Bacaul nu e portocaliu decat prin rezultatul bun al PD-Lului. Judetul e guvernat de PSD (la judet) si PNL (in municipiu).
Unde s-au furat alegerile. Business Intelligence cu harta României
Datele de prezenţă de la Biroul Electoral central arată eficienţa probabilă a autocarelor roşii respectiv portocalii în teritoriu. 3,36 puncte procentuale este diferenţa dintre cele două cifre de prezenţă la vot: 53,52% pentru preşedinte vs. 50,16% pentru referendum, potrivit datelor finale anunţate de BEC. Dacă transformăm din puncte procentuale în procente, adică dacă raportăm diferenţa la numărul celor care s-au prezentat efectiv la vot, 6,28% dintre cei care au votat pentru preşedinte n-au votat şi pentru referendum. Aceasta este o cifră netă, dar în cazul în care a existat şi sitaţia inversă – vot doar pentru referendum – înseamnă că cifra brută este chiar mai mare.
Însă luate judeţ cu judeţ, cifrele devin hilare. În Teleorman, unul din campionii conştiinţei civice – cu 63% prezenţă – diferenţa ajunge aproape de 9 puncte procentuale. Ceea ce înseamnă că unu din şapte a votat la prezidenţiale dar nu şi la referendum. La capătul opus al clasamentului stă Suceava, cu numai 1,55 puncte procentuale diferenţă şi cu menţiunea că e mult mai greu să tragi aşa o medie în jos decât în sus. Pentru că nu îşi permite nimeni să plimbe un autocar cu oameni care să refuze buletinul pentru preşedinte.
Ce au în comun judeţele aflate la extreme? Localităţi preponderent rurale, sărăcie şi baroni. Ce le deosebeşte? Culoarea baronilor. Evident, baronii de culoare roşie aveau interesul ca referendumul să fie invalidat prin absenţă, aşa că autocarele au refuzat buletinele colorate. Dimpotrivă, baronii de culoare portocalie a trebuit să ajute nu doar la scorul pentru prezidenţiale ci şi la rata de participare pentru referendum.
Această hartă nu îşi propune să reprezinte o demonstraţie ci doar un instrument de lucru. Cine va dori să investigheze temeinic şi eficient fraudele electorale ar trebui să meargă mai întâi în judeţele şi secţiile unde s-au înregistrat diferenţe foarte mari sau foarte mici între cele două rate de participare.
8 comentarii
Nu inteleg corelatia intre supozitia de frauda si diferenta intre procentul de participare la prezidentiale si respectiv cel de participare la referendum.
Eu personal (timisorean) am votat la prezidentiale (vot negativ), dar nu si la referendum (incercand sa-l las „in offside”). Este aceasta vreo indicatie ca as fi participat la oarece frauda? Credeti ca nu poate fi o reflectare a propriei mele viziuni, perceptii, in privinta starii politicii contemporane si – masi ales – a politicienilor? Ar fi fost mai bine sa fi „intrat in coloana”, „aliniindu-ma” cu „masele largi”?
Dupa 9 luni de guvernare FSN(PDL+PSD), rezultatul spune totul, somerii, pensionarii, profesorii, etc. au vrut sau nu au vrut au votat FSN dupa 20 de ani. Sunt unul dintre votantii lui Crin Antonescu, si am vazut reactia antenei 3 la afirmatia domnului Antonescu privind frauda cu televiziunile colorate,am vazut si capcana care i sa intins domnului Antonescu de catre aceasi oficina rosie mai acum cateva zile. Geoana va invinge chiar si numai cu ajutorul PRM + PNG, as vrea sa-l rog pe domnul Antonescu sa ramana in opozitie fie si numai pentru ca Romania sa aiba o opozitie constructiva. Inchipuiti-va ca dupa alegeri guvernarea FSN se reface,uitati-va ca pana si judetele cu autocare si le-au impartit frateste.
@AlexandruH
Cifrele arată unde e posibil să se fi produs frauda, nu de unde a pornit 🙂
@Victor
Am votat la fel ca dumneavoastră şi cred că diferenţa dintre ratele de participare este naturală. De remarcat sunt doar deviaţiile de la distribuţia normală. Mai mult, aşa cum am spus, deviaţiile nu reprezintă probe ci doar indicii. Însă dacă harta asta s-ar face la nivel de secţii de votare, cred că s-ar vedea foarte clar dâre de autocar.
interesant punct de vedere.
Analiza asta ar trebui data la televizor. E mai interesanta ca 100 de emisiuni cu discutii sterile…
Ecartul la medie nu este relevant. De obicei, se foloseste intervalul interquartile (IQR) pentru a verifica unitatile spatiale de tip outlier (suspecte). In plus, pentru a identifica zonele cu probleme, o metoda mai fina este aplicarea autocorelatiei spatiale (Moran’s I) – diferenta cu judetele vecine. Cand apar datele la nivel de comuna, atunci sa vezi distractie…
nu crezi ca-i mai simplu si eficient (better ROI) sa fraudezi la nivel central decat sa plimbi oameni cu autocarul? ca sa nu mai vorbim ca este si un impact ecologic minim.. 🙂