Standard
Lucian Davidescu

Rău cu leu, dar mai rău fără leu

Existenţa unei monede naţionale este un instrument. Dar cum trebuie el folosit?

Ca să ajungă din urmă Europa, România are două etape de parcurs: „convergenţa nominală” – care se va încheia cu adoptarea euro – şi „convergenţa reală”. Criza a dat peste cap calculele iniţiale, iar termenele au fost temporizate. România a renunţat la ţinta 2015 pentru adoptarea euro. Cu certitudine, acest lucru trebuie tratat ca un prim eşec. România nu este în poziţia Cehiei sau a Poloniei, care să-i permită un euroscepticism bine dozat, ci mai degrabă în a Bulgariei, care măcar a reuşit să fructifice avantajele unui curs fix prin disciplină monetară şi fiscală.

Însă de-acum contează mai puţin trecutul şi mult mai mult paşii care urmează. Decizia s-ar putea dovedi o gură de oxigen sau încă o înghiţitură de apă sărată.

„Convergenţa nominală” este procesul în urma căruia majoritatea preţurilor se vor alinia la cele din Uniunea Europeană. Sunt două metode prin care acest lucru se poate realiza: una malignă – inflaţia, respectiv una benignă – aprecierea monedei. În primul caz, scumpirile duc la o redistribuire violentă a veniturilor, în care principalii beneficiari sunt statul şi companiile de pe pieţele inelastice, iar cel mai mult pierd salariaţii, pensionarii şi firmele mici. În al doilea caz, tranziţia nu este resimţită deloc pe plan intern: preţurile cresc doar în raport cu moneda euro, dar rămân constante în raport cu veniturile. Etapa este absolut necesară. Preţurile nu pot fi păstrate jos doar pentru a compensa veniturile mici, pentru că întotdeauna vecinii mai înstăriţi vor putea supralicita, generând unul dintre efectele cererii ridicate: inflaţie sau penurie.

Teoretic, adoptarea euro trebuie să se încheie după încheierea procesului de convergenţă nominală. Ce urmează?

„Convergenţa reală” este la rândul său un proces deja început, însă va continua şi după adoptarea euro.

Se va încheia când şi veniturile vor ajunge aproape de nivelul mediu din Uniunea Europeană. Principalele ingrediente ale acestui proces sunt creşterea de productivitate şi acumularea de capital. În acest caz, România are un singur avantaj palpabil, iar acela este decalajul. Mai exact, oportunitatea este aceea de-a construi infrastructura şi mijloacele de producţie cu cele mai avansate tehnologii, astfel încât să scurteze nişte etape care în Vest au consumat mai mult timp şi mai mulţi bani.

Cel mai mare neajuns este lipsa de organizare, mai ales în sectorul public, dar şi în cel privat. Aceasta este cauza pentru care fondurile UE nu au fost absorbite, pentru care lungimea autostrăzilor reziliate este mai mare decât a celor aflate în lucru, acesta este motivul pentru care computerele ce echipează deja în exces administraţia publică nu depăşesc funcţionalitatea unor maşini de scris.

Pentru etapa convergenţei nominale nu există termen. Poate dura un deceniu, o generaţie sau poate să nu se întâmple niciodată.

Cum ajută existenţa monedei şi fluctuaţia ei tot acest proces? Cel mai important lucru care trebuie să fie clar e că nu există soluţii universale – fiecare decizie are un revers dureros.

Deprecierea leului este soluţia care pare să dea cele mai bune rezultate: crizele bugetare se rezolvă mai repede, iar exportatorii încasează mai mulţi bani. În realitate, soluţia este doar una pe termen foarte scurt. În realitate, convergenţa reală a fost complet întreruptă, iar convergenţa nominală se face prin cea mai proastă metodă: inflaţia.

Într-o economie puternică, deprecierea poate fi folosită ca o corecţie necesară în timp de criză. Într-o ţară emergentă ca România, devalorizarea monedei înseamnă doar că nişte cetăţeni săraci subvenţionează consumul unor străini bogaţi. Iar dacă liderii politici nu sunt suficient de responsabili, deprecierea va duce la spolierea contribuabililor în beneficiul bugetului de stat.

Aprecierea leului, pe de altă parte, are costuri imediate. Bugetul nu reuşeşte să acopere cheltuielile şi trebuie să treacă la măsuri de austeritate, iar exportatorii sunt presaţi să devină mai competitivi şi de multe ori dispar. Pentru exportatori există însă şi o veste bună. Aprecierea monedei le dă acces mai ieftin la tehnologia de vârf care, vrem-nu vrem, provine aproape exclusiv din import şi care constituie ingredientul principal pentru ajungerea Europei din urmă.


Lasă un răspuns la Andrei Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Radu

@LD

"În al doilea caz, tranziţia nu este resimţită deloc pe plan intern: preţurile cresc doar în raport cu moneda euro, dar rămân constante în raport cu veniturile"

Aprecierea monedei nu este deloc benigna. Binenteles, care pensionar sau bugetar nu si-ar dori sa fie plait la niveluri euro, e de inteles asta. Cum se zicea in Romania chiar inainte sa plec eu in 1990–"vrem sa muncim ca in socialism, dar sa fim platiti ca in capitalism".

In ultimul deceniu (2000-2010), salariul median german a stagnat (nu a crescut mai repede decat inflatia, care si ea a fost mica in Germania). Desi au devenit mai productivi intre timp, muncitorii german au strans din dinti si au mers inainte fara greve. Asta a ajutat foarte mult companiile germane sa fie competitive intr-o economie globalizata.

Ce s-a intamplat cu tarile PIGS? Salariile lor s-au dublat in ultimul deceniu! Nu zic ca si productivitatea muncitorilor de acolo a stat pe loc, bineintele ca a crescut si ea, poate chiar mai mult decat la nemti (ca a pornit de la baza mai mica, ha! ).

Dar nu a ajuns-o in termeni absolut pe a nemtilor, nici infrastructura nu a ajuns acolo, nici eficienta guvernului (lipsa de coruptie si birocratie) nu au ajuns la acelasi nivel ca in germania. Deci faptul ca multi greci au ajuns sa aiba salarii si pensii la nivel german a fost o reteta pentru falimentarea statului (si/sau firmelor private pentru cei care lucrau la privat).

O moneda tare pentru o tara inca slaba nu este o panacee, ci dimpotriva. De asta grecilor nici nu li s-a dat voie de la inceput sa intre in euro, ci doar dupa ce economia lor si finantele guvernului urmau sa corespunda anumitor parametrii. Dupa cum stim, grecii au aranjat bine anumite statistici si au intrat in euro, dar in loc sa il apuce pe Dumnezeu de picior, s-au legat la maini ca prostii.

Cum ai scris, o moneda nationala e foarte importanta in vremuri de criza pentru tari unde raspunsul la criza cel mai potrivit nu este identic ca al germaniei. Tarile benelux si inca cateva cu economie similara ca a Germaniei probabil ca nu au mult de pierdut cu nemtii la fraiele BCE. Dar tarile mediteraneano-balcanice au.

"Pentru exportatori există însă şi o veste bună. Aprecierea monedei le dă acces mai ieftin la tehnologia de vârf"

Nu. Unui exportator care exporta un produs in euro (sa zicem la 1000 euro bucata) si care foloseste utilaje nemtesti importate in euro (eventual finantate si cu un credit in euro, care sa aiba dobanda mai mica) care l-ar costa sa zicem 200 euro, ii raman 800 euro pentru salarii, impozite, materii prime, energie, si profit. Sa zicem ca energia si materiile prime sunt tot in euro, ca deh, suntem in era globalizarii, si sa zicem ca costa 300 euro. Deci 500 euro pentru costuri in RON–salarii, taxe si impozite, profit.

Daca vine criza si exportatorul are de ales intre tinerea cu dinti de pret (si incetarea completa a vanzarilor) si reducerea costurilor finale cu 20% sa zicem, atunci i-ar ramane doar 300 euro pentru costurile de mai jos. Daca salariile muncitorilor (si taxele proportionale cu salariile) raman in euro, probabil ca va trebui sa produca in pierdere pana se termina criza, si nu se stie daca il va tine buzunarul asa mult timp. Dar daca salariile muncitorilor ar fi in RON, si RON-ul s-ar devaloriza cu vreo 20% fata de euro, atunci acele costuri ar scade pe masura, si exportatorul nu ar mai lucra neaparat in pierdere (desi oricum profitul i-ar fi puternic afectat).

Ca sa rezum, exportatorilor le convine ca moneda locala sa fie mai slaba, ca asta le reduce si lor cheltuielile locale, ceea ce este necesar in conditii de criza. Importul/finantarea tehnologiei de varf este doar o fractiune din consturile produsului final, care e vandut in euro (si la fel si energia, materii prima). Toata smecheria este cum sa "intinda" suma ramasa in euro ca sa acopere costurile in moneda locala. Si o moneda locala prea puternica va face acest lucru imposibil.

Radu

Inca o observatie, de la http://www.ritholtz.com/blog/2011/04/dollars-bigg

Dolarul a scazut fata de euro si alte monede de la 121.02 in July 2001 la 70.69 in March 2008. Administratia Bush (si FED-ul sub Alan Greenspan) nu a luat nici o masura impotriva acestei deprecieri, ba chiar au vazut-o ca un lucru bun, pentru ca deprecierea monedei ii ajuta pe exportatorii americani. Si ii ajuta si pe producatorii americani pentru piata interna sa concureze mai usor cu importatorii de produse europene.

Personal mie nu imi convine, ca sunt acum in vizita in Romania si dentistul vrea plata in euro si nu in dolari. Dar cu privire la interesul SUA pe ansamblu, sunt de acord cu aceasta parte din politica lui Bush. Deocamdata sub Obama dolarul este (inca) mai valoros comparat cu acum 3 ani, dar daca o sa se devalorizeze din nou o sa strang din dinti. Devalorizarea doare pe termen scurt pentru consumatori, ca si masurile de austeritate, doar ca are efecte expansiornare in loc de contractionare. Si eu cred ca in timp de criza sunt mai bune masurile expansionare.

Lucian Davidescu

@radu

Te arunci cu capul înainte 🙂

1. Confunzi direcţia cursului valutar cu nivelul dobânzii. Problema grecilor a fost dobânda prea mică.

2. Sigur că exportatorilor care exploatează munca ieftină le convine o monedă slabă. Întrebarea e dacă vrei sau nu ca munca respectivă să rămână ieftină forever.

Radu

@LD

1. Nu am confundat asta–in SUA si dobanzile sunt mici, si moneda slaba (comparat cu celelate monede puternice)

2. La fel, dand SUA ca exemplu, nu cred ca scopul lui Bush a fost sa transforme SUA intr-o banana republic. Si nici nu cred ca devalorizarea dolarului duce la asta. Si Boeing vs. Airbus (unde cursul dolar euro este critic) nu este o chestie de exploatarea muncii ieftine, ci exploatarea muncii calificate, unde salariul brut mediu este de circa 50k dolari anual. Dar mai bine decat 50k euro anual (cat ghicesc ca e salariul brut median la Airbus, daca mai adaugi si toate impozitele si contributiile sociale).

Cum am mai scris, mie personal nu imi prieste devalorizarea dolarului cand calatoresc in Romania (sau Europa in general). Dar asta nu ma impiedica sa ii vad logica. Cat timp SUA are deficit comercial, dolarul va trebui sa mai scada. Cand SUA isi va balansa comertul (si poate face asta in cativa ani, ca descopera noi zacaminte de petrol si gaze, si agricultura castiga din ce in ce mai mult la export), atunci cursul dolarului se va stabiliza de la sine.

Lucian Davidescu

@Radu

"si dobanzile sunt mici, si moneda slaba"

Altă confuzie. Se pot combina oricum, ideea era să legi efectul fiecărui element de cauza corectă.

Și se pare că nici n-ai citit tot textul:

Într-o economie puternică, deprecierea poate fi folosită ca o corecţie necesară în timp de criză. Într-o ţară emergentă ca România, devalorizarea monedei înseamnă doar că nişte cetăţeni săraci subvenţionează consumul unor străini bogaţi. Iar dacă liderii politici nu sunt suficient de responsabili, deprecierea va duce la spolierea contribuabililor în beneficiul bugetului de stat.

Nickmann

Romania sufera doar de o singura criza: cea de management. Atat. Restul rezultatelor proaste, din "criza" aceasta rezulta. Pana nu se trece la o restructurare a managementului, reala, a sistemului public, toate celelalte sectoare ale satatului, implicit ale societatii, vor avea de suferit.

Flavian

Din nou pe puntea Titanicului. Orchestra canta. Antene, irealitati, proteveuri. Baietii au talent. Lumea ii urmareste cu interes. Iceberguri ? Care iceberguri ? Povesti, zvonuri, prostii. Alea au fost in 2008, acuma gata, am scapat de ele. Ne-am speriat degeaba. Lumea serioasa are treaba. Redecoreaza puntea. Se intreaba daca in 2015 o sa vopsim si noi cu albastru zona noastra, ca prin alte parti. Sau sa mai amanam, ca e inca scumpa vopseaua si mai merge asta veche. Ben e in camera motoarelor. Are o mare dilema. Oamenii a inceput sa bage de seama ca pompele de apa merg de vreme buna si incep sa intre la banuieli. Asa ca le-ar opri. A mai promis el ca le opreste, dar de data asta poate reuseste sa-i pacaleasca ca le-a oprit de tot daca le da mai incet o veme. O sa le arate indicatorii, o sa le repete iar ca au facut masuratori la pupa. Se ridica clar. Deci pomparea a functionat. Asa ca neaparat trebuie sa promita azi ca opreste pompele. Altfel ar incepe oamenii sa ia aminte ca se scufunda prova si nu e bine.

Unii au observat deja si incep sa creeze panica. Iar asta nu-i convine. Inca n-a terminat de incarcat barcile pentru el si prietenii lui. Iar astia care s-au plictisit de orchestra incep sa se prinda. Majoritatea sunt speriati. Au inceput sa urle despre naufragii, scufundari, rechini, reactoare explodate, apocalipse si alte cele. Noroc ca lumea inca ii considera bezmetici. Dar incep sa se inmulteasca. O parte s-au aruncat disperati peste bord. Altii s-au resemnat si s-au intors inapoi sa asculte orchestra. Cei mai inteligenti au facut plute si au pus deoparte ce rezerve au mai putut gasi, iar acum vaslesc catre cea mai apropiata insula. Unii dintre ei striga de la distanta incercand sa-i convinga si pe ceilalti ca nava se scufunda. Ca e cazul sa dea jos barcile si sa salveze ce se mai poate. Pentu ca timpul trece…

iokan

In sfarsit , am inteles si eu cum e cu convergenta. N-am inteles primul din titlurile graficului, respectiv cel cu puterea de cumparare. Sau sunt doua grafice si nu vad eu bine?

Radu

@LD

Nu m-am exprimat clar, voiam sa ma refer la http://en.wikipedia.org/wiki/Impossible_trinity in economia internationala–ca o tara poate alege cel mult 2 din 3, dar e imposibil sa le aiba pe toate 3:

– economie deschisa la miscari de capital in si din tari straine

– curs valutar fix in raport cu alte monezi (sau apartenenta la o moneda care sa nu fie sub controlul acelei tari, cum ar fi Romania cu euro)

– politica monetara independenta (in care banca centrala sa poata stabili o dobanda de referinta)

Dixit Krugman:

The point is that you can't have it all: A country must pick two out of three. It can fix its exchange rate without emasculating its central bank, but only by maintaining controls on capital flows (like China today); it can leave capital movement free but retain monetary autonomy, but only by letting the exchange rate fluctuate (like Britain – or Canada); or it can choose to leave capital free and stabilize the currency, but only by abandoning any ability to adjust interest rates to fight inflation or recession (like Argentina today,[5] or for that matter most of Europe).

Deci Romania trebuie sa decida care dintre cele 3 puncte trebuie sacrificate. Eu personal nu cred ca ar fi bine sa ajunga in pozitia Greciei de azi. Le scartaia grecilor economia si acum 20-30 de ani, dar atunci puteau iesi usor din criza prin devalorizare, si cred ca au si facut asta. Devalorizarea avea (printre altele) si efectul masurii de austeritate de azi cu taieri de pensii si salarii de bugetari, dar fara asa multe greve si blocaj economic.

stan

@radu

radu e iobagu perfect(sau un postaci prost) ii tiparesti hartii si ,,reglementezi" viata .

radule ca unu care s-a saturat sa-i fie date legi & regulamente , sa-i fie luata munca (prin taxe sau tipariri de rahat aka moneda) nu pot (crede-ma) sa ma abtin in ati spune ca manaci rahat

Radu

@Flavian

Frumoasa naratie, dar lamureste-ne si pe noi, care e icebergul care e pe cale sa distruga economia globala? Peak oil? Criza de sovereign debt? Imbatranirea demografica? All of the above?

Lucian Davidescu

@Nickmann

Evident. Cu management bun, toată lumea ar fi o elveţie – fără glumă

@Flavian

Numa să fie insulă, că de-aproape pare o balenă 😛

@iokan

E un singur grafic, cu titlu principal şi secundar

@Radu

1. Trinitatea imposibilă e o constrângere strict tehnică, nu spune nimic despre oportunitatea aprecierii sau a deprecerii de monedă.

2. România a decis deja, în martie 2009: a sacrificat de facto mişcarea liberă a capitalurilor.

Radu

@LD

Interesant, chiar nu stiam de asta. Deci temporar Romania foloseste "solutia chinezeasca" (folosind exemplele date de Krugman pentru cele 3 alternative).

Vezi aderarea la euro in viitorul mediu (6-10 ani) ca fiind inevitabila? Daca da, atunci crezi ca va forta asta pe Romania si sa renunte la barierele puse miscarilor de capital? Si daca raspunsul la aceasta intrebare e tot da, cum poate evita soarta Greciei sau Irlandei? Ca Irlanda nu cheltuia prea mult pe sectorul public, si nu avea nici coruptia grecilor. Dar tot s-a fript cu capitalul speculativ care a venit intr-un flux mare, apoi s-a retras si mai rapid intr-un reflux la fel de mare. Si trebuie sa iti scremi mintea destul de mult ca sa concepi Romania ca apartinand la acelasi http://en.wikipedia.org/wiki/Optimum_currency_are… ca si Germania, ca nici in 100 de ani nu va intruni condiile enumerate acolo.

Poate ca speranta sta in memoria colectiva de a evita bulele. Si asta poate sa fie suficient 2-3 decenii, dar memoria colectiva nu tine mai mult decat o viata de om. Cu posibila exceptie la aversiunea nemtilor fata de inflatie, care inca este prezenta dupa 90 de ani, dar nu cred ca romanii vor avea memorie asa lunga ca si nemtii.

Dar chiar si fara bule, viitorul va fi auster din mai multe motive–generatiile viitoare vor trebui sa ii sustina pe decretei ca pensionari (fie prin contributii la sistemul public de pensii, fie prin ajutarea rudelor in varsta si pe deasupra si taxe pentru ajutor social pentru batranii fara rude). Era dupa peak oil va face pe oameni sa re-traiasca pe pielea lor austeritatea anilor 80–folosirea masinilor doar in weekend, vegetarianismul de nevoie, incalzirea cu lemne la bloc…

Gigi

Convergenta nominala e foarte usor de atins. Si Kosovo foloseste Euro, chiar daca nu e in UE, nu are un tratat cu BCE, si are PIB/capita mult sub cel al Romaniei.

Convergenta reala din pacate (si o spun cu toata tristetea) nu cred ca o va prinde aceasta generatie de romani. 🙁

Poate peste vreo 100 de ani daca se va intampla vreo minune si natia asta va deveni competitiva si va avea management politic real, ar avea sanse sa ajunga la nivelul de trai al tarilor PIIGS.

Cei care au mai calatorit cat de cat prin Europa pot sa confirme/sa infirme aceasta opinie.

Polonia e ani lumina in fata noastra la orice, in ciuda faptului ca ei spre deosebire de noi au pierdut razboiul cu speculatorii in toamna lui 2008 (ca tot sunt dezbateri in ultima perioada-zlotul a ajuns atunci la 4,9/1eur. Acum e sub 4)

Andrei

Convergenta reala nu va fi niciodata atinsa . Ar trebui al popor pentru asta ( si alti politicieni – dar ei tot din popor provin ,asadar sunt reprezentativi . Huliti , dar reprezentativi )

Lucian Davidescu

@Radu

Bariera de faţă este una la ieşire şi a fost ridicată de teama crizei. Dar într-o ţară ca România, banii vor în general să intre – aici nu prea sunt bariere şi nici nu vor fi.

După adoptarea euro nu se mai pune problema în termeni de trinitate imposibilă pentru că se schimbă regulile – euro este oarecum autosuficient, nu caută repere fixe – iar politică monetară există în continuare, doar că e stabilită la un nivel mai înalt.

Însă asta n-are legătură cu discuţia de faţă.

Comparaţiile n-ar trebui să se facă între ţări/regiuni, ăsta este unul dintre efectele secundare proaste ale dreptului "suveran" la taxare. O companie din România poate foarte bine să aibă bonitate mai mare decât una din Germania şi să se finanţeze mai ieftin. Deci, despre ce vorbim? Vorbim despre investitori care ignoră riscurile asociate guvernelor incompetente, pentru că guvernele respective pot lua bani cu forţa de la contribuabilii lor, ca să nu dea faliment. Iar marea problemă a celor care plâng pe umerii "politicii monetare" este că, fără deprecierea de monedă, nu mai pot socializa pierderile.

Deprecierea de monedă este echivalentă cu o micşorare de salarii. Poate fi necesară dacă au crescut atât de mult încât să poată trimite şandramaua în faliment. Dar dacă salariile sunt sub medie – deci reprezintă deja un avantaj competitiv – să le tai şi mai mult este doar dovada neputinţei manageriale.

@Gigi

Nu tocmai

Adoptarea euro nu duce la convergenţa nominală ci invers.

Dacă adoptarea se întâmplă prea devreme, convergenţa nu se mai poate face decât prin inflaţie.

@Andrei

În Bucureşti se întâmplă deja

Radu

@LD

"Deprecierea de monedă este echivalentă cu o micşorare de salarii. Poate fi necesară dacă au crescut atât de mult încât să poată trimite şandramaua în faliment. Dar dacă salariile sunt sub medie – deci reprezintă deja un avantaj competitiv – să le tai şi mai mult este doar dovada neputinţei manageriale."

Mai sunt si alti factori care reduc sau chiar elimina avantajul competitiv al Romaniei:

1) drumurile proaste: sunt o gramada de fabrici noi in judetele adiacente Ungariei; mult mai putine in Buc/Ilfov

2) legislatia si fiscalitatea prea volatile (cum poti sa faci un business plan pe 10 ani in astfel de conditii ?)

3) birocratia si coruptia

Asta poate determina investitorii straini sa se orienteze mai degraba spre Ungaria / Slovacia / Polonia chiar daca au salarii cu 30-40% mai mari decat Romania. Deci o depreciere de moneda/micsorare de salarii poate fi necesara pentru a-i (re)aduce in Romania. Ideal, s-ar schimba mai degraba cei 3 factori de mai sus decat sa se reduca salariile la nivelul unei banana republic, dar cum se vede cu povestea Autostrazii Soarelui, intre teorie si practica e mare diferenta in Romania.

Gigi

@Lucian

Cred ca gresesti 😉

Convergenta nominala= adoptarea EURO ca moneda nationala (relativ usor de atins)

Convergenta reala=atingerea nivelului de trai mediu din Zona Euro (imposibil de atins intr-un orizont rezonabil de timp)

Gigi

Un articol supertare:

http://www.money.ro/bancile-centrale-au-pompat-5-

Masa monetara a a principalelor valute internationale a crescut cu mai mult de 100% pe parcursul crizei.

Iata explicatia pt care materiile prime nu se vor mai ieftini niciodata, si in paralel motivul pt care leul se intareste: Isarescu a tiparit mai putini bani decat Trichet sau Bernanke.

Nenorocirea e ca noi toti platim marinimia lor fara de bancile/statele cu probleme prin inflatia care se pare ca nu mai deranjeaza pe nimeni.

Lucian Davidescu

@Gigi

Convergenţa nominală şi cea reală pot avea ca elemente oricare două economii ale lumii, indiferent dacă procesele includ sau nu uniunea monetară.

Felul în care se întâmplă lucrurile în cazul euro nu poate ţine loc de definiţie 😉

ionut

De facto, romania s-a "euroizat" (previzibil dupa a demonstrat gresham). Ceea ce nu inseamna ca "euro" (alt fals) e cumva una dintre solutii. Solutia e denationalizarea monedei si renuntarea la "socalismul monetar".

Insa fara leu e mai rau doar pentru stat (birocratii aflati in functii la un moment dat), nu pentru oameni.

Radu

Am uitat sa mentionez, o consecinta a trecerii la euro este ca perspectivele regiunilor de a cere la autonomie largita sau chiar si independenta sunt largite. Eu personal sunt "agnostic" cu privire la aceasta chestiune, nici pro nici impotriva, dar merita mentionata

De exemplu Flandrei nu i-ar fi venit usor sa se desprinda de Belgia daca ar fi insemnat sa isi faca si propria moneda, si poate ca de aceea nici nu a incercat in trecut. Dar dupa trecerea la euro, guvernul central belgian e din ce in ce mai irelevant, si motivele contra secesiunii sunt mai slabe. Poate ca de aceea incearca acum.

La fel si cu Catalonia in Spania, sau Padania in Italia (unde Padania este "fruncea" Italiei). La fel poate in viitor si cu Banatenii, sa faca si ei o Liga de Vest cum au italienii Liga di Nord. La fel cum milanezilor/torinezilor nu le convine sa ii tina in spate pe italienii mai putin productivi, inclusiv pe cei din capitala, sau pe sicilienii/calabrezii care (in general, ca stereotip ca in orice grup sunt si multe exceptii) sunt de-a dreptul puturosi si mafioti, poate la fel harnicilor banateni nu le va mai conveni sa tina in spate capusa Bucurestiului, si cu atat mai putin pe olteni sau moldoveni.

Daca guvernul Romaniei nu mai fi autoritatea monetara (dupa trecerea la euro), ce avantaje sa mai aiba Banatul ca sa ramana in Romania? Ca ii apara flota Romaniei de piratii somalezi, sau de flota din Crimea a lui Putin? Nici macar marfa nu le vine prin Constanta, le vine mai iefin producatorilor din Banat sa isi aduca/trimita marfa din/prin Triest sau chiar si porturile germane. Si nici cand zboara in alte tari nu fac legatura pe la Bucuresti–ori au zbor direct de la Timisoara, ori fac legatura prin Budapesta, ori la nevoie mai degraba merg cu autocarul la Budapesta. Si ma refer la romani aici, nu la maghiar, ca nu trebuie sa fii maghiar ca sa te bucuri de autostrazile maghiare.

Eu personal sunt neutru la chestiunea autonomiei sau secesiunii–daca cineva vrea sa faca asta (printr-un referendum de exemplu), as tinde sa ii las de capul lor, cat timp nu vor agresa minoritatile sau sau nu vor pune piedici comertului.

Eu nu vad acest "side effect" ca un motiv de impotrivire la aderarea la euro. Motivul meu de a fi foarte sceptic este ca Romania nu va intruni conditiile pentru http://en.wikipedia.org/wiki/Optimum_currency_are… in cel putin 100 de ani (cum nici tarile PIGS nu le intalnesc, si acum simt pe pielea lor ce inseamna sa fie intr-o uniune monetara unde Germania tine fraiele).

Lucian Davidescu

@Radu

"Simt pe pielea lor"

E o generalizare care amestecă vinovaţii cu inocenţii.

Simt pe pielea lor guvernele care s-au împrumutat aiurea şi acum nu mai au cu ce să plătească birocraţii

Simt pe pielea lor băncile care au dat bani ieftin şi acums e tem că nu-i vor vedea înapoi

Simt pe pielea lor birocraţii zonei euro care au închis ochii şi acum trebuie să facă inginerii financiare ca să salveze guvernul grec

Da, simt pe pielea lor şi contribuabilii care sunt jupuiţi de taxe, dar ei ar fi fost jupuiţi în oricare scenariu.

În schimb, cei care chair muncesc şi care chiar produc ceva se bucură că au fost în mare parte protejaţi de spolierea prin depreciere şi că toţi cei de mai sus "simt pe pielea" lor propria prostie.

Radu

@LD

Vad punctul la ce scrii despre greci. Dar cu irlandezii ce ai? Pana anul trecut parca tigrul irlandez era febletea conservatorilor de toate nuantele ca fiind cea mai buna intruchipare a capitalismului, si acum sunt abandonati de toti. Ce e vina irlandezului de rand ca a trecut intreaga tara printr-o mega-bula imobiliara? Consecintele ar fi dure oricand, dar daca ar mai avea inca moneda lor si ar fi putut sa o deprecieze, nu ar fi acum somajul asa mare.

Bineinteles, sunt liberi sa isi reduca salariile si in termeni nominali. Dar atunci intervine problema coordonarii, semnalata de Samuelson cred in anii 60 (sau poate ca o fi fost Friedman, oricum un economist conservator).

Lucian Davidescu

@Radu

Irlandezul de rând n-are nicio vină şi în mod normal n-ar trebui să aibă nicio responsabilitate. Totuşi, e forţat să plătească pagubele făcute de bancherii care confundă finanţele publice cu propriul buzunar.

Dacă nu exista euro, spolierea era mai uşoară. Pentru că există, spolierea este mai dificilă.

Reducerea şomajului prin depreciere înseamnă că cei care au loc de muncă plătesc pentru cei care n-au. Etalonul fix împiedică această redistribuire. Sau credeai cumva că poţi face cuiva un favor fără să pui pe altcineva la plată??

Radu

@LD

Eu sunt mai degraba pragmatic decat dogmatic, si de aceea cred ca este mai bine pentru poporul irlandez sa hotarasca singur in mod democratic daca vrea moneda tare sau slaba, ca nu se cuvine ca eu sa pontific de pe acest blog cand ei sunt cei care sufera. Aderarea la euro a fost fortata de niste elite fara sa informe popoarele din Europa asupra consecintelor in cazul unei crize asimetrice (in care Irlanda sa fie afectata in alt fel decat Germania de exemplu) si in multe cazuri chiar si fara sa faca un referendum.

Continuand ideea de pragmatism vs. dogmatism, National Review este o revista foarte conservatoare in SUA. Dar in ceea ce priveste criza globala a ultimilor ani, are o perspectiva foarte pragmatica cu privire la money supply (si politica monetarista in general) in ultimul numar. Decat sa fac eu rezumatul, mai bine pun doar linkul:

http://www.nationalreview.com/articles/263668/not

Lucian Davidescu

@Radu

Interesantă distincţie

Deci dogmatic e unul care nu e de acord să plătească pentru prostia altora

Iar pragmatic este unul care crede că „majoritatea” (a fost vreun referendum despre salvarea băncilor?) ar trebui să decidă ce să facă cu banii dogmaticului.

E sindromul „burghezul gentilom”: faci socialism fără să ştii 😛
Îţi repet, că văd că te faci că n-ai înţeles: majoritatea irlandezilor care muncesc scapă mai uşor pentru că EXISTĂ euro. Politrucii şi atârnătorii (cronies) sunt cei care au probleme şi ar fi vrut „politică monetară”.

În cazul ăsta, ceea ce spun s-ar confirma şi democratic printr-un referendum, pe care cei dintâi îl vor iar cei din urmă – NU!
Iar comparaţia e total aiurea: România – TVA mai mare şi inflaţie suportată de toată lumea , salarii cu 25% mai mici la bugetari, rate mai mari şi venituri disponibile în valută mai mici pentru majoritatea – a fost lovită muuuuult mai rău decât Irlanda – unde standardul de viaţă nu mai este pe primul loc în UE ci pe al treilea :rolleyes:

Comparaţia cu foametea sper că-i o glumă.

Gigi

Oameni buni reveniti-va!!!

Nu ii mai plangeti pe irlandezi ca sunt falimentari. in momentul in care vorbim, ajutorul de somaj in Irlanda e 1200 euro!!!!!!! (garantat de stat) Hai sa acceptam si faptul ca au preturi cu medii cu 50% mai mari, si tot iese o diferenta colosala.

Cat sunt veniturile in Romania??

Somajul: 80-100 euro

salarium minim: sub 150 euro

salariul mediu: 350-400 euro

Si cu toate astea noi ne credem mari si tari si ii privim de sus pe fraierii de irlandezi, greci, portughezi ca aproape au dat faliment, desi, cel mai probabil, nu vom ajunge niciodata la nivelul lor de trai.

Radu

@Gigi

Nu stiu ce ajutor de somaj o avea Irlanda, pe ce timp si cu ce conditii, dar

1. Indiferent de cine este la putere, statul irlandez nu il va putea da prea mult timp la prea multi oameni daca plateste dobanzi camataresti pe obligatiuni de stat (si nici nu are cum sa se imprumute mai ieftin, ca este insolventa)

2. Daca conditiile puse pentru acest ajutor sunt ca in SUA, nici 20% din someri nu beneficiaza de ajutor de somaj. De exemplu oameni care au fost dati afara sau au plecat ei sunt automat descalificati, la fel agenti de vanzari sau alti oameni care lucreaza pe comision sau sunt antrepenori, la fel oameni care nu au contribuit un minim de X puncte in ultimii Y ani la asigurarea de somaj, etc.

Din cate stiu eu statul irlandez a facut un suicid financiar garantand pozitiile bancilor, si chiar si fara acest suicid al statului, mare parte din economia Irlandei s-a bazat pe o mega-bula de creditare in ultimul deceniu (care include, dar nu se limiteaza la bula imobiliara).

Nu o sa fie chiar asa rau ca Marea Foamete cand populatia a fost decimata de foame dupa infestarea culturilor de cartofi (vezi
http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Famine_(Irelan… ), dar din nou tinerii irlandezi au renuntat la orice speranta in tara lor si isi cauta norocul prin anglosfera. Irlanda este kaput, insolventa, cum vrei sa ii zici, poti sa ii pui cruce: http://www.irishtimes.com/newspaper/opinion/2010/

Romania inca nu a fost lovita asa crunt de criza ca Irlanda, e adevarat. Dar cum se spune in engleza, the night is young (inca mai este timp).

Radu

@Gigi, LD
Graficul (din datele oficiale Eurostat) din http://blastmagazine.com/the-news/opinion/irish-emigration-3-0-a-blast-writers-thoughts-on-irelands-recession/ despre somajul din Irlanda arata mult mai sumbru decat ce ziceti voi. La fel si relatarile personale despre tinerii disperati care emigreaza cam in aceleasi numere ca in anii 80 (ultimul deceniu de saracie al Irlandei). Si ce garantii poate oferi statul cand este insolvent? Nu e nici o garantie ca in 2-3 luni nu va fi fortat sa treaca prin inca o runda de austeritate, si sa taie ajutorul de somaj la jumate ca durata si/sau ca suma. La fel cum nu este nici o garantie ca preturile la imobiliare nu pot sa se mai injumatateasca inca o data.

Deci imaginati-va cum ar fi ca Romania sa revina la saracia de acum 20 de ani. Sa se tripleze numarul de tineri care isi iau lumea in cap si emigreaza. Sau sa urce somajul de la 4% la 15%, cum ar fi? Nu poti sa zici ca irlandezii sunt lenesi si nu vor sa munceasca, ca pana acum 3 ani (din 2000 in 2008) au avut somaj de doar 4% (care de fapt e nivelul pe care Milton Friedman il numeste http://en.wikipedia.org/wiki/Natural_rate_of_unemployment_(monetarism) si orice incercare a statului sa il coboare si mai jos rezulta in inflatie, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/NAIRU )

Nu ajuta sa raportezi nivelul de viata de trai din Irlanda cu cel din Romania. Relevant este cum o duc irlandezii acum fata de acum 5 sau chiar acum 10 ani, si e mai rau, de aia sunt asa disperati tinerii sa emigreze, vezi linkul de la inceputul raspunsului meu.

Cu privire la Romania, nu le plang de mila bugetarilor ca au salarii mai mici decat irlandezii, e irelevant sa compari mere cu pere. Cata vreme au salariile mai mari decat acum 5 ani sau decat acum 10 ani, nu o duc asa rau, si ar trebui sa zica bogdaproste

Daca universul s-ar limita doar la tarile din EU, atunci e adevarat, convergenta ar duce in cateva decenii ca standarul de viata din Romania sa se ridice la cel din vestul Europei. Dar globalizarea inseamna ca la convergenta intra si China, India, Turcia, etc. Si cum resursele energetice ale globului sunt finite (si cea mai convenabila energie, cea fosila, deja trece prin Peak Oil), convergenta poate insemna si coborarea nivelului de trai din tari bogate la nivelul din tarile sarace. Aceasta coborare se poate face in 2 moduri:
1) modul usor, prin devalorizarea monedei–treptat, fara greve sau alte blocaje, salariile si pensiile nominale le dau iluzia oamenilor ca nu scad
2) modul greu, prin scaderi bruste cu masuri de austeritate (nu doar o singura taiere de 25%, ci mai multe runde pana se ajunge la nivelul Turciei sau Chinei). Ca la greci, asta va aduce greve si blocaje.

In lucruri materiale sau care consuma energie, tind sa fiu de acord cu economistul libertarian pragmatic Tyler Cowen care recent a scris o carte ” The Great Stagnation”
http://www.economist.com/blogs/freeexchange/2011/01/growth_2

In lucruri imateriale si efemere (Internet, telecomunicatii), continui sa cred ca vor deveni tot mai ieftine si mai performante, si in sensul asta viata oamenilor va deveni mai bogata, chiar daca nu poate fi masurat in PIB. Detalii la blogul unui alt libertarian pragmatic

http://timothyblee.com/2011/04/26/the-great-ephemeralization/
si
http://timothyblee.com/2011/04/27/software-in-the-real-world/

Cum era gluma cu vesti rele si vesti bune. Vestea rea–in urmatoarele generatii, majoritatea oamenilor vor fi vegetarieni de nevoie (inapoi la salam de soia), si calatoriile pe distante lungi vor fi un mare lux. Vestea buna–realitatea virtuala le va permite sa savureze fripturi simulacru, si excursii simulacru in cele mai exotice locuri de pe pamant.

Radu

@LD

Daca euro ar fi asa popular cum zici tu, cum se face ca elitele din mai multe state vest-europene au fortat aderarea la eurozona fara sa isi consulte cetatenii printr-un referendum? Si cum se face ca popoarele din vestul europei care inca mai pot face o decizie cu privire la asta (Suedia, Danemarca, UK) sunt puternic impotriva aderarii la euro? Ce crezi ca este mai probabil, ca stii tu ce este mai bine pentru ele, sau ca stiu ele (fiecare popor in parte) ce este mai bine pentru ele? Chiar si sondajele de opinie printre germani arata ca majoritatea ar vrea sa aiba inapoi marca!

Faptul ca in Romania este inflatie (dupa cum zici, eu nu stiu pentru ca nu vin decat in vizita si in ultimii 5 ani aproape toate preturile sunt mai mari decat in SUA, mai mult chiar decat ar fi justificat datorita TVA) inseamna ca inca se umfla o bula care se va sparge mai devreme sau mai tarziu, si ca nu a venit adevarata criza. Faptul ca salariile bugetarilor au fost un pic taiate de ochii lumii nu inseamna absolut nimic, pentru ca inca sunt mai mari decat erau cu 5-6 ani in urma, deci mai ramane mult loc de taiat. E ca si in magazine cand incearca sa ii fraiereasca pe oameni si zic ca au mari reduceri, cand de fapt de abia umflasera preturile doar ca sa aiba de unde taia apoi.

Irlanda (si SUA) au trecut prin _deflatie_ , si deflatia e ceea ce ii omoara pe creditaci (si nu doar pe ei, ci si pe banci, guvern, si intreaga populatie). Nu stiu exact despre Irlanda, dar cel putin in SUA, veniturile familiei mediane sunt mai scazute decat in anul 2000, si la fel si valorile imobiliare. Cand in Romania va fi o _deflatie_ generala, si o adevarata spargere a bulei imobiliare (care sa faca o mare parte din creditele ipotecare insolvente), si veniturile mediane si valorile caselor vor scadea la nivelul anului 2000, de abia atunci se vor putea compara romanii cu criza din Irlanda (sau SUA). Sau cand o sa urce dramatic numarul de tineri care emigreaza (inclusiv din capitala, nu doar din provincie), cum se intampla in Irlanda: http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932011_Ir

Nu prezic ca neaparat o sa se si intample asta, se poate ca aceasta soarta sa ocoleasca Romania. Faptul ca in Romania nu se poate construi Autostrada Soarelui de 22 de ani mie nu imi inspira incredere ca va iesi din criza mai putin terfelita decat Irlanda.

Gigi

@Radu

Prietene, esti din alt film! 🙂

Irlanda era inainte de criza pe locul 2 in Europa ca PIB per capita dupa Luxemburg si peste SUA, Anglia, Germania, Franta

Ce a facut criza in Irlanda? i-a scuturat putin, si i-a facut pe salariati sa nu mai ceara 3-4k euro pe luna ci sa se multumeasca cu 2.000, iar pe speculantii imobiliari, in loc de 4-600k/2-300k eur pt o casa

Statul garanteaza somajul oricui a lucrat cel putin 1 an cu forme legale.Somajul este acelasi pt cei care au lucrat 10 ani sau 1an.

Tocmai pentru ca au fost atat de marcati de marea foamete din sec 19, acum irlandezii sunt foarte darnici cu nei "necajiti".

Irlanda ar trebui sa aiba vreo 10 ani succesivi de recesiune cu 2 cifre iar noi boom economic tot de 2 cifre ca sa putem ajunge la nivelul lor de trai.

dar pana una alta vezi ca ei au iesit din recesiune ori noi inca ne mai chinuim sa scoatem un 0,1% din pix.

Bula speculativa irlandeza s-a intins pe 25 de ani, la noi doar pe 6-7 ani. Daca mai dura si la noi inca 20 de ani fii sigur ca toate bancile crapau si nu le mai salva nici naiba.

Lucian Davidescu

Două sofisme într-un singur cuvînt, felicitări maestre 😀

"Popular?"

Nu popular, util

1.

Germanii au spus că vor marca înapoi în contextul în care erau puşi să plătească pagubele din Grecia. N-ar trebui să fie greu să observi că nu euro este problema.

Suedezii şi danezii sunt mai la adăpost de riscul guvernării iresponsabile şi pot alege să evite euro, asta nu înseamnă că euro e dăunător pentru portughezi!

Englezii speră că lira sterlină va mai conta ca monedă de constituire a rezervelor, asta nu înseamnă că irlandezilor le folosea la ceva dacă-şi păstrau lira lor

2.

Chiar dacă o majoritate oarecare, din interes sau ignoranţă (inclusiv pentru că sunt minţiţi în modul cel mai ordinar), alege spolierea, asta nu face spolierea legitimă.

Insişti să amesteci între ele majoritatea şi proprietatea!

Radu

@LD

Nu inteleg fixatia pe care dogmaticii o au cu "gold standard". A dus la lungi perioade de depresie (ca Lunga Depresie de vreo 23 de ani in secolul 19) cand economia lumii crestea, dar nu se gasea aur pe masura. Si invers, descoperiri masiv de aur au dus la bule inflationiste. La fel cum diamante artificiale se pot produce azi destul de usor (cel putin in anumite marimi), si aur artificial se va putea produce (pentru un pret care poate ar fi mai mare decat cel de acum, nu e sigur). Procesul de radiation doping poate face transmutari la scara mica si pentru un pret inca mare, dar cu timpul s-ar putea ca pretul sa scada, cum a scazut in multe alte lucruri tehnologice. Poate chiar si mai probabil este sa se perfectioneze procedeele de minare, sa pui inca cateva mii de tona de cianura si alti acizi ca sa dizolve minereurile unde doar o parte pe milion e aur.

Deci nici aurul nu are o "valoare" garantata. Si in mod clar nici o moneda omeneasca. Toti vorbesc ca ce tare a fost marca dupa WWII, cand de fapt a fost doar mai putin slabe decat alte monezi. In mod relativ a fost slaba, ca si-a pierdut 70% din valoare.

Avantajele pe care le-a adus euro le poate aduce si tehnologia–exista instrumente de hedging valutar, bancomatele toate merg cu conversie valutara automata etc.

Dezavantajul este ca euro este un jug la care se inhama animale de diferite capacitati si temperamente–daca pui la jug un cal si un bou (sau sa il facem si mai mare, mai pune si o oaie si o capra), in ce directie o ia caruta?

Nu ai raspuns la nici unul din argumentele din
http://en.wikipedia.org/wiki/Optimum_currency_are

Si nu cred ca cuvantul "spoliere" e potrivit. Nu te obliga nimeni sa folosesti moneda cu chipul Cezarului. Daca tu vrei sa iti tii avutia in lingouri de aur sau in alte comoditati este prerogativul tau, nu iti interzice nimeni. A fost o lege data de comunisti acum vreo 65 de ani care interzicea proprietatea privata a aurului, dar nu cred ca se aplica asa ceva. La fel, ce contract faci tu cu parti private e treaba ta (si a lor). Cel putin in SUA guvernul nu iti pune nici o piedica, decat o singura conditie: http://en.wikipedia.org/wiki/Barter#Tax_implicati
According to the IRS, "The fair market value of goods and services exchanged must be included in the income of both parties."[9]

Deci un cioban suparat pe s(t)at poate sa faca comert legal cu lana contra bocanci fara sa puna mana pe spurcata moneta cu chipul Cezarului. Mai mult decat atat, poate sa iti tina avera si in lingouri de aur sau in alte comoditati ii convin lui (colti de fildes, pene de paun, etc). Si daca nu vrea sa se care cu lingourile dupa el, sunt banci in care le poate depozita fie fizic, fie virtual. Satul, in mod democratic, poate alege ce moneda sa aiba, cel putin pana la punctul aderarii la euro.

Doar ca tranzitia inspre euro este one-way, ca nu exista nici un mecanism ca o tara sa iasa din euro. E ca si cum te-ai sui intr-un copac inalt la care ramurile se desprind de abia la altitudine de 10m, si apoi sa dai cu piciorul la scara. Sigur, daca esti disperat poti sa sari apoi din copac, dar s-ar putea sa iti rupi gatul.

ionut

@LD

"Insişti să amesteci între ele majoritatea şi proprietatea!"

Nu, el amesteca intre ele majoritatea si legitimitatea. De fapt, nu le amesteca, le confunda. Ca urmare, proprietatea, pentru el, ca si pentru "marea majoritate", e doar un "moft" aflat la cheremul majoritatii.

Radu

@ionut

In afara de legea (sau decretul) data de comunistii in anii 40, le-a luat cineva lingourile oamenilor de sub saltea? Sau in ce vroiau sa isi tina ei averile, daca nu aveau incredere in spurcatele monezi cu chipul Cezarului? Nimeni nu obliga pe nimeni sa tina bancnote sub saltea. Daca ai incredere intr-un stat/moneda o pui la saltea, daca nu, atunci nu, e decizia ta.

Toate statele moderne si dezvoltate respecta proprietatea cu doua caveaturi:

1) cand e vorba sa se faca autostrazi se fac exproprieri cu compensatie rezonabila, ca altcumva ar fi ramas sub-dezvoltate precum Romania

2) se impoziteaza terenurile si imobilele, dupa cum decide majoritatea prin reprezentantii lor, si pe criterii consistente adica

a) nu cu smecherii ca prima casa sa aiba impozit mic, a 2-a dublu, si a 3-a triplu

b) nu cu smecherii ca impozitul depinde de persoana (de exemplu daca est erou al revolutiei sau nu)

Deci daca nu iti convin smecheriile dambovitene, nu ai nici un argument din partea mea. Ca concept insa, impozitele sunt ceva necesar pentru existenta statului si pentru http://en.wikipedia.org/wiki/Social_contract care difera de la tara la tara. Si chiar si in fiecare tara cetatenii au preferinte diverse, de exemplu eu as prefera http://en.wikipedia.org/wiki/Social_contract#John

ionut

Si e clar ca habar n-are ce e aia moneda si cum a aparut! Si cum au fost nationalizati banii peste tot in lume (inclusiv in sua) si faptul ca statul detine monoplul impus cu forta al domeniului financiar-monetaro-bancar, adica socialismul monetar (ceea ce e sursa tuturor problemelor).

"A dus la lungi perioade de depresie (ca Lunga Depresie de vreo 23 de ani in secolul 19) cand economia lumii crestea, dar nu se gasea aur pe masura."

Keynesianismul si monetarismul face ravagii in mintea berbecilor mainstream! Agregarea asta e una dintre marile erori economice. Poti explica, mai mic socalist cu creierul spalat, de ce trebuie, neaparat, sa creasca masa monetara odata cu cresterea de bunuri si servicii?

"Si nu cred ca cuvantul “spoliere” e potrivit. Nu te obliga nimeni sa folosesti moneda cu chipul Cezarului."

Ti-am mai dat un link o data care dovedeste ca asta-i o povete frumoasa inghitita doar de berbecii naivi cu creierul spalat : "liberty dollar".

Aurul ca moneda a fost o aparitie obiectiv-istorica a pietei (nu mai pun iar link-urile cu lucrarile explicative , ca am mai facut-o de cateva ori)! Desigur ca orice mijloc de schimb e imperfect, la randu-i. Dar net superior falsului numit hartie/bitilor. Tot ce sustin "dogmaticii" e ca moneda sa fie stabilita iar de piata si nu monopolizata de stat. Daca va fi aurul (previzibil in opinia mea in proprtie de 99,9 %) sau alta marfa e mai putin important.

ionut

Zici ca traiesti in sua de 20 de ani, da' habar n-ai ca si americanilor le-a luat cineva aurul. 😀

"Toate statele moderne si dezvoltate respecta proprietatea"

Te afli in mijlocului unui paradox logic (dupa cum ti-am mai spus): nu poti sa sustii, concomitent, atat primatul dreptului de proprietate cat si "exceptii" de la acest drept. Si "faultul logic" continua: in societatea asta decisă să-şi apere cetăţenii şi să le facă "dreptate" cu orice preţ, respectarea proprietăţii private nu s-ar mai face decît pe alocuri; şi ar fi doar o externalitate sau o scăpare a celor care urmăresc un bine comun, cu orice mijloace. Deci statul este intaiul agresor al proprietatii private. In nici un caz nu poti sa afirmi ca respecti propritatea privata prin … incalcarea ei!

Si renunta odata la sofismul asta caruia i-au cazut prada gramezi de indivizi care, observand ca anumite servicii esentiale ("sanatatea", "invatamantul", contructia de drumuri, baterea de moneda etc.) care au fost monopolizate prin agresiune de catre stat si sunt oferite (cu forta) de catre acesta, conchid ca si existenta statului e esentiala!

Radu

@ionut

Stiam de ce a facut FDR la mijlocul anilor 35, de aceea daca ai citi cu atentie ce am scris, ai vedea ca am pus parametrii temporali, si m-am referit la vremurile recente (ulterioare nationalizarii facute in romania la sfarsitul anilor 40, deci acest cadru exclude si toate masurile de urgenta luate in state occidentale in Great Depression).

Nu cunosc cum merg lucrurile in Romania, se prea poate ca in Romania sa fie interzise monede private. In SUA insa nu sunt interzise nici monede private, nici contracte cu aur; sa zicem ca as vrea sa te angajez ca financial advisor si sa te platesc 3.1415 lingouri de aur pe an drept compensatia, nu m-ar opri statul american de la asa prostie, cu conditia sa fie declarata si impozitata prostia.

Deca crezi ca statul in SUA pune piedici, scrie mai specific, ca eu nu cunosc. Cele doua lucruri enumerate de mine (impozitarea si eminent domain) sunt limite necesare si de bun simt. La fel cum ar fi la o lege ca oamenii sunt liberi sa poarta arme de foc, dar nu oamenii sub 18 ani, si nu mitraliere sau bazooka.

Se pare ca tu preferi sa locuiesti in Romania, unde nu se poate face nici o autostrada din cauza ca nu se pot face exproprieri rezonabile, ca atat de sfant este dreptul de proprietate, incat daca un smecher cumpara un teren de la un taran si apoi cere de un milion de ori mai multi bani de la stat, saracul stat este impotent.

Lucian Davidescu

@Radu

Ce argumente? Chestia cu oca, cel puţin aşa cum e prezentată de wikipedia, e o teză vagă, fără premize şi fără efecte.

"maximize economic efficiency" înseamnă orice şi nimic.

Speţele ţi le-am defalcat mai sus:

Pentru guvernul grec, MEE înseamnă să deprecieze moneda ca să-şi achite prostia.

Pentru un muncitor grec, MEE înseamnă să NU se deprecieze moneda, ca să NU plătească prostia altora.

Iar sfatul meu e să nu -ţi mai prezinţi părerile drept fapte:

"Whoever, except as authorized by law, makes or utters or passes, or attempts to utter or pass, any coins of gold or silver or other metal, or alloys of metals, intended for use as current money, whether in the resemblance of coins of the United States or of foreign countries, or of original design, shall be fined under this title or imprisoned not more than five years, or both."

Radu

@LD

Pentru un muncitor grec, vad doar doua alternative realistice:

1) sa se deprecieze moneda, ca sa i se faca mai competitiv jobul. Cat o fi el de destept sau harnic (ca nu zice nimeni ca grecii sunt mai prosti ca nemtii), nu e competitiv sa fie platit ca un neamt din cauza altor factori care nu depind de el (infrastructura proasta, fiscalitate, birocratie, coruptie, management prost)

2) sa insiste sa fie platit in euro si sa faca greva daca i se scade salariul, si sa ramana fara job

Teoretic ar fi si alternativa (3) sa isi reduca voluntar salariul in euro, dar aici intervine problema coordonarii semnalata acum vreo 50 de ani de Friedman (sau poate Samuelson). Daca chiar si britanicii cu celebrul lor stoicism fac greve ca raspuns la masurile de austeritate, cum putem sa ne asteptam la un raspuns mai bun de la romani (sau greci) ?

Tu de ce crezi ca Bush cel Mic a lasat dolarul sa pice intre 2000 si 2008, nu doar in timp de recesiune, ci consistent, de la an la an? Cand ar fi putut sa directioneze trezoreria (si indirect chiar si sa incerce sa convinga pe FED) sa tina moneda puternica, cum s-a facut in alte tari cu deficite comerciale imense (ca Romania), dar nici nu a incercat.

Bush cel Mic nu era asa prost cum il credeau altii. Raspunsul meu este ca voia, in general, ca SUA sa devina mai competitiva in economia globalizata. Specific nu e clar–gurile bune zic ca a facut-o spre beneficiul capitalistilor americani, gurile rele zic ca a facut-o spre beneficiul intregului popor, eu nu am o concluzie hotarata.

Radu

@LD

Nu ai dat link la citatul de la sfarsitul raspunsului, dar dupa un pic de googling vad ca te referi la http://en.wikipedia.org/wiki/Liberty_Dollar#Feder

"Federal prosecutors successfully argued that von NotHaus was, in fact, trying to pass off the silver coins as U.S. currency. Coming in denominations of 5, 10, 20, and 50, the Liberty Dollars also featured a dollar sign, the word "dollar" and the motto "Trust in God," similar to the "In God We Trust" that appears on U.S. coins"[32].

Pe de alta parte vad ca sunt sute de monezi locale de care nu se ia guvernul federal al SUA:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_community_cu

Deci legislatia SUA nu interzice monezi locale sau contracte in aur, de exemplu daca vreau eu sa te angajez ca financial advisor si sa te platesc in lingouri de aur. Sau daca nu iti plac lingourile, in monezi de aur — http://en.wikipedia.org/wiki/American_Gold_Eagle http://en.wikipedia.org/wiki/Krugerrand sau ce vrei tu

http://www.ehow.com/about_5031171_history-krugerr… mentioneaza:

As legal tender, the Krugerrand can be owned by United States citizens, which are allowed the ownership of foreign coins and other currency but banned the private ownership of gold bullion. The Krugerrand sparked a trend among other nations to issue similar coins. The Canadian Gold Maple Leaf gold coin was introduced in 1979. Australia debuted in 1981 its Australian Nugget. The U.S. started producing in 1986 the American Gold Eagle. The United Kingdom followed with the Britannia in 1987.

Demagogul Glenn Beck castiga milioane amagind oamenii sa cumpere monezi de aur de la Goldline (dar nu mentioneaza ca are un conflict de interes in asta). Daca ar fi ilegal, nu crezi ca ar fi dat in judecata? Detalii la

http://motherjones.com/kevin-drum/2010/05/glenn-b

Lucian Davidescu

@Radu

Ai tras tu repede concluzia că muncitorul ăla grec nu-i aşa de competitiv ca neamţul.

Dar poate că e. Sau poate chiar şi mai mult.

Tu vrei să-i faci un bine cu forţa, adică să faci o medie între cei mai buni şi cei mai slabi şi după aia s-o aplici la toţi. Ăsta-i socialismul.

"Daca tu vrei sa iti tii avutia in lingouri de aur sau in alte comoditati este prerogativul tau, nu iti interzice nimeni"

Ba îţi interzice, aşa cum ţi-am arătat. Faptul că legea respectivă n-a fost aplicată până acum nu prea schimbă lucrurile.

Radu

@LD

OK, deci prin puterea vointei sale, muncitorul grec poate sa neutralizeze proasta infrastructura, birocratia, fiscalitatea, coruptia, si prostul management. Cand o sa vad si pe asta, o sa cred.

Despre Gold Standard, este clar ca acum 80 de ani, tarile care l-au abandonat au iesit mai repede din Depresie. Nu am la indemana linkuri cu detalii si grafice (o sa caut numai daca o sa o ceara discutia), dar mentionez acum doar:

http://en.wikipedia.org/wiki/Gold_standard#Depres

Recovery in the United States was slower than in Britain, in part due to Congressional reluctance to abandon the gold standard and float the U.S. currency as Britain had done. It was not until 1933 when the United States finally decided to abandon the gold standard that the economy began to improve.[10]

si partea mai interesanta:

Although the gold standard gives long-term price stability, it does in the short term bring high price volatility.[36] In the United States from 1879 to 1913, the coefficient of variation of the annual change in price levels was 17.0, whereas from 1943 to 1990 it was only 0.88.[36] It has been argued by, among others, Anna Schwartz that this kind of instability in short-term price levels can lead to financial instability as lenders and borrowers become uncertain about the value of debt.[40]

Alta consecinta interesanta a lui gold standard:
http://en.wikipedia.org/wiki/The_Great_Deflation

Multora le suna bine idea ca (in interval de cativa ani, nu imediat) RON-ul sa devina mai tare decat USD, sau chiar mai tare decat EUR, li s-ar umfla pieptul de mandrie patriotica. Care ar fi insa consecintele deflatiei in Romania? Cel mai probabil cam asa:

– bugetarii si pensionarii nu ar mai suferi nici o scadere nominala, ca altcumva se supara si dau jos guvernul. Si nici guvernul nu va mai dori sa mai taie, ca vin alegerile si are nevoie de voturi. In termeni reali, veniturile lor vor creste. Uraaa!

– sectorul privat ar fi fortat sa sufere toate pierderile, nu doar pe piata interna, ci si externa. Chiar si cu taieri mari in salarii, o intarire a RON-ului fata de alte monede ar face ca multi clienti straini sa aleaga alternative mai ieftine, pe langa faptul ca importurile vor cuceri piata interna

– la fel si agricultura, in contextul intaririi RON-ului producatorii locali o sa fie chiar distrusi (oricum impresia mea, vazand tara de origine a fructelor/legumelor in hypermarket, este ca deja sunt ca si morti)

– poate ca taxele si impozitele ar "ingheta" in termeni nominali (cel putin pana se pensioneaza decreteii), dar in contextul deflatiei ar deveni o povara din ce in ce mai mare pentru sectorul privat; dar ce poti sa faci, bugetarii cer de mancare

– creditacii care lucreaza in sectorul privat (si ale caror venituri vor scadea in termeni nominali) ar vedea ca ratele la credite ipotecare etc. devin o povara din ce in ce mai mare, si mai mult decat atat, valorile aparamentelor o sa scada destul de rapid, si multe vor fi "underwater" (in imersiune, sub valorile creditelor ipotecare, ale caror valori nominale nu pot fi reduse). Pentru detalii, vezi deceniul pierdut al japonezilor

– in astfel de conditii, multi creditaci nu vor mai putea sau nu vor mai vrea sa isi plateasca ratele, si valurile de executari silite vor lovi Romania la fel de crunt ca SUA (unde sunt numite strategic foreclosures, si au dus la cercuri vicioase in multe zone); daca o sa fie ca in SUA, executarile silite ale apartamentelor se vor face (in general) pe preturi de nici jumatate din cat au fost cumparate

– psihologia de turma se va inversa, si daca inainte cumparatorii credeau ca preturile vor creste la nesfarsit, in context de deflatie vor ajunge la concluzia destul de logica ca o sa scada mult si bine, si atunci piata va ingheta; nu doar la apartamente, ci la aproape toate lucrurile durabile; asta va crea o noua recesiune; deja in SUA preturile caselor o iau din nou la vale (dupa ce deja pierdusera toata aprecierea din ultimii 10-15 ani)

– bancile vor pierde multi bani din cauza creditelor neperformante, si cum fac de obicei in acest caz, vor pune presiuni pe guvern sa le faca un bailout, si guvernul roman va fi pus in fata cu scenariul irlandez

Si inflatia (cand e mai mare de 2%) e rea, dar si deflatia este rea. In tari unde bugetarii au puterea politica de a forta inghetarea nominala a veniturilor lor, mai rea este deflatia.

Lucian Davidescu

@Radu

Fără exagerare, delirezi, încurci complet cauzele cu efectele…

Ce relevanţă are aurul?

De ce prostia unor birocraţi este un argument că ei trebuie să continue să fie proşti?

De nebună se apreciază o monedă?

Chiar eşti convins că nu există în Grecia unele companii mai competitive decât competitorii lor din SUA/Germania?

Nu era mai simplu dacă (1) încercai să găseşti un exemplu în care aprecierea monedei a ruinat o economie, (2) nu reuşeai şi (3) salvai din durata de viaţă a tastaturii? 😀

ionut

"Si inflatia (cand e mai mare de 2%) e rea, dar si deflatia este rea."

Iar a lovit educatia wiki mainstream.

Lectie succinta de economie:

In pofida parerii generale, pentru un agent economic n-are nici o relevanta cresterea preturilor cum nu are nici reducerea acestora! Activitatea antreprenoriala se bazeaza pe diferentele de preturi, care diferente n-au nici o legatura cu indicele general al preturilor. Oamenii de afaceri scot profit si cand preturile cresc si cand scad.

Pe scurt: important e sa cumperi/licitezi factorii de productie ieftin si sa vinzi mai scump! 😀

A, sigur ca deflatia poate avea repercusiuni asupra productiei, dar doar pentru acei agenti economici care nu anticipeaza corect trendul general. Insa economia nu inseamna input-uri perfecte! Daca reducerea preturilor este anticipata, si va fi sigur (cu asta se ocupa agentii economici, cu anticiparea) atunci preturile bunurilor (si de consum si de capital) vor scadea asfel incat sa se mentina marjele de profit. Asta pentru cei abili. Cei mai putini abili vor suferi pierderi.

In cazul unei monede etalon (gen aur) scaderea preturilor ca urmare a cresterii bunurilor si serviciilor, adica cresterea puterii de cumparare impreuna cu tezaurizarea inseamna deflatie per se.

Iar deflatia e "benefica" pentru ca:

1) Valoarea banilor pe care i-ai detine ar creste (pe masura cresterii bunurilor si serviciilor) nu ar scadea (pe nesimtite) ca acum (in cazul inflatiei). Care inflatie e si furt si iluzie (ca putem sa si mancam tortul si ca acesta poate sa ramana intreg). In plus nu exista riscul de hiperdeflatie…

2) Mai mult, deflatia inseamna o cresterea a poverii datoriei in sesnsul ca aceasta ar ramane constanta nominal, in timp ce datornicul ar avea mai putini bani. Astfel, cei care in anii de boom s-au indatorat peste masura bazandu-se doar pe cresterea continua a preturilor ar fi penalizati, si s-ar produce practic o redistribuire a avutiei de la acestia catre cei cumpatati care au economisit.

3) Inca si mai mult, deflatia ar incuraja tandemul economisire-investitie, adica baza cresterii economice “sustinute”, adica a avutiei, si nu consumul pe termen scurt asa cum o face inflatia.

Sigur, pentru un individ care crede ca te poti imbogati doar pe baza cresterii preturilor “activelor” (la nesfarsit), deflatia nu e benefica, din contra…

Am spus "benefica" intre ghilimele pentru ca, de facto, esenta e alta: in timp ce inflatia si socialsmul monetar inseamna furt de proprietate, adica initierea violentei (fie ea si “legale”), adica e ilegitima, deflatia, in cazul liberalizarii domeniului financiaro-monetaro-bancar, e perfect legitima. In sensul asta e "benefica" (desi clar ca nu pentru toata lumea)!

John Maynard Keynes este autorul unora dintre cele mai mari erori din istoria stiintei economice!

Radu

@ionut

Tocmai punctele enumerate de tine sunt punctele slabe ale deflatiei:

"Iar deflatia e “benefica” pentru ca:

1) Valoarea banilor pe care i-ai detine ar creste"

Pai asta e problema, in loc sa fie investiti in ceva productiv, pot bine-mersi sa fie tinuti la saltea. Si atunci potentialul lor ca investitie este irosit.

"2) Mai mult, deflatia inseamna o cresterea a poverii datoriei"

Deci antrepenorii care risca au mai mari sanse sa fie striviti de datorie. Si atunci in mod logic, putini oameni vor mai risca sa aiba afaceri intr-un context deflationist. Mai ales ca si consumatorii vor actiona logic–de ce sa cumpere un produs durabil azi, daca maine il pot gasi mai ieftin? Pe termen scurt fiecare actioneaza logic si in propriul interes, dar la nivel macro deflatia duce la depresie, cum s-a vazut in anii 30. Vezi ce zice si comentatorul economic conservator Ponnuru intr-o revista conservatoare:

http://www.nationalreview.com/articles/263668/not
de exemplu:

British economist R. G. Hawtrey, writing in the late 1930s, described the climate of opinion in his country at the start of the decade: “Fantastic fears of inflation were expressed. That was to cry ‘Fire! Fire!’ in Noah’s Flood.” The economy was actually deflating, not inflating.

The late Milton Friedman, perhaps the most famous inflation hawk of his generation, spotted the fallacy in his analysis of 1990s Japan: Low interest rates can also be a symptom of an excessively tight monetary policy that has choked off opportunities for growth. A looser policy, by increasing expectations of future economic growth, could actually raise real interest rates.

David Beckworth, a conservative economics professor at Texas State University who maintains a blog, has shown that at the height of the financial crisis in late 2008, velocity dropped significantly and the money multiplier fell off a cliff. The monetary base grew a lot too: The inflation hawks are right about that. But it grew enough to offset only the fall in the money multiplier. It didn’t offset the fall in velocity.

Mai departe detaliaza equation of exchange: MV=PY introdusa de Friedman si alti economisti conservatori, nu mai intru acum in detalii, dar este foarte persuasiv.

Merita de citit si cum raspunde criticilor:
http://www.nationalreview.com/corner/265035/money

in special cand zice:

I came to my views through Austrianism. Read Josh Hendrickson for an explanation of why the view that we have been in a monetary disequilibrium caused by excessively tight money “is consistent with Austrian business cycle theory.”

Da-mi tu exemplu de tara majora care sa se fi tinut cu dintii de standartul de aur in Marea Depresie si care sa fi iesit din criza pana in WWII, si poate vei avea sanse sa ma convingi ca standardul de aur e bun la ceva. Dar din cate stiu eu, toate tarile mari l-au abandonat, si tarile care l-au abandonat mai repede au iesit din Depresie mai repede. Criza financiara in care ne aflam acum nu este chiar atat de rea ca Marea Depresie, dar destul de apropriata pentru a fi foarte ingrijoratoare.

Radu

@LD

"încercai să găseşti un exemplu în care aprecierea monedei a ruinat o economie"

Te referi la deflatie cand zici aprecierea monedei? Daca da, chiar nu stii ca SUA a experimentat o deflatie majora la inceputul anilor 30, pana sa devina presedinte FDR si sa abandoneze standardul de aur?
http://en.wikipedia.org/wiki/Deflation#Major_defl
The third was between 1930–1933 when the rate of deflation was approximately 10 percent/year, part of the United States' slide into the Great Depression, where banks failed and unemployment peaked at 25%.

Si una minora mai recent:
http://en.wikipedia.org/wiki/Deflation#Minor_defl
Consumer prices dropped 1 percent in October, 2008. This was the largest one-month fall in prices in the US since at least 1947. That record was again broken in November, 2008 with a 1.7% decline.

The United States then began experiencing measurable deflation, steadily decreasing from the first measured deflation of -0.38% in March, to July's deflation rate of -2.10%.

Personal am vazut cu ochii mei deflatia minora. Si am citit multe despre deflatia majora de acum 80 de ani. Daca tu tot nu crezi ca SUA a experiementat deflatie majora in primii ani din Marea Depresie (si o usoara deflatiein primii ani din Marea Recesie) , inseamna ca nu are rost discutia.

Lucian Davidescu

"Te referi la deflatie cand zici aprecierea monedei?"

Nu. Mă refer la aprecierea monedei.

Radu

@LD

Apreciere relativ cu ce? Alte monezi? Aur? Cosul de bun consum?

In intervalul Septembrie 2008-sept 2010 USD s-a apreciat mult fata de euro (sau mai bine zis a recuperat mare parte din terenul care il pierduse in timpul cel 8 ani ai lui bush cel mic). In acelasi timp si somajul a crescut foarte mult, daca retin bine intre 7.0% si 9.9%. Poti sa zici ca corelarea nu implica cauzare, si legatura nu este directa. Dar in orice caz aprecierea USD fata de Euro nu a ajutat cu nimic.

In ultimele luni USD iar pierde teren, desi nu a ajuns la nivelul scazut din Sept. 2008. Nu vad nici un efect al acestei deprecieri inca, nici preturile nu au crescut (cu exceptia petrolului, dar si acolo e chestionabil cat de mult e deprecierea USD, cat de mult sunt revolutiile arabe si marja de risk alocata lor, si cat de mult e cererea Chinei/Indiei si fenomenul Peak Oil in general).

Oricum, din perspectiva ta de roman care tine la moneda tare ar trebui sa iti convina daca USD ajunge cat mai slab, daca se poate chiar mai ieftin decat RON-ul, nu? Ca atunci vor avea romanii mai mare putere de cumparare decat americanii, sau la ce concluzii duce logica ta.

Cum am zis, mie personal nu imi convine cursul dolarului la momentul de fata, dar cred ca pe termen lung e bine ca Obama sa continue politica lui Bush cel Mic de depreciere treptata a dolarului (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Competitive_devaluat… ), ca sa ii faca pe americani mai competitivi la exporturi.

Lucian Davidescu

@Radu

"Apreciere relativ cu ce?"

Textul conţine oarece indicii…

"E bine ca Obama sa continue politica lui Bush cel Mic de depreciere treptata a dolarului ca sa ii faca pe americani mai competitivi la exporturi"

De ce treptată? Nu mai bine îl depreciezi brusc de zece ori (900%), ca să fii de zece ori mai competitiv?

În continuare crezi că-i gratis, nu?

Radu

@LD

Nu inteleg cu ce te doare pe tine daca americanii isi depreciaza moneda. Daca asta ii face sa plateasca mai mult pe petrolul importat, e problema lor si nu a ta sau a Romaniei.

Nu e recomandat ca dolarul sa se deprecieze prea repede, pentru ca ar duce la o inflatie mare. Am zis mai inainte ca o inflatie mai mare de 2-3% anual nu e buna, ca s-ar dubla preturile in mai putin de 20 de ani, si ar fi rau sa se dubleze asa rapid. Inflatia de 10-12% pe an cativa ani la rand in anii 70 nu a fost buna (desi nici catastrofica, orice comparatii cu Zimbabwe sunt nepotrivite). Dar o inflatie de 2-3% pe an (cred ca 2% a fost media in ultimii 20 de ani in SUA) nu e rea, chiar ajuta. Niciodata nu am sustinut o inflatie mai mare de 2-3%, doar am observat ca din toamna lui 2008 pana acum USA a trecut print-o deflatie minora (pe care probabil ca pretul barilului o va rezolva).

Dupa logica ta, daca RON-ul s-ar aprecia mai tare decat USD sau chiar decat EUR ar fi bine pentru Romania? Eu cred ca ar fi foarte rau, ca nu s-ar mai putea exporta nimic cu astfel de schimb valutar, ba chiar si piata interna ar fi sufocata de importuri. Si oamenii nu si-ar reduce voluntar salariile in termeni nominali ca sa devina competitivi, ci ar iesi in strada sa faca greve si sa dea guvernul jos.

SUA nu are aceasta problema pentru ca o inflatie de 2-3% pe an scade treptat costul salariilor (care nu au tinut pas cu inflatia in ultimii 20 de ani pentru majoritatea oamenilor), si asa face companiile americane mai competitive. Si asta face Boeing de exemplu mult mai profitabila decat Airbus.

Tocmai am citit intr-un blog libertarian (care preia date din Financial Times, in caz ca crezi ca sunt cripto-marxisti care inventeaza statistici):
http://secularright.org/SR/wordpress/2010/08/01/t

Dubbed “median wage stagnation” by economists, the annual incomes of the bottom 90 per cent of US families have been essentially flat since 1973 – having risen by only 10 per cent in real terms over the past 37 years. That means most Americans have been treading water for more than a generation. Over the same period the incomes of the top 1 per cent have tripled. In 1973, chief executives were on average paid 26 times the median income. Now the multiple is above 300.

The trend has only been getting stronger. Most economists see the Great Stagnation as a structural problem – meaning it is immune to the business cycle. In the last expansion, which started in January 2002 and ended in December 2007, the median US household income dropped by $2,000 – the first ever instance where most Americans were worse off at the end of a cycle than at the start.

Dar ce sa ii faci, zeul capitalismului cere sacrificii, altcumva isi ia jucariile si pleaca in China, unde oamenii sunt harnici si lucreaza 60-70 ore pe saptamana, si nu au pretentii sa ceara pensii, concedii mai mari de 2 saptamani, sau asigurari medicale, sa se organizeze in sindicate cu drept de greva, etc.

Lucian Davidescu

Dragule, nu mă doare nimic dar mă cam plictiseşte o discuţie în care (1) de fiecare dată inventezi afirmaţii pe care nu le-am făcut, (2) îţi verifici ipotezele semidocumentate prin publicare şi (3) dai senzaţia că scrii mai mult decât ai citit.

Întrebarea ta riscă să pară năucă sub un articol care include acest pasaj:

"Într-o economie puternică, deprecierea poate fi folosită ca o corecţie necesară în timp de criză. Într-o ţară emergentă ca România, devalorizarea monedei înseamnă doar că nişte cetăţeni săraci subvenţionează consumul unor străini bogaţi"

Dacă textul e prea opac, uită-te pe grafic, unde poţi reconstitui corelaţia: leu slab / sărăcie, leu puternic / bunăstare + creşterea exporturilor.

Când bara va trece de 100%, poate cel mult atunci să vorbeşti despre necesitatea unei eventuale "deprecieri competitive" în cazul României. Până atunci, scuze, baţi câmpii.

ionut

"Pai asta e problema, in loc sa fie investiti in ceva productiv, pot bine-mersi sa fie tinuti la saltea. Si atunci potentialul lor ca investitie este irosit."

Costul detinerii de bani este platit de catre detinator! La fel si " in cazul "costului" investitiei.

"la nivel macro deflatia duce la depresie"

O alta greseala tipica mainstream este "decuplarea" lui macro de micro (tot keynes). Repet, incearca sa iesi din paradigma reusitei antreprenoriale doar "pe crestere". La "depresie" duce deflatia de … neuroni! 😀 😀

ionut

"Eu cred ca ar fi foarte rau, ca nu s-ar mai putea exporta nimic cu astfel de schimb valutar, ba chiar si piata interna ar fi sufocata de importuri."

A 2-a lectie f. f. f succinta de economie:

In ciuda a ceea ce se vede din public, avantajul comertului international este importul, nu exportul!

Radu

@Ionut

"Costul detinerii de bani este platit de catre detinator!"

Ce cost al detinerii de bani, te referi la costul saltelei? In cazul inflatiei este un cost, dar in cazul deflatiei e avantajos sa fie tinuti la saltea, ceea ce este un lucru rau (dar nici o grija, poate rezolva aceasta problema helicopter Ben cu tiparnita lui). Banii sunt un instrument artificial pentru a facilita schimbul de bunuri, nimic mai mult si nimic mai putin. Nu sunt in sine o investitie, ci doar un mijloc pentru a face adevaratele investitii–investitiile reale sunt chestii precum antrepenoriate, imobiliare, actiuni in companii mari, sau pentru cei care nu vor sa riste, titluri de stat (care au si variante protejate la inflatie, e.g. http://en.wikipedia.org/wiki/Treasury_security#TI… ).

"A 2-a lectie f. f. f succinta de economie:

In ciuda a ceea ce se vede din public, avantajul comertului international este importul, nu exportul!"

Tu esti ala care le-a zis creditacilor ca avantajul creditelor este consumul imediat, nu faptul ca trebuie platite in viitor? Exact asta si cu comertul dezechilibrat, importurile excedentare de azi pot fi comode, dar vor trebui rasplatite in viitor cu varf si indesat (fie prin exporturi, fie prin vanzarea de asseturi).

Nu propun aici o reintoarcere la mercantilism, la fel cum nu propun nici un boicot al creditelor–ca sunt cazuri in care creditele sa fie cu adevarat investitii, si nu doar consum. Din pacate, in Romania se pare ca majoritatea creditelor se duc in bemveuri si mertane (in numar mai ridicat pe cap de bizon decat in SUA, Canada, sau UK) care numai investitii nu sunt.

ionut

"Banii sunt un instrument artificial pentru a facilita schimbul de bunuri, nimic mai mult si nimic mai putin."

Tie ti-au spalat de tot creierul. Banii sunt o marfa si un mijloc de schimb!

Continuam lectia: exportul este doar un mod de plata al importului. Daca o tara ar putea doar sa importe fara sa exporte nimic, gradul de bunastare al acelei tari ar fi extraordinar. Deci secretul este o balanta cat mai dezechilibrata.

"in Romania se pare ca majoritatea creditelor se duc in bemveuri si mertane care numai investitii nu sunt!

Serios? Ia intreaba-i pe proprietarii bmv care au hotarat sa faca cutiile de viteze la bucuresti! Dezvalui aici alt "secret" in premira: "bmv"-ul si "mertanul" sunt investitii, nu piramidele construite de stat! A, ca unii antreprenori prefera sa-si cumpere bmv in loc de retehnologizare? Pai tocmai ce-ti spuneam intr-un comentariu anterior ca nu toti antreprenorii sunt la fel de abili…

Radu

@ionut

Dupa logica ta, daca Ferrari decide sa faca clantele de la usi sau tevile de esapament in Romania, trebuie toti creditacii romani sa isi faca hop si ei credite sa isi cumpere Ferrari (daca ar gasi banci atat de fraiere) ?

Nu are nici o legatura tara unde se fac anumite componente cu cate vanzari se fac in tara respectiva. Pe moment firmelor germane le convine sa isi produca anumite componente in Romania, pentru ca cel putin in vestul tarii insfrastructura rutiera este acceptabila si raportul calitate/pret al mainii de munca este destul de bun. Dar daca in 2-3 ani Ukraina isi face autostrazi mai bune decat Romania (care este o bara foarte joasa) si raportul lor de calitate/pret al mainii de munca va fi mai bun, fii sigur ca nu o sa eziteze deloc sa isi mute productia acolo, indiferent de cat de loiali le sunt lor Gigeii si Doreii care isi iau mertane si bemveuri.

La fel, dupa logica ta, SUA ar fi intr-o situatie de invidiat ca importa de 3-4x mai mult din China decat exporta in China. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Desi consumatorii de haine si electronice intr-adevar castiga mult (si China e de fapt factorul principal pentru care inflatia medie in SUA a fost de doar 2% pe ultimii 20 de ani, altcumva inflatia ar fi fost dubla), pierderile sunt si mai mari decat castigurile. Printre pierderi:

1) SUA s-a dezindustrializat in multe sectoare; poate ca unele sectoare nu prea contau (de exemplu textilele, desi orasele dependente de textile nu ar fi de acord cu asta), dar pierderea altor sectoare, ca produse electronice de consum au multe efecte colaterale si de termen lung. De exemplu putini ingineri electronisti isi pot gasi de lucru in domeniu in 90% din SUA (ca doar 10% stau in zone unde Intel, Cisco, Apple, sau producatori militari fac R&D).

2) SUA s-a indatorat mult Chinei, atat public cat si privat–statul chinez are acum peste 2.5T nu doar in obligatiuni de stat, dar si ipoteci securitizate, fosta divizie de calculatoare personale a lui IBM (acum numita Lenovo), si chiar a vrut sa cumpere o mare companie petroliera americana acum 5 ani (dar i-a interzis Congressul)

In principiu da, sunt de acord cu teoria avantajului comparativ a lui David Ricardo –comertul liber poate beneficia toate partile. Numai ca tari mercantiliste precum China nu respecta regulile ricardiene. A lua pozitia ca guvernul nu trebuie sa apere pe producatorii locali de catre concurenta neloiala a firmelor chineze este suicidal. Participarea la WTO nu permite tarife mari, deci raman doar 2 arme in tolba guvernului:

1) taxarea consumului in loc de taxarea muncii (cum ar fi ca guvernul sa isi stranga toti banii din TVA, si poate si impozite de proprietate, dar munca sa nu fie deloc taxata)

2) http://en.wikipedia.org/wiki/Competitive_devaluat

Un index foarte bun al bunatarii in SUA este http://en.wikipedia.org/wiki/Misery_index_(econom… S-a si observat ca nici un presedinte nu este realies cand el depaseste 12. Acum de exemplu este 11.29, destul de mare, si intrade.com ii dadea cam 60% sorti lui Obama sa mai castige un al 2-lea mandat. Cu stirea recenta ca Osama a fost ucis, Obama aproape ca sigur ca va castiga la anul. Dar fara asa ceva, economia este lucrul care decide alegerile din SUA, si fiecare presedinte face cat poate (si daca are Congress de opozitie e mai greu) sa minimizeze indexul mizerabilitatii, cu trade-off-urile aferente dintre inflatie si somaj.

Care este indexul mizerabilitatii din Romania de azi?

ionut

"La fel, dupa logica ta, SUA ar fi intr-o situatie de invidiat ca importa de 3-4x mai mult din China decat exporta in China"

Da mic socalist ignorant cu creierul spalat si educatie wiki mainstream: sua importa bunuri si exporta … hartie si inflatie!

Producatorii sunt "locali" pana cand decid sa nu mai fie! 😀

Iar "concurenta neloiala" nu poate face decat statul…

ionut

In principiu tu esti pentru…contra! Adica esti de acord cu avantajul comparativ ricardian … da' nu pentru "ailanti" 😀

Mihai Voicu

Este o dispută foarte interesantă, păcat că se sare puţin calul la exprimare, chiar şi de către oameni la care am pretentii.

Impresia mea este că nici un model economic nu se poate aplica în condiţiile unor variaţii monetare bruşte, fie inflaţie, fie deflaţie. Probabil şi capacitatea de autoreglare a economiei este serios afectată în acest caz, deci falimentul devine mai degrabă un joc de noroc şi mai puţin unul de competitivitate.

Mă mai tem că mediul economic este adaptat cât de cât la inflaţie moderată, dar ar putea fi foarte neadaptat la deflaţie, de exemplu cei care au credite şi aveau adaos comercial mic ar falimenta.

conturbatorul

Dacă România adoptă euro în 2020, cât va fi paritatea de schimb?

Rasuns corect: ultimul, dar cu conditia sa nu poti schimba sub aceasta suma.

Lasă un răspuns la Andrei Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.