Super tare articolul! Ma bucur ca ati revenit in tromba! Pentru o buna bucata de timp nu ati mai publicat nimic pe blog si ma temeam ca nu o sa o mai faceti! Vorba taranului roman – keep up the good work! Sau, cum zice englezul, tineti-va de treaba!
Hârtia igienică și IQ-ul națiunilor
O explicație bacoviană
Toată povestea dezastrului social și umanitar din Venezuela este sintetizată excelent într-un articol din The Atlantic (HT: Marius Cosmeanu)
Pe scurt: Un investitor avea o fabrică și câteva sute de angajați, care mergea bine până acum un an, când au început „problemele”. Una din condițiile convenite cu sindicatul era ca toaletele să fie aprovizionate permanent cu hârtie igienică. Pare simplu dar, în condiții de control al prețurilor hârtia igienică a devenit aproape imposibil de găsit. Când totuși reușea să găsească, omul se trezea că angajații, confruntați cu aceleași lipsuri, o luau acasă. Totuși, nu-și permitea un conflict de muncă pentru o problemă atât de trivială. Așa că a reușit să găsească un contrabandist care pentru „prețul corect” să-i livreze un stoc de hârtie igienică suficient pentru multe luni, cu tot cu furturi. Numai că, surpriză! Livrarea a fost urmată de o descindere a serviciilor de informații care dezvăluiau astfel o adevărată operațiune de stocare în scop de sabotaj. Patronul fabricii a devenit unul dintre vinovații publici fix pentru lipsa de hârtie igienică. El și trei directori sunt acum anchetați penal iar continuarea activității fabricii a devenit ultima dintre probleme.
Povestea sună familiar pentru cei care au prins regimul comunist în România. Lipsea aproape orice din magazine (inclusiv hârtia igienică) dar oficial de vină erau speculatorii și cei care făceau „stocaj”. Ei erau vinovații care dădeau peste cap calculele impecabile făcute de Consiliul de Stat al Planificării.
În articolul de mai jos aflăm cum Baciu Viorel din Târgu-Mureș strada Brașovului nr.1 a adunat „fără rost” 34l de ulei și 26kg de zahăr și „a perturbat bunul mers al activității în comerț, deși s-au pus și se pun în vânzare cantități suficiente”
Astfel de articole de înfierare, ca toate din presa vremii, încercau să prostească populația că de fapt comunismul funcționează. Culmea, reușeau să o prostească dar într-un mod cu totul neintenționat. Ce făceau românii cu ziarele cred că bănuiți deja… revenim.
Trebuie să deschidem acum o paranteză mai largă
Via Mother Jones: La începutul anilor ’90, în SUA s-a constatat o scădere statistică abruptă a criminalității violente. Politicienii au fost primii care să-și asume meritele – Rudolph Giuliani câștigase New-York-ul cu „teoria ferestrelor sparte”, care spunea ca toleranța zero față de cele mai mici infracțiuni le va preveni pe cele mai grave. Toate bune, doar că în afara New-York-ului corelația devenea foarte șubredă. Scăderea criminalității se întâmpla și în locuri care nu aveau această politică sau, dimpotrivă, nu se întâmpla în ciuda ei.
În curând, au început să apară tot felul de teorii alternative. Ciclurile economice sunt responsabile! Ba nu, controlul armelor! Nici asta, e consumul de droguri! Numărul de polițiști pe stradă! Politicile de eliberare condiționată! Cea mai populară teorie a fost lansată de autorii Freakonomics. Scăderea criminalității ar fi avut la origine dezincriminarea avorturilor, cu două decenii mai devreme, după celebra decizie constituțională Roe vs. Vade. Pentru că s-au născut mai puțini copii nedoriți, care la maturitate ar fi avut șanse mai mari să devină criminali, n-a mai avut cine să comită infracțiunile. Doar că nici această teorie n-a rezistat în fața analizei statistice riguroase. Toate corelațiile se spulberau, astfel că pentru ani buni fenomenul a rămas neexplicat.
Până în 2007, când o studentă de la Harvard, Jessica Wolpaw Reyes, și-a publicat primele concluzii ale unei cercetări pe care o făcuse pentru o lucrare de dizertație (uite de ce e bine să nu plagiezi!). După ani de cercetări descoperise corelația exactă: criminalitatea a scăzut ca efect direct al interzicerii benzinei cu plumb. Toate grilele haotice de până atunci s-au clarificat instantaneu – corelația era validă atât în timp (de la stat la stat, în funcție de anul interzicerii) cât și în spațiu (criminalitatea era mai mare în zonele cu trafic rutier intens).
Benzina cu plumb a fost o inovație a anilor ’20 și permitea o ardere mult mai bună. A fost eliminată, gradual sau prin lege, în anii ’80 și ’90. România a interzis-o printre ultimele din lume, în 2004. Venezuela, care se laudă cu litrul de benzină de 10 cenți, în 2005.
Unele dintre efectele sale nocive erau bănuite de zeci de ani, dar acuzațiile erau catalogate ca „împotriva progresului științific”.
Abia apariția convertorului catalitic a accelerat scoaterea din uz graduală și în cele din urmă interdicția benzinei cu plumb. Dar întreaga amploare a dezastrului produs în toată lumea – un număr de victime ale crimelor, violurilor sau tâlhăriilor mai ceva ca într-un război – a început să fie cunoscută abia mult după, acum un deceniu.
Expunerea la plumb în primii ani de viață poate scădea IQ-ul cu 5 până la 10 puncte. Asta îi transformă pe oamenii inteligenți în mediocri, pe mediocri în proști iar pe proștii cu frică de lege în criminali iresponsabili.
România, în mod ironic, a fost parțial ferită de acest fenomen. Mașinile se vindeau doar cu aprobare iar benzina – cu rație. Pe de altă parte, alt fenomen studiat, efectul Flynn, arată că IQ-ul crește la generațiile mai tinere datorită alimentației de calitate mai bună. Oportunitatea asta a fost complet ratată în anii de foame ai comunismului. Lipseau complet nu doar un aliment sau altul ci chiar grupe întregi de nutrienți. Și lipsea, cum discutam deja, hârtia igienică.
Închidem paranteza
Într-o cronică de film (sau poate doar un pasaj dintr-un articol despre altceva – nu-mi amintesc prea bine) de acum 15-20 de ani era recenzat un film vestic despre România ceaușistă.
La un moment dat, unul dintre personaje ascunde un mesaj într-un sul de hârtie igienică dintr-o toaletă publică. Critica autorului era că în momentul acela, oricât de realist fusese filmul, tot pactul ficțional s-a spulberat. Nimeni nu văzuse vreodată hârtie igienică atât de albă și nimeni nu văzuse hârtie igienică de orice fel într-o toaletă publică – ar fi dispărut oricum imediat.
Explicațiile oficiale pentru lipsa de hârtie igienică erau cele din articolul citat mai sus – „stocajul”. Doar că poporul știa că sunt minciuni. Și se ștergea cu ele la cur – la propriu.
Era și o mică satisfacție intimă că astfel cuvântările Tovarășului sunt folosite într-un mod adecvat, dar era oricum singura hârtie la îndemână. Hârtia era aspră, trebuia frecată bine între palme și chiar udată pentru eficiență garantată.
Însă, tot pentru cei mai tineri: înainte de tiparul digital, înainte de rotativa offset, timp de sute de ani și până nu demult, ziarele erau tipărite printr-un proces laborios, care presupunea culegerea textelor literă cu literă pe o matriță ca o ștampilă uriașă. Literele folosite erau din – exact! – plumb. Și diverse cantități de plumb rămâneau amestecate cu cerneala.
Nu au fost până acum studii despre ce se întâmplă în momentul în care plumbul nu mai este doar inhalat ci turnat de-a dreptul pe unde se vâră supozitoarele pentru absorbție maximă. Zi de zi, vreme de zeci de ani…
În orice caz, nimic bun!
10 comentarii
Aș zice de-a dreptul ca a revenit în trompa. Nu știu cine ești… și nici măcar nui-ai stârnit curiozitatea. Ce pot să-ți spun eu este ca inteligența are o gigantică componentă genetică. nu pun faptul ca cred că ai căzut în arca lui Noe că altfel ar fi fost normal sa respecți orificiul din care ai căzut pe Terra mamă… și că pe vremea aia în care erai embrion se inventau lucruri pe care le folosești 5u acum doar îmbunătățitr tehnologic unde mai pui ca erau recunoscute internațional 🙂 . Acum inteligența este folosită cu precădere pentru a justifica idioțenia celor care vă exploatează. Ei sunt idioți deșii au avut de mult hârtie igienică și benzină fără plumb. Un lucru este adevărat vin vremuri în care inși ca tine trebuie sa aibă un stoc de hârtie igienică. Atenție că ăștia ca tine îți cor lua viata pentru asta și blugii mulați pe care îi porți 🙂 . Noi ăștia mai retardați ne vom șterge cu brusturi. Nu-i bai 🙂
Nistor draga,
ai scris ceva despre care, poate, numai tu ai o reprezentare ideatica coerenta. Rogu-te reia ideea si intr-o forma comprehensibila. Nu vreau sa-ti jignesc inteligenta, ci doar vreau sa spun ca nu ma pot ridica la nivelul la care este argumentatia de mai sus. Cu scuzele de rigoare, Octav
P.S. cat despre articol, as mai adauga – tevile de plumb ale retelei publice de alimentare cu apa; plumbul din cositor; canile de plumb din alte ere. Despre efectele plumbului asupra omului s-a stiut asa cum se stie si despre efectele aluminiului, azbestului, radiatiilor ionizante, mercurului, fluorului, gudronului, siliciului, etc. Dar cel mai distrugator dintre toate mi se pare acea grupa de poluante imponderale – frica, depresia, izolarea si dezgustul de societate si socializare (promovat de fapt de asa zisele de retele de socializare).
Felicitări pentru articol! Îmi plac cele echilibrate și cu o doză de autoironie, asta arată că nu ați consumat mult plumb, indiferent pe unde.
Dar sa ne mai gandim ca si apa de la chiuvete trecea pana nu cu mult timp in urma prin conducte de plumb. Racordurile flexibile din cauciuc au aparut dupa 1990 pe piata din Romania; toti aveam (cei care aveam apa curenta in locuinta) racorduri flexibile (intr-o oarecare masura) din plumb (unii poate si acum mai au, daca nu li s-a spart, sa trebuiasca sa le inlocuiasca). Asa ca, probabil ca am ingurgitat o si mai mare cantitate de Pb (asa, poate,se explica reyultatele la vot si unde am ajuns in 26 de ani…) In legatura cu inteligenta generatiilor mai tinere, nu stiu ce sa zic, am vazut mai multe articole care publicau studiile unor cercetatori de la universitati/centre de cercetare mari din lume, care ziceau ca deja, in tarile dezvoltate, actuala generatie care a ajuns adulta, e cu 10% mai putin inteligenta decat precedenta, asta (si) din cauza folosirii excesive a calculatoarelor, a faptului ca nu mai citesc oamenii (carti) de mici etc si ca actualii copii mici (scolari) sunt si mai putin inteligenti, tot din cauza folosirii excesive a smartphonurilor, a efortului minim pt a cauta o informatie s.a.m.d.
iteresant articolul, felicitari pt el (si pentru celelalte pe care le publicati)!
Fluorul a fost clasificat recent ca neurotoxic. S-a demonstrat ca si „rujul” scade IQ-ul, o femeie inghitind ~2KG in timpul vietii.
Mercurul este extrem de neurotoxic(boala palarierului nebun) si totusi e prezent in vaccinurile administrate copiilor.
Sunt foarte multe lucruri toxice. In copilarie aveam tevi de plumb, il si mestecam chiar, pana am inceput sa am crampe, semn de intoxicatie. Topeam plumb pe aragaz, in cutii de crema de pantofi. Inhalam involuntar vapori de acid sulfuric din bateria masinii de ma apuca tusea.
Cred ca majoritatea am fost expusi la foarte multe substante toxice. Ar trebui sa fim recunoscatori ca n-am crapat si nici nu ne-am prostit de tot. Cei care au lucrat in fabrici si laboratoare au suferit cel mai mult.
Si Imperiul Roman a disparut datorita intoxicatiei cu Pb.
De aceea 80% sunt fani guta si salam si suntem pe ultimul loc la consumul de pasta de dinti si detergent per capita….profil de colonie perfecta.
Nu cred ca hartia igienica influenteaza IQ. ci cultura, educatia. constanta razboaielor si rezultatul lor, colonizarea de catre popoare primitive in zone civilizate influenteaza!
Totusi de ce se stergeau oamenii cu ziare cand aveau la indemana apa, practic gratuita in acele vremuri? Cei care o faceau cu hartie de ziar nu au fost afectati de continutul de plumb din cerneala fiind prea prosti prosti, de unde sa mai scada?
Daca as avea un rahat in ureche cu ce m-as curata mai bine, cu apa si sapun sau cu hartie inmuiata in apa? Daca aveti apa nu folositi hartie igienica indiferet cate straturi si parfumuri are.