Sunt de acord, cu singurul amendament ca proiectul a fost preconizat inca din 1929. al doilea scop – esential – al canalului este sa scada debitul de inundatii al Siretului si sa regularizeze albia acestuia inspre Galati – locul unde Siretul se varsa in Prut. Vreau sa spun ca acest canal nu are numai virtuti economice ci si unele de siguranta a cetatenilor rivernai Siretului.
Iată cum se poate finanţa Canalul Siret-Bărăgan
…în caz că nu e o halucinaţie faraonică.
Fiecare program „nou” de guvernare scoate de la naftalină o idee ceauşistă: canalul care să lege Siretul de Dunăre trecând prin Bărăgan. E deja unul din semnele că n-a stat nimeni să gândească programul respectiv, preferând să ia cu copipeist din altele mai vechi.
De unde bani? Păi poate păcălim UE. Sau poate îi păcălim pe chinezi. Sau dacă nu, poate îi păcălim pe români că ăştia-s mai proşti. Canalul ar costa 2,5 miliarde de euro şi promite că va asigura irigarea a 800.000 de hectare. Dubioasă promisiune! În primul rând, pentru că e greu de crezut că nu va fi nevoie de infrastructură separată. În al doilea rând, ale cui sunt ăstea 800.000 de hectare şi de ce să plătim cu toţii pentru ele? Dacă într-adevăr există un beneficiu aşa mare, de ce să nu plătească singuri pentru ele? N-au bani? S-ar putea să aibă. Să vedem:
2,5 miliarde de euro pe 800.000 de hectare înseamnă ceva mai mult de 3000 de euro pe hectar. Cam cât subvenţia la hectar adunată pe următorii 20 de ani. Dacă ce spun planificatorii guvernamentali este adevărat, ar trebui ca proprietarii să prefere să renunţe la subvenţie în schimbul irigării terenurilor.
Primul pas ar fi ca toate cele 800.000 de hectare să fie declarate ~zonă agricolă cu regim special destinată amenajării hidrotehnice~ sau ceva în sensul ăsta.
Al doilea pas ar fi un referendum la care să participe toţi proprietarii, care să se pronunţe pentru sau împotriva canalului. Majoritatea decide.
Al treilea pas ar fi ca subvenţia la hectar să nu le mai fie plătită fermierilor ci antreprenorului canalului timp de 20 de ani, până se acoperă costurile.
Dacă nu cumva se va dovedi pe parcurs că tot proiectul a fost o minciună cu valenţe faraonice, ar trebui ca la sfârşit toată lumea să fie mulţumită: fermierii că au terenuri irigate, statul pentru că a obţinut gratis beneficiile amenajării hidrotehnice şi contribuabilii pentru că n-au scos un leu din buzunar.
25 de comentarii
Multe chestii preconizate se dovedesc neviabile. Încăpăţânarea de-a le face, contrar oricăror evidenţe, e ceea ce le dă caracterul faraonic. De „beneficiile hidrotehnice” am scris, dar cineva, cumva, trebuie să le plătească.
Baietii au calculat invers: cate hectare irigam? 800.000. Un hectar irigat costa cam cu 2-3000 mai mult ca o parloaga, prin urmare hai sa ne aruncam la 2 miliarde costuri totale, ca proiectul „duce”, si ne-o finanta cineva pe 10 ani. Iar din plusul de valoare adaugat terenurilor si productiei se poate scoate dublu (tot in zece ani). Cam asta a fost calculul. Insa ei nu au tinut cont de un mic amananunt: Siretul e vai steaua lui, prin unele locuri zici ca e balta statuta, la cate captari are pentru industrie si fabrici mai are putin si ajunge un parau. Adica vax albina n-are ac, marele plan de irigatii poate sa mai astepte.
Băieţii au calculat simplu: câtă şpagă ne tragem din atâţia bani? A-ha! Acum hai să inventăm beneficii pentru poporul prost.
las’ ca pot sa taie captarile altora, doar le vor ramane bani de atentii din alea 2 miliarde
statul nu poate sprijini pe cineva decat daca ia de la ceilalti
Uitam ceva. La costurile de constructie mai trebuie sa adaugam si costurile de exploatare. Ca sa irigi un hectar taranul va plati atit apa cit si curentul electric al pompei. Metrul cub de apa pt irigatii variaza (imi e lene sa caut la ANIF), curentul e oricum numai ieftin nu. Si taranul nu are bani si sint sanse foarte mari sa ne trezim cu un canal de 2.5miliarde care nu va fi amortizat niciodata.
Dar n-am uitat deloc 😀 Rostul referendumului este ca fiecare să-şi facă singur calculele cost-beneficiu şi să nu se ia o decizie decât dacă măcar jumătate ajung la concluzia că merită.
Cred ca ne amagim. Taranul inca isi face cruce si se roaga la Dumnezeu cind pune griul ca sa iasa. Tu crezi ca acelasi taran va face calcule legate de pretul metrului cub de apa si a kilowatului ? Daca ANIF scumpeste apa pt ca vrea dupa 2luni invocind voia zeilor.
Preturile variaza enorm. http://www.anif.ro/tarife/Tarife%20irigatii%202013.pdf De la 19lei/1000mc la 1000lei/1000mc. Ce om normal ar face planuri de viitor si sa renunte la 20 de ani de subventii cind toate calculele se bazeaza pe cheful statului de a mari sau nu de 50 ori pretul miei de mc.
La KW e si mai crunt. Acolo sint companii private care fac ce vor.
Sa dea cate putin, sa ajunga la toti!!
Cum, nu e gratis? Vaaaii… 🙂
Andrei Prodan Deci pronosticul pentru referendum e „nu”? Păi atunci să respectăm voinţa poporului!
nope.. pronosticul e ca taranii vor spune DA. statul va construi si nimeni nu il va folosi.
Atunci măcar nu pui o ţară întreagă să plătească nechibzuina lor
da la ce ne trebuie nouă irigaţii? Nu mai bine dăm banii ăştia pe importuri de alimente? Turcii sunt lângă noi, ruşii, la fel, locul trei la exportul de grâu, ucrainienii şi bulgarii cu castraveţii şi fasolea verde, polonezii exportă şi ei în draci, şi nici Spania nu e prea departe. Noi ne pricepem la calcule economice, că ne-am născut toţi şcoală austriacă, şi mari maeştri în a justifica de ce nu facem. Vedeţi, mai avem vreo sută-două de mii de hectare amenajate. Ne-au scăpat. Hai să le distrugem şi pe alea, că oricum devenim ţară musonică!
Uite ce spune „victoria”, tot într-un comentariu legat de textul ăsta:
„pina sa preluam o idee veche ceausista, buna sau rea , ca noi in zilele de astazi nu mai avem idei, suntem epuizati in privinta asta, sa ne gindim daca in contextul actual mai este valabila sau nu.
Am avut ocazia sa-mi incep activitatea de agronom in anii 80, ani incare se puneau in functiune marile sisteme de irigatii din Baragan si nu numai.Nimeni nu-si punea atunci problema consumului energetic excesiv de mare,a surselor de apa de irigat care nu prea secau ca acum cind ti-era lumea mai draga, a numarului mare de muncitori necesari sa deserveasca retelele de canale si sa mute instalatiile de udare, asa ca lucrurile pareau in regula.
Astazi cind schimbarile climatice deosebit de accentuate inspre desertificari si aridizari,criza energetica, disparitia personaluli cit de cit specializat fac din aceasta idee o utopie si daca nu exista cineva sa stopeze aceasta aberatie vom fi pusi in situatia sa constam peste un anumit timp ca iar s-au scurs bani pe un proiect nerentabil.
Orice finantare uriasa trebuie precedata de un studiu meticulos de fezabilitate intocmit de un colectiv de specialisti si care sa aiba avizul ccorespunzator din partea tuturor factorilor implicati.
Aprovizionarea culturilor agricole cu apa este un factor esential de obtinerea unor productii mari si constante de la an al an si tocmai de aceea trebuie regindita o noua strategie care sa ia in calcul o serie intreaga de factori; climatici, financiari, sociali, etc.”
„Un colectiv de SPECIALISTI”. Sa vina..sa ne salveze!!
Apeductele de mare anvergura pot fi fezabile in anumite clime, de exemplu California Aqueduct este profitabil, detalii la http://www.water.ca.gov/swp/history.cfm
Dar dupa cum existenta canalelor Suez si Panama (finantate de state vest-europene si americane) nu inseamna ca un canal Dunare-Marea Neagra ar fi la fel de fezabil din punct de vedere economic, la fel si cu un canal Siret-Baragan.
Eu personal nu prea vad rostul–una este California, unde raul Colorado este atat de folosit incat practic albia ramane seaca pana ajunge la Golful California (a avut odata o delta, dar a disparut de cand apa a fost deturnata acum 80 de ani http://en.wikipedia.org/wiki/Colorado_River_Delta#After_dam_construction ). Pentru ca sudul Californiei este arid si toate raurile din zona au fost deja utilizate pentru irigatie, atunci s-a investit masiv pentru un apeduct de lungime de 1100 km si un debit maxim de 370 mc pe secunda La fel, in cazul Chinei mare parte din tara este arida, si este fezabil de construit apeducte de 1000 km sau chiar mai lungi.
Dar nu cred ca e cazul in Romania–intai ar trebui:
1) sa fie panza freatica destul de adanc (nu stiu cat este acum)
2) sa fie complet utilizate debitele raurilor din zona–Arges, Dambovita, si Ialomita, si doar dupa ce aceste rauri practic seaca, doar atunci se poate vorbi de deturnarea Siretului. Dar chiar si atunci s-ar putea sa fie mai ieftina pomparea apei din Dunare (cu execeptia cazului in care apa Siretului ar avea suficienta energie potentiala incat sa poata merge de la sine peste 100 km).
„da la ce ne trebuie nouă irigaţii?”
Care „noua” bai, bolsevicul blogosferei? De ce ti-ar trebui irigatii tie, fost consilier al lui Ion IIlici iliescu, care esti un parazit ce locuieste in Bucuresti? Daca-i vorba despre ce ne trebuie „noua”, ne trebuie ma-ta pe post de tarfa regimentului!
@ionut
De ce ne trebuie noua medicamente compensate sedative ? Evidenta este in mod brusc facuta mult mai clara ….
De ce ne trebuie noua medicamente compensate sedative ?
Voua sua-nezilor? Pai pen’ ca , p’acolo, prin sua, e politica de stat…
… ca sa nu iesiti din pozitia de sclavi obedienti ai tatucului stat sua-nez!
Buna ziua,
Despre sistemul de irigaţii din judeţul Olt mai ştie cineva , ceva?
Acolo nu se pot obţine fonduri europene? N-are cine sa faca un proiect de reabilitare a sistemului pe baze moderne?
Canalele exista inca, chiar daca or fi depreciate, dar oricum nu cred ca se compara reabilitarea lor cu realizarea unui canal nou… Domnul Geoana, din Dăbuleni nu poate nimic? Chiar dacă nu mai este „pe val”…
Mai avem si n comisar european pentru agricultura…
Vai de „săraca ţară bogata” adusa la mila FMI-ului
Și nu veniţi la vorba mea? Dăm banii pe importuri de alimente, nu pe irigaţii! Punem pariu că găsim imediat 2 miliarde de euro pentru a cumpăra alimente din occident? Cap avem, minte, ce ne mai trebuie?
Nu ştiu alţii, dar eu dacă găsesc două miliarde de euro promit să cumpăr doar alimente româneşti.
Luciane, am inceput sa iti iau articolele la numarat (si citit)… imi place cum gandesti! da, are sens ca cine beneficiaza de serviciile acestui canal sa contribuie la constructie (nu zic sa il plateasca din buzunar 100%) dar totusi sa puna ceva bani
si eu am avut aceleasi temeri cu privire la costul canalului…la vremea respectiva comentau pe sait cu privire la specificatzia tehnica a canalului…nu intelegeam de ce trebuie sa aibe latzimea de 57 metri cu 8 metri adincime!!! majoritatea canalelor englezesti au 3-max 4 metri…ce nu e suficienta apa pt irigat? sau trebe bashtanii sa se plimbe cu vaporashu??