Riscograma

Cu cine ţine România în meciul SUA-Europa/China?

România şi-a mărit expunerea financiară faţă de SUA cu 75% într-o singură lună – luna în care euro părea să se ducă pe copcă.

Deşi euro a câştigat peste 15% în faţa do­la­rului din iunie până acum, leul s-a depreciat uşor – cu 1% – faţă de moneda unică. Celelalte monede-etalon din Est: zlotul, coroana şi forintul au câştigat între 4 şi 6% în faţa euro. În mod normal, creşterea euro în faţa dolarului era rezultatul aşa-numitei creşteri a “apetitului faţă de risc” şi ducea la întărirea şi mai ac­centuată a monedelor din Europa emergentă. Regula s-a confirmat pentru zlot, coroană şi forint, însă leul pare
să se fi decuplat de această tendinţă şi să oscileze în tandem cu dolarul.

Ce se întâmplă în jur

Euro se luptă acum pentru supravieţuire, după ce recentele turbulenţe financiare au arătat că moneda unică nu serveşte perfect nici interesele Germaniei, care vrea dobânzi cât mai mici, nici pe cele ale Greciei, Irlandei sau Portugaliei, pentru care este de preferat o paritate cât mai slabă cu dolarul. Totuşi, măsurile de austeritate luate de ţările UE au făcut ca moneda să se redreseze miraculos. Pe linia de austeritate au intrat chiar şi Marea Britanie, deşi avea luxul monedei proprii, dar şi România.
Euro a primit un ajutor aproape nesperat din partea Chinei, care s-a angajat să cumpere obligaţiuni greceşti. China vrea să îşi reducă  expunerea pe dolari pentru că SUA par să fi ales calea inflaţiei pentru a-şi reduce datoriile.

Care sunt explicaţiile?

În acest context, este paradoxală decuplarea leului de monedele ţărilor vecine. Una dintre explicaţii este creşterea expunerii faţă de dolar. Potrivit datelor furnizate de Trezoreria SUA, valoarea obligaţiunilor americane deţinute de România a crescut în iulie până la cel mai ridicat nivel istoric – de la 6,2 la 10,8 miliarde dolari, deci cu aproape 75%. Din punctul de vedere al României, banii sunt depozite ale Băncii Naţionale, însă din punctul de vedere al SUA, ei sunt datorie externă faţă de România. Mai surprinzător, mişcarea de capital a adus României o pierdere de ordinul sutelor de milioane de euro.
Cele 4,6 miliarde de dolari, cât reprezintă datoria acumulată în iulie, valorau 3,75 miliarde euro la începutul lunii şi doar 3,5 miliarde la sfârşit. Totuşi, per total, rezerva BNR a scăzut cu doar 100 milioane euro în luna menţionată.
O altă explicaţie este faptul că, spre deosebire de celelalte ţări, România are un acord de finanţare în curs cu Fondul Monetar Internaţional, care impune constrângeri la nivelul politicii monetare de natură inclusiv să influenţeze cumpărările şi vânzările de valută ale BNR. De asemenea, aşteptările inflaţioniste mai mari date de creşterea TVA – de 2-3% în plus – scad cu un procent similar atractivitatea leului.

Articol publicat în România Liberă

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou