este 90% teapa, e total neglijabil raportat la dimensiunea pietei de telecomunicatii din Bucuresti. Unele costuri ca gaurirea asfaltului si infiintarea unor canale de tragere a fibrei optice se pot amortiza in perioade gen 50 de ani. Echipamentele si fibra poate in perioade de pana la 10 ani datorita uzurii morale si fizice. Daca imparti 200 de milioane de euro la 20 de ani, vorbim de un cost de sub 1 milion de euro pe luna, la o piata a internetului fix de ordinul zecilor de milioane pe luna. Poate ca nu e cel mai bun moment pentru investitie, dar nu se poate vorbi de o impovarare a internautului mediu, exista niste costuri pana la urma indiferent daca tragi sarmele prin aer sau prin pamant.
Biblioteca nationala are nevoie de un depozit urias cu atmosfera controlata undeva la Bragadiru, si echipamente de digitizare/servere. O cladire impozanta nu aduce plusvaloare pentru ca oamenii nu se mai duc la biblioteca. Comparatia cu alte tari cu apa calda e improprie – ei au facut acele sedii impunatoare pe vreme cand avea sens o asemenea investitie, si acum se indreapta spre new media. Din nou, suntem cu defazati cu vreo 100 de ani.
Wimax nu a arata bine ce poate si a si murit. La cum schimba nebunii standardele si generatiile, s-ar putea ca nici LTE sa nu apuce (cam asta ar fi urmasul). Trecerea la televiziunea digitala ar putea afecta masiv piata abonatilor de cablu din Romania (4play si alte alea). Nu am facut o diagrama de interese… La bibliotecă nu ma pricep, nu ma bag. Totusi, experienta actualelor ebook readere este chinuitoare la pagini scanate… se va rezolva in cativa ani. Mai devreme sau mai tarziu nu vor scapa de scanarea completa, anyway.
Nu o sa mai vedem ceva bani investiti in ceva care necesita. Suntem cazuti in groapa si e adanca rau 🙂
pentru cei din zonele care nu au deja o retea de fibra optica si prea slab ca si capacitate de transport/cost pentru zonele deja cablate corespunzator …
3 proiecte si 3 prostii jurnalistice.
1. Biblioteca Nationala are carti vechi, de colectie, harti, sali de lectura, conferinte etc. Pe astea nu poti sa le arunci la gunoi ci trebuie sa le pastrezi la loc sigur. Chiar şi servele trebuie sa fie bine pazite, la loc sigur.
2. Comunicatiile intre releele de comunicatii se fac prin fibra optica, un mediu sigur de comunicatii. De wimax ai auzit si tu si il arunci pe aici. E tehnologie moarta pt ca Intel nu a inteles piata. Ar fi bine sa te limitezi la lucrurile pe care le cunosti.
3. Tehnologia DVB-T va fi disponibila pe orice, deci bunica poate linistita sa-si cumpere un alt televizor cu DVB-T (costa cat o pensie pe o luna). Transmisia digitala e viitorul chiar si pt mediul rural.
Biblioteca: scump, dar aia sa fie paguba noastra! Uita-te la tv pe taraf si vezi de ce avem nevoie si de biblioteca.
Netcity: presupunand prin absurd ca wimax ar avea viteze comparabile cu fibra, ar merge si telefonia si netul si telefonul pe wimax: cum transportam datele spre emitatoarele de wimax!? 🙂
DVB: pai DVB-t e gratis, DTH e pe bani. Daca bunicii ii trebuie medicamente si nu are bani o luna sa plateasca DTHul , ce face?
Exagerati un pic cu Wimax-ul: atunci cand vine vorba de transferat catre colaboratori fisiere de zeci de giga nu renunt la fibra din firma nici mort.
Tehnologiile wireless sunt interesante, au multe aplicatii folositoare, dar mai este mult pana departe iar fibra optica ramane un mediu de transmisie exceptional