Unitati administrative denumite "NUTS"… pentru cine stie engleza :))))
Iată de ce România are nevoie de judeţe mai mici, nu mai mari
Eşecul dezbaterii despre regionalizarea României este în acelaşi timp o veste proastă, pentru că împărţirea de acum este de-a dreptul dăunătoare dezvoltării, dar şi o veste bună pentru că propunerile o apucaseră de la bun început pe un drum greşit.
Pe de-o parte, propunerea Preşedinţiei viza împărţirea ţării în opt mega-judeţe cu populaţii de ordinul milioanelor, fără nici o unitate intermediară până la nivelul unor comune cu populaţiid e ordinul miilor sau chiar mai puţin. Aşa ceva este nefezabil şi nu se întâmplă aproape nicăieri. Pe de altă parte, propunerea Opoziţiei prevedea păstrarea aceloraşi regiuni prost-desenate dar şi a judeţelor actuale, adică a ineficienţei, corupţiei şi baronilor.
Niciuna dintre propuneri nu a ţinut cont de ce se întâmplă cu adevărat în teren. Chiar şi acum, România este împărţită de facto în 200-300 de regiuni mici şi relativ coerente. După acest principiu funcţionează chiar instituţiile de stat: judecătoriile (3-6 în fiecare judeţ), Pompierii (5-7 “raioane” care uneori nici măcar nu se suprapun cu graniţele artificial trasate ale judeţelor), Poliţia, Fiscul, spitalele sau chiar centrele de plată a subvenţiilor pentru agricultură. Aceeaşi logică este urmată de sectorul privat – tot în 200-300 de puncte sunt prezente băncile, lanţurile de magazine universale sau centrele logistice din domeniul farmaceutic.
Aceste servicii nu şi-au permis financiar să fie prezente în fiecare dintre cele 3200 de oraşe şi comune, dar nici nu-şi permit funcţional să se restrângă în cele 41 de reşedinţe de judeţ. Pentru ele, discuţia despre opt judeţe mari nu face decât să adâncească situaţia ruptă de realitate de acum. Principala nevoie este o coordonare mai bună, iar pentru asta administrara statului ar trebui să se adapteze la realitatea din teren.
Chiar şi din punct de vedere birocratic, unitatea de tip NUTS 3 este recomandată de standardele europene. O unitate administrativă NUTS 3 poate avea între 150.000 şi 800.000 de locuitori însă în practică se apropie sau depăşeşte limita superioară atunci când e vorba de oraşe sau de grupuri de localitalităţi compacte, cu densitate mare. Actualele judeţe, majoritatea întinse ca suprafaţă şi disparate, astfel că România are nevoie de unităţi mai multe şi mai mici pentru a respecta standardele de distanţă.
Organizarea la nivel NUTS 2, de regiuni, rămâne în continuare importantă, dar nu pe primul loc. În orice caz, nu poate fi făcută prin simpla grupare de judeţe, pentru că asta ar agrava aberaţiile împărţirii din ’68. Studiile Universităţii din Iaşi arată că până la o cincime din teritoriul României este reprezentat de comune care depind funcţional de un oraş din alt judeţ. Un exemplu: Zona Orşovei a fost mutată în 1968 din Banat într-un judeţ oltenesc – Mehedinţi. În loc să aparţină de Reşiţa, localităţile respective au acum ca reşedinţă de judeţ Drobeta Turnu Severin. Regionalizarea prin simpla comasare de judeţe ar accepta nedreptatea şi ar accepta-o, mutând centrul de comandă la Craiova. Studiul menţionat arată că în fiecare judeţ sunt 3-4 astfel de situaţii.
Desigur, există riscul teoretic ca o mărire a numărului de judeţe să complice birocraţia. Totuşi, nu este cazul, pentru că adevărata povară birocratică este mai jos, la nivelul comunelor. Fiecare comună are chiar şi 30 de angajaţi care în practică nu au ce face şi zece consilieri. În total, aici lucrează 100.000 de funcţionari, majoritatea pe posturi de “urbanişti” sau alte specialităţi asemănătoare care nu se justifică la un nivel atât de redus. De asemenea, în România ridică mâna nu mai puţin de 40.000 (!) de consilieri locali, remuneraţi. Aşa se face că banii colectaţi local nu ajung nici măcar pentru plata salariilor, iar primarii devin dependenţi de baronii judeţeni. Dacă o parte dintre atribuţii ar fi grupate la nivelul administrativ superior iar birocraţia comunală ar fi redusă la structura suplă a unei asociaţii de proprietari, economiile ar fi cu adevărat substanţiale. Evident, este nevoie şi de un flux nou al colectării banilor din taxe, de jos în sus.
În felul acesta s-ar rezolva simultan două probleme. În mod direct s-ar rezolva problema maşinăriilor electorale rurale, pentru că alegătorii nu vor mai fi puşi în situaţia de a-l vota pe cel care le dă bani ci pe cel căruia îi dau bani. O astfel de răsturnare de paradigmă este în măsură să facă minuni. În mod indirect s-ar rezolva şi problema baronilor, locali sau regionali, pentru că rostul lor de dispeceri ai banilor “de la centru” ar dispărea. Desigur, marea problemă a reorganizării este că mecanismul descris în acest paragraf este de natură să sperie pe toată lumea – de la primari de comună până la preşedinţi de partid – şi să ducă la împotmolirea completă a discuţiei.
Și totuşi, dezbaterea despre reîmpărţirea teritorială nu are voie să moară. România este acum în faţa unei ferestre de oportunitate pe cale să se închidă – sfârşitul exerciţiului financiar 2007-2013, în timpul căreia UE nu agreează schimbările. Dacă până la sfârşitul perioadei clasa politică nu reuşeşte să se pună de acord, fereastra de oportunitate se va închide şi nu se va mai deschide până în 2021.
Se poate spune că România este acum, la propriu, în faţa încă unui deceniu pierdut.
24 de comentarii
Draga Lucian, exemplu mentionat de tine este cel mai nefericit cu putinta. Nu numai ca zona Orsovei este in orbita economica a Severinului, dar si alte zone care se afla in Caras sunt absorbite de zona Turnu Severin, cum ar fi statiunea Herculane. De exemplu sunt persoane din Herculane care au nevoie de ingrijire medicala si vin la Turnu Severin unde afla ca le trebuie acceptul Casei Judetene de Sanatate Caras si fac cale intoarsa.
Distanta dintre Orsova si Severin (25 km) este mult mai mica decat distanta dintre Orsova si Resita(130km!!!). Deasemenea distanta dintre Herculane si Severin (45km) este mult mai mica decat distanta dintre Herculane si Resita(121km!!!).
Chiar si studiul citat nu pozitioneaza Orsova in judetul gresit, ci zona adiacenta din Caras care ar fi logic sa fie in Mehedinti.
De fapt astea nu sunt lucruri noi, sunt cunoscute de sute de ani din anul 1100 si ceva cand regii Ungariei au facut Banatul de Severin cu capitala fix la Turnu Severin, nu la Resita. Dar se pare ca ceea ce era “obvious” acum 900 de ani nu e clar celor care vor sa faca reorganizare, reforma and stuff.
O analiză calmă, echilibrată, lăsând loc pentru argumente şi un generos spaţiu de manevră şi adaptare a teoriilor la concretul sau specificul local.
Vă mulţumesc!
una peste alta daca adunam suprafetele colorate in galben de zone alocate gresit altor judete, iesim cun total de 10-15 % din suparafata tarii. Asadar actuala impartire e corecta in 80-90% din cazuri.
Exista si metode mai 'soft' de a pastra actualele diviziuni si de a le face mai eficiente.
De exemplu eliminarea judetului ca si constructie administrative si pastrarea lui ca si nivel de coordonare fara rol decizional format din reprezentanti ai comunelor si oraselor care se intalnesc periodic pentru a se coordona intre ei si pentru a decide asupra proiectelor de viitor. La aceste intalniri ar fi inteligent din partea lor, si asta Romania nu prea o intelege, sa invite si oamenii care investesc in zonele respective, pentru ca contrar aparentelor pe langa interese unii mai au si idei.
Aceste consilii inter-judetene, formate pe participare voluntara, 'uploadeaza' concluziile/cererile/proiectele/ideile/visele/sperantele/etc. la nivelul superior – Regional care poate fi format din membrii alesi democratic de fiecare judet. Acestia din urma vor avea sarcina de a stabili strategia si bugetul regional si de a coordona zonele periferice cu regiunile invecinate.
Sunt exemple in Germania si Austria care arata ca asocierea voluntara este mult mai folositoare societatii, si ca principiul subsidiaritatii functioneaza atunci cand orgoliile personale sunt lasate deoparte.
Dincolo de trasarea hârţilor, 40 judeţe sunt prea greu de gestionat direct de către un nivel ierarhic. Este ca şi cum ai avea 40 subordonaţi direcţi. Vorbesc din experienţă, am avut o echipă de 20 de ingineri şi am avut nevoie de un nivel intermediar, altfel ajungeam să uit de câte cineva cu săptămânile.
Chiar şi 8 regiuni sunt prea multe. Psihologic optimul ar fi 6, maxim 7. Sase persoane pot discuta la o masă fără să facă bisericuţe. Nu poţi compara uşor priorităţile între mai mult de 6 unităţi care cer fiecare fonduri.
Mai este nevoie de un nivel ierarhic intermediar, gen 6 regiuni a căte 6-7 judeţe. Nu trebuie ca totul să vină de la centru, fiecare nivel poate avea procentul lui din încasările proprii plus investiţiile trans-zonale de la nivelul superior.
@toto
Ironic, da
@d
Da, probabil că ai dreptate. Eu m-am bazat în primul rând pe frustrările auzite la prima mână de la câţiva localnici
Am tratat în alt articol situaţiile când o localitate are afinităţi economice faţă de o zonă şi culturală faţă de alta, iar opinia mea este că situaţia se poate rezolva doar prin referendum.
De acord că, în exemplul de faţă, mutarea Orşovei putea avea un oarecare sens logistic. Însă dacă decizia nu este reevaluată minuţios, orşovenii se vor trezi vrând-nevrând legaţi tocmai de Craiova.
Harta nu face decât să arate că limita judeţului taie în două aria de influenţă a Orşovei.
PS 80-90% din cazuri e îngrozitor de puţin în situaţia asta. E greu să cobori sub nivelul ăsta, chiar dacă te-ai strădui 😉 Poate 98-99% ar fi mulţumitor
@Doru
Mulţumesc 🙂
@alecs_g
De acord. Exact din motivul ăsta mi se pare că NUTS 3 solide sunt prioritatea, iar împărţirea NUTS 2 poate fi lăsată în plan secund, inclusiv pentru eventuale asocieri voluntare.
@Mihai Voicu
6 regiuni a 7 judeţe a 76 de primării?
Sau 6 regiuni a 7 judeţe a 8 [ce??] a 9 primării?
@LD
Sunt de acord cu privire la Orsova. Am rude in Severin, si rudele sunt de acord ca orsovenii sunt banateni si nu vorbesc cu perfectul simplu 🙂 Cum treci de Portile de Fier, simti ca treci o falie tectonica a civilizatiilor lui Samuel Huntington (chiar este mentionata falia de la Portile de Fier in http://en.wikipedia.org/wiki/Samuel_P._Huntington… )
Asta nu inseamna ca trebuie schimbata granita judetului. Nu cred ca conteaza marimea sau granitele judetelor asa mult, ci descentralizarea facuta cu cap. In SUA sunt state de zeci de ori mai mici decat altele, unele cu capitala de doar 7 mii de oameni (Montpelier, Vermont). Acolo daca oamenii nu au access la vreo specializare medicala foarte rara, se duc la spital in alt stat, nu e nevoie sa fie dependenti de capitala statului (care de obicei nici nu este printre orasele mari din acel stat, deci nu are oricum spitalele cele mai bune). Intr-un sistem descentralizat, marimea sau locatia geografica a capitalei statului este irelevanta, ca 99% din oameni nu vor avea niciodata nevoie sa se deplaseze la capitala (1% fiind politicieni, asistentii lor, oamenii care lucreaza in administratia deasupra nivelului local).
@Radu
Diferenţa dintre Ro şi USA este că în a doua n-a încercat nimeni, niciodată să mute un oraş din Florida în Georgia sau din Massachussets în New York, ca să se mai poată întreba după aia dacă e cazul să le ducă sau nu înapoi şi dacă nu cumva oamenilor le e indiferent. 🙂
Interesant. Procedural, poligoanele pot fi trasate de geografi -dirijist (metoda rapidă), sau de locuitori – organic (durează cel puţin un deceniu).
Dacă vă interesează un proces de reformă administrativă în curs puteţi găsi aici: http://delaepicentru.wordpress.com/2010/03/24/jap…
Adevarul trist este ca in multe localitati rurale ajung consilieri "patronii" magazinului miXt din sat … pentru ca in campanie dau mici si bere gratis … iar apoi vad "afacerile" comunei ca pe propria afacere, care trebuie sa le produca lor bani, nu sa faca ceva util societatii.
Sleahta de "primari" a fiecarui partid este elementul de baza al masinariei de cumparat voturi – daca s-ar face ceva impotriva lor intreaga masinarie ar intra in colaps … dar unde gasim noi politicienii aia din "generatia de sacrificiu" care sa-si taie singuri craca ?? 😛
"După acest principiu funcţionează chiar instituţiile de stat: judecătoriile (3-6 în fiecare judeţ), Pompierii (5-7 “raioane” care uneori nici măcar nu se suprapun cu graniţele artificial trasate ale judeţelor), Poliţia, Fiscul, spitalele sau chiar centrele de plată a subvenţiilor pentru agricultură. Aceeaşi logică este urmată de sectorul privat – tot în 200-300 de puncte sunt prezente băncile, lanţurile de magazine universale sau centrele logistice din domeniul farmaceutic."
Insasi faptul ca o serie de companii private, frunizoare de bunuri si servicii, au ales sa se pozitioneze in teritoriu mult mai eficient decat unitatile administrative create de Stat reprezinta un argument empiric in favoarea descentralizarii radicale, pana la nivel de individ, adica a liberalizarii totale a pietei serviciilor care sunt in prezent monopolizate de Stat, si a privatizarii furnizorilor detinuti in proprietate publica. Dreptul la libera asociere si la libera alegere al indivizilor trebuie sa primeze in fata ambitiilor unor birocrati sau politicieni, pana la punctul in care cele din urma devin irelevante, datorita erodarii puterii necesare pentru a le pune in practica. Nu ordinea impusa la centru prin agresiune institutionalizata trebuie sa primeze, ci ordinea proprietatii si a initiativei private, care este singura capabila sa creeze prosperitate.
@LD
Oamenii se uita pe harta si vad acolo o fasie de Banat care e in Mehedinti si se gandesc imediat ca nu e corect.
Ce incerc eu sa va spun e ca Turnu Severin are mai multe legaturi cu Banatul decat va inchipuiti. Cetatea medievala din Severin a fost facuta de Ungaria prin secolul 11 ca un centru de aparare contra Taratului Bulgar de la Vidin. Biserica din incinta cetatii a fost pusa sub patronajul Sfantului Severin de Noricum, un sfant catolic de la care provine si numele orasului. Banatul de Severin cuprindea Carasul, Mehedintiul, Gorjul. S-au perindat pe aici calugarii dominicani, calugarii franciscani si cavalerii ioaniti. Au existat aici un episcop latin si un ban de Severin pana in secolul 16 sub patronajul Ungariei. Unii dintre bani au fost membrii ai ordinului Dragonului, ordin creat de regii Ungariei.
Dar ce se mai stie, ce se mai spune astazi despre istoria locului. Pana si denumirea a fost modificata in Drobeta, pt ca nu dadea bine ca orasul sa poarte acelasi nume cu un sfant catolic promovat de unguri. Si nestiind toate detaliile astea, ni se pare absurda impartirea administrativa, cu Orsova in Mehedinti. Ei bine, paradoxal, impartirea asta au facut-o si regii unguri cu mult inaintea comunistilor nostri in 1968.
@Marius
Uau! La fel de multe localităţi ca România, la o populaţie x5!!!
@Atotnestiutorul
Poate la un partid care vremelnic ajunge să stea mai prost în teritoriu 😉
@Alex
Privatul ca privatul, dar în România, atât de tâmpită e împărţirea administrativă că până şi instituţiile statului au ajuns să se poziţioneze eficient, ignorând delimitările oficiale
@d
Sunt de acord cu tine, dar hai să nu abuzăm de particularităţile unui exemplu, că discutăm până poimâine 🙂 Și Făgăraşul şi Vrancea au fost cândva în Valahia, şi Odessa în Moldova, şi Oltenia la bulgari. Contează ce vor locuitorii acum
Dezavantaj al actualei propuneri de 8: toate capitalele sunt excentrice, cum este de altfel si Bucurestiul.
Principiul 'spatiului verde': daca arhitectul proiecteza din birou cararile prin parc dupa criteriile lui estetice, publicul isi va face cararile lui practice, votand cu picioarele (ca de obicei 🙂 ), in afara cararilor asfaltate de 'oficiali' .Deci 'marele arhitect' 🙂 care va face reimpartirea ar trebui sa tina cont de cararile (fluxirile de circulatie) existente, indicate de cel 10 harti dintr-o postare anterioara( si nu numai).
Exemplele cu pompierii, postasii, CFR-ul, curtile apel, demonstreaza ca :
-pentru diverse scopuri pot coexista diverse impartiri care nu se suprapun intre ele si nici cu cea administrativa
-nici o noua reimpartie nu va satisface toate cerintele
-trebuie admise grupari virtuale( reunite prin videoconferinte, sedinte periodice, dupa cum scrie alecs_g),eventual temporare .Daca azi, pentru scopul x sunt necesare grupari de Nx judete, maine, pentru scopul y, vor fi poate necesare grupari de Ny judete, eventual numai intr-o parte a tarii.Sa luam ex cu inundatiile: judetele pe unde trece Muresul (sau Oltul, etc) trebuie sa coopereze pentru realizarea unui sistem de diguri; dupa terminarea acestuia asocierea inceteaza,functionarii implicati sunt redistribuiti sau concediati.Si construirea unor autostrazi, si distribuirea unor fonduri europene sunt activitati de durata limitata, si nu pot fi motive pentru o reorganizare care va ramane in vigoare cateva decenii.
Problema HARCOV- nu o putem ignora cand discutam pe tema reorganizarii.Din cauza ei s-a si amanat reorganizarea.Desigur, ca niste oameni rationali, incercam sa cautam solutii care sa nu ii nemultumeasca pe secui. Dar imi dau semana ca nimeni nu s-a ingrijit de romanii minoritari din acea zona.Oare ei ce parere au? Ce garantii au ca noua impartire nu le va inrautati situatia?Si ei ar trebui sa fie parte la convorbirile din coalitie.
>Cum treci de Portile de Fier, simti ca treci o falie tectonica a civilizatiilor lui Samuel Huntington {…}
Eu unul sunt "carasan de carasan" ( adica nu gugulan – ci din partea cealalta a judetului ) si pot zice ca … nu prea simti asa ceva dar na, miturile "moare greu". Diferenta s-a simtit masiv acum vreo 2 decenii dar pe alta coordonata : ( eventual ) cind intri in zona care nici pe vremea lu' Ceasca nu a fost cooperativizata ( adica mai inspre Caransebes ) sa se simta vreo diferenta – dar declinul activitatilor traditionale de pe zona a tras si zona respectiva ( care prin anii '80 era de referinta prin bogatia ei ) in jos mult de tot … 🙁
Tectonica "colectivizarii comuniste" a contat si conteaza net mai mult decit vreo alta "tectonica huntingtonian-propagandistica". 😉
@LD
Nu e suficient sa te pozitionezi eficient, ci mai trebuie sa te adaptezi si cerintelor consumatorilor, si sa aloci in mod eficient resursele pentru a le satisface. Chiar daca la primul capitol institutiile respective au reusit, ele esueaza lamentabil la urmatoarele, tocmai pentru ca sunt alimentate dintr-un fond de resurse obtinute prin coercitie, si sunt mentinute, tot prin coercitie, intr-o pozitie de monopol pe pietele pe care activeaza. Nu am nimic cu institutiile de stat in sine, ci in primul rand cu "raul primar", adica cu coercitia exericitata de stat pentru a le alimenta si a le tine pe pozitie.
Lucian,
Poate ca idee de articol ;).
New York (populatie ~20mil locuitori ~populatia Romaniei) are 1 primar si 51 de consilieri. A, si un "PIB" de 1,13 trilioane USD.
@Lucian. Japonia avea acum 12 ani tot atîtea localităţi cît are România acum.
În prezent, Japonia are doar 1735 de localităţi cu totul. De la 3200 e o reducere drastică.
În altă ordine de idei, translaţia speculativă a reformei administrative japoneze la teritoriul României, mi-a dat 280 localităţi (dacă raportăm la populaţie) şi 1083 dacă raportăm la teritoriu. Numărul poligoanelor trasate de voi este de circa 300. Valoare situată în intervalul care mi-a ieşit şi mie din translaţie. Cum ar veni, la limită (prioritră populaţia) fiecare poligon ar fi o localitate.
Vrei să ştii ceva? Am pus în medie 37 de localităţi per judeţ (cîte are o prefectură japoneză medie) şi mi-a ieşit 8,1 unităţi administrative corespondentul pentru România.
Cred că alegerea numărului de regiuni a fost bazată pe raţiune, iar nu pe plezneală. (Conturul regiunilor e altă mîncare de peşte.)
Aşadar, dacă se vizeează optimizarea costurilor aferente serviciilor de stat pentru cetăţeni, 8 regiuni ar fi destule. Dacă amenajarea teritoriului intră în ecuaţie cu prioritate, atunci, numărul regiunilor poate ajunge şi la triplu. (Totuşi, aduc mai jos şi un argument contrar.)
Observaţie. Se poate obiecta asupra optimului de 8 regiuni, invocînd densitatea de 1/3 din cea a Japoniei, şi insularismul aşezărilor româneşti*. Dar aceeaşi situaţie o are şi Japonia. La propriu. Insulele sunt chiar unităţi de geografie fizică. Ca să nu mai zic de multele depresiuni populate, dar cu multe goluri de populaţie între ele. Aşadar, similitudini ar fi. Avantajul localităţilor întinse ar fi că, la amenajarea teritoriului, integrarea şi îmbucarea bunurilor de utilitate publică (irigaţii, împăduriri reţele de transport) s-ar face cu mai puţine dureri de cap.
––––––––––-
* În România, tendinţa de coalescenţă organică există deja în special de-a lungul drumurilor naţionale. În Japonia, dendritele de-a lungul drumurilor nu au întotdeauna teren orizontal să se dezvolte.
Nu trebuie să vă temeţi de excentricitatea geoterică a centrelor de greutate. Oricum vor fi birouri teritoriale de mici dimensiuni cam peste tot. Cetăţeanul nu va trebui să meargă decît la terminalul cu pricina, aşa-zisul ghişeu unic, unde va preda şi primi hîrţoage din cele mai diverse. Restul va face serviciul poştal, internetul etc. Important este ca cetăţenii să lupte pentru a scoate din legi şi norme de aplicare toate articolele nemernice prin care actualmente, cetăţeanul trebuie să cumpere încredere (notariate, comisii de avizare a numărului de picioare la vacă etc.) Dacă nu vă bateţi pentru debirocratizare articol cu articol, teză cu teză, condiţie cu condiţie, toată vorbăria cu reforma teritorială e apă de ploaie.
@LD
“să nu abuzăm de particularităţile unui exemplu. Contează ce vor locuitorii acum.”
Eu doar am spus ca geografic si istoric e logic ca Orsova sa faca parte din Mehedinti, nu din Caras asa cum ne dicteaza reflexele noastre conditionate legate de regiuni.
Iar daca e sa facem ce vor locuitorii acum, lucrurile se complica si mai mult. Cei mai multi studenti din Severin si Tg Jiu se orienteaza spre centrul universitar Timisoara, nu Craiova. Mai departe ei isi aleg slujbe tot in Timisoara si se stabilesc acolo. Din clasa mea de liceu, 90% s-au dus la Timisoara chiar daca era mai departe decat Craiova si majoritatea aveau o sfanta oroare de Craiova. Daca s-ar organiza un referendum in aceste 2 judete, ele ar opta pt Timisoara, nu pt Craiova.
Asa ca daca e sa ne luam dupa ce vor oamenii, s-ar putea ca rezultatul sa fie surprinzator si nu neaparat bun si efficient.
@d
In alte cuvinte, colegii tai au votat cu picioarele. Cine zicea ca democratia nu merge?
Daca se descentralizeaza sistemul nu va mai conta cum vor fi judetele. In SUA sunt multe zone metropolitane care se intind pe 2, 3, si chiar 4 state. Nici o complicatie cu asta, doar ca uneori oamenii profita de diferentele fiscale–traiesc si lucreaza in statul care nu are taxa pe venit, dar isi fac toate cumparaturile in statul care nu are TVA 🙂 Dar nu vad cum s-ar ajunge la asa ceva in Romania.
(Luciane, cand scrii despre teritorii administrative, parca scrii sa ma enervezi pe mine 🙂 ). Harta nu e o buna ilustratie a textului. Nu reprezinta decat o geometrie elementara. Poligoanele Thiessen sau Dorichlet (paternitate e contestata de francezi) reprezintă o metodă geometrică de aproximare a ariilor de influenţă urbană, in care masa (talia urbana, in cazul acesta) nu reprezinta un factor discriminant. Pe aceasta harta, Bolintinul sau Savenii sunt egalii Bucurestilor. M-am uitat sa vad cu ce fel de text este insotita ilustratia… intamplator, textul imi apartine iar harta nu demonstreaza deloc inconsistenta limitelor judetene actuale. Bineinteles, judetele (inclusiv numarul lor) sunt perfectibile, dar ele corespund perfect definitiei dimensiunii demografice ale NUTS3 europene (200-735 mii locuitori in 2011). Nu cred ca sunt hasurate mai mult de 10% din spatiile rurale (nu polarizate!, avand in vedere definitia exclusiv geometrica a poligoanelor cu pricina). Ca populatie asta inseamna mai putin de 5 % (intuiesc!). Dimpotriva, eu apreciez ca judetele, geometric vorbind, sunt bine decupate – ele au fost si (re)construite/planificate, astfel dupa 1968! In ceea ce priveste dimensiunea judetelor (care e conforma definitiei UE) … exista o chestiune. Depinde ce vor reprezenta! Daca ne dorim niste regiuni mici, aproape judetene, judetele pot aluneca de la nivelul NUTS 3, la nivel LAU1, dar nu cred ca este indicat!
Nu pot să neg 100% 😀
Legenda hărţii pare destul de limpede, dacă însă metodologia e mai complicată de atât, eu n-am ce să mai zic.
Faptul că sunt pe dimensiunea NUTS3 nu ştiu cât e de relevant – de vreme ce la noi e cu totul altă distribuţie rural/urban şi alt nivel de servicii.
Cred că mai întâi ar trebui să vedem dacă mărimile respective ni se potrivesc sau nu.