Standard
Lucian Davidescu

5 motive pentru care SUA au început bombardamentul cu dolari şi care va fi rezultatul

2,5 miliarde de dolari pe zi timp de opt luni, adică în total 600 de miliarde. Atât va tipări pentru început Rezerva Federală americană pentru a… oficial pentru a evita deflaţia. Neoficial se vor întâmpla multe, anticipate sau nu. Iată ce se ştie:

1. pentru a finanţa mai uşor datoriile SUA, pe care aproape nimeni nu mai vrea să le finanţeze. Altfel e când basculanta-i a ta! Singura mică problemă e că după o astfel de magie inflaţionistă, aproape nimeni nu va mai vrea să-şi ţină rezervele în dolari.

2. pentru a deprecia dolarul şi a stimula astfel exporturile. Da, se ieftineşte iPhone-ul şi va costa doar triplu faţă de copia lui chinezească. Vestea proastă e că pentru americani se va scumpi BMW-ul. Asta este, când nu mai ai ce sacrifica îţi sacrifici bunăstarea.

3. pentru ca teama de economisire să grăbească economia şi să reducă şomajul. Ceea ce, probabil, se va întâmpla, dar fără ca efectul să fie vreun câştig real ci doar redistribuirea veniturilor de acum către mai mulţi.

4. pentru a inflama în continuare preţul acţiunilor şi al locuinţelor. Cum să fie criză dacă totul se scumpeşte? Ei bine, e ca-n teoria relativităţii: toate stau pe loc, numai dolarul se face tot mai mic. Ca efect secundar nedorit, e posibil să crească şi cotaţiile mărfurilor.

5. pentru ca, în timp ce toate celelalte ţări sunt ocupate să se bată cu inflaţia abia importată, SUA să caute în linişte o rezolvare reală pentru criză.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

gigix

emiterea de moneda solutie pt vremuri de criza?!

S.O.S

BMW are fabrica la Spartanburg in SUA…Z4, X3, X5, X6…..

Lucian Davidescu

@gigix

Depinde ce urmăreşti 😀

@S.O.S

Iar Apple are fabrică la Cork în Irlanda…

InfoEconomice.Blogsp

Chinezii sunt marii pierzatori ai acestei curse desi ei sunt singurii care produc! Pe de alta parte va fi interesanta abordarea europeana… Colonistii Europeni cu proprietati peste tot s-ar putea sa fie incantati de infrastructura americana!

Vasi

Si ca o concluzie sa ne asteptam ca dolarul sa pice si mai tare?

Radu

As adauga si punctul ca e mai usor din punct de vedere politic sa generezi inflatie de 5% pe an 3-4 ani si sa tii pensiile in loc, decat sa le tai. Inflatia de 2 ani incoace este 0% pe an, deci desi pensiile Social Security raman aceleasi fara sa creasca nici $1, povara bugetara nu scade deloc (ba chiar creste, pentru ca valul de baby boomers tocmai iese la pensie).

Americanii de mai multi ani vor sa scada dolarul fata de yuan, ca sa se echilibreze cat de cat deficitul comercial cu China. Dar chinezii refuza sa isi aprecieze moneda, asa ca americanii vor continua sa deprecieze dolarul. Probabil ca chinezii vor deprecia si yuan-ul (fata de euro etc) ca sa mentina cursul fata de dolar, dar oricum lui Boeing ii prieste (care vinde in dolari), si va castiga din piata lui Airbus (care vinde avioane in euro), producatorii de masini autohtoni (si aici includ si fabrici japoneze sau germane care produc in America) vor avea mai mult de lucru si somajul va fi mai mic decat daca americanii importa masini produse in Europa/Japonia, etc.

Mai este inca o paralele cu criza anilor 30–tarile care si-au depreciat moneda si au renuntat la gold standard au iesit primele din criza. America vrea sa evite soarta Japoniei, care si-a mentinut moneda tare si e de 20 de ani tot in criza.

Punctul ca "nimeni nu vrea sa imprumute America" e fals. Majoritatea cumparatorilor de obligatiuni de stat raman privati, chiar daca FED va cumpara 600B. Si dobanzile care le cer sunt foarte mici, 2% pe termen scurt, sau 4% pe termen lung. Daca nu ar fi cerere pentru obligatiunile americane, dobanda ar creste drastic, precum in Grecia sau alte tari PIGS.

Sunt si obligatiuni "inflation protected", si acestea se cumpara cu 0% plus nivelul inflatiei, deci practic sunt institutii care vor doar sa isi parcheze banii si sa fie protejati de inflatie, vezi blogul lui Krugman.

Radu

"pentru a finanţa mai uşor datoriile SUA, pe care aproape nimeni nu mai vrea să le finanţeze"

Vrea/nu vrea nu este un lucru binom in finante, si ca aproapte totul o evaluare de risc care rezulta intr-o dobanda ceruta pentru a compensa pentru risc. La fel cum si pentru tarile PIGS se vor gasi investitori privati care sa imprumute la dobanzi camataresti.

De cand cu criza, dobanzile obligatiunilor de stat US au _scazut_ mult, atat la cele pe termen scurt cat si la cele pe termen lung. Asta reflecta faptul ca sunt putine locuri in lume unde banii pot fi parcati fara risc, si guvernul US care a emis obligatiuni de peste 200 de ani si nu a falimentat niciodata este in continuare ca fiind vazut ca cel mai putin riscant loc de a parca banii. Amatorii de risc bineinteles pot castiga dublu sau triplu imprumutand Romania sau tarile PIGS, dar fondurile de pensii nu mai sunt amatoare de risc dupa ce s-au fript cu ingineriile financiare, sufla si in iaurt.

Paul Krugman (laureat Nobel) elaboreaza acest punct si altele macroeconomice si de economie globala pe blogul sau pe NY Times. In trecut, a sesizat si bula imobiliara globala inca din 2004, a prezis inca din toamna lui 2008 ca deflatia si nu inflatia va fi problema in USA, etc. Eu personal am ajuns sa ii dau dreptate, desi in 2008 nu l-am crezut, si m-am grabit sa imi mut economiile din USD in EUR si RON. In ultimii 2 ani cursul USD a crescut fata de EUR (si RON), dar acum e cam tarziu. EUR probabil ca o sa se aprecieze fata de USD si sa ajunga iar cursul la $1.60 cum era acum 2 ani, dar sunt sanse de cel putin 5% ca tarile PIGS sa renunte la euro.

Cat timp exista acest risc in zona euro, trezoreria US va putea sa finanteze deficitul bugetar cu dobanzi foarte mici atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Si daca cumva in 2-3 ani vor creste dobanzile, tot ce trebuie sa faca America pentru a isi echilibra bugetul este sa termine cu razboaiele sau sa introduca o modesta taxa TVA (sa zicem 5% la nivel federal, ca mai sunt si sales tax de 4-9% in unele state si orase).

Lucian Davidescu

@radu

"nu a falimentat niciodata"

Despre ce vorbim?

1. Falimentele 100% sunt rare. De obicei, se lasă cu "haircut", îţi recuperezi doar o parte.

2. Dacă o ţară a luat credit în moneda ei, nu-i o mare problemă să tipărească oricât e nevoie, deci creditorul îşi vede – nominal – toţi banii.

3. Întrebarea este: care-i diferenţa dintre un haircut cinstit de 10% şi o depreciere+devalorizare orchestrată de 10%?

a) Niciuna

b) Niciuna, dar poţi să te lauzi că tehnic nu ai dat faliment

Radu

Guvernul federal american nu a facut niciodata, in toata istoria sa, "haircut" sau alt fel de default. Cred ca guvernul de stat din Mississippi a facut un default acum 200 ani.

Tinta FED-ului de inflatie a fost intotdeauna intre 2-4%. Au fost perioade in care a derapat, cam tot deceniul 70 si chiar 1980-81. In ultimul deceniu problema a fost deflatia (sau cel putin inflatia de sub 1%), care nu permite preturilor sa se ajusteze gradual, de exemplu sa stea pe loc in termeni nominali

1) pensiile si salariile bugetarilor

2) valorile caselor (ca sa nu se ajunga in situatia de credite ipotecare care nu pot fi lichidate prin foreclosure)

Din aceste motive (si altele), FED-ul a decis sa pompeze o inflatie moderata in sistem, ca sa nu se repede cele doua decenii pierdute ale Japoniei, sau cele doua crize prelungite ale Americii din secolele 19 si 20, care au fost prelungite mult de deflatie, si s-au terminat numai prin inflatie. Vezi:

http://en.wikipedia.org/wiki/Long_Depression (1873-1996)

http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Depression (1929-1938)

Din 1933 America a parasit gold standard, si Nixon a facut moneda USD "fiat money" intrutotul in 1971, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Nixon_Shock Deci de atunci nici un cumparator de obligatiuni US nu isi face vreo iluzie ca dolarul US isi va pastra valoarea, si de atunci sunt multi oameni care cumpara aur si in ingroapa in gradina soacrei. Dar majoritatea investitorilur institutionali (fonduri de pensii etc) prefera sa investeasca partea "safe" a portofoliului de investitii fie in obligatiuni normale (de exemplu cu dobanda nominala de 2-3% pe an), fie in obligatiuni "inflation protected" (unde dobanda este de 0.5% plus rata oficiala a inflatiei). Deci o inflatie de 2-4% pe an este in parametrii normali, si nu e nici o smecherie.

Citat din http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Depression#Gol

According to later analysis, the earliness with which a country left the gold standard reliably predicted its economic recovery. For example, Great Britain and Scandinavia, which left the gold standard in 1931, recovered much earlier than France and Belgium, which remained on gold much longer. Countries such as China, which had a silver standard, almost avoided the depression entirely. The connection between leaving the gold standard as a strong predictor of that country's severity of its depression and the length of time of its recovery has been shown to be consistent for dozens of countries, including developing countries. This partly explains why the experience and length of the depression differed between national economies.

Lucian Davidescu

@Radu

1. Vorbeam despre echivalenţa dintre haircut şi inflaţie. Deci, a sau b?

2. O inflaţie de 2-4% pe an este cam ce se poate anticipa rezonabil acum. Mai departe… uncharted territory

3. Anii '70 sunt exemplul bun

1973 6,2

1974 11

1975 9,1

1976 5,8

1977 6,5

1978 7,6

1979 11,3

1980 13,5

1981 10,3

1982 6,2

Total, 230% devalorizare a dolarului în zece ani (nu se adună, se înmulţeşte!). Abia la capătul perioadei cumpărătorii de obligaţiuni US nu şi-au mai făcut iluzii, dar atunci datoriile erau mici iar SUA chiar aveau interesul să ţină lucrurile sub control şi arătau asta.

Long story short, e cam la fel ca ulciorul la apă.

spartan

Lucian, ce se mai intampla cu bursa de petrol pe euro a Iranului?

Personal cred ca in momentul in care lumea va putea cumpara petrol cu alta moneda decat cu $, moneda americana va ramane in fundul gol: hartie goala. Pana atunci, hartie cu viitor incert, buna pentru fraieri.

P.S. Cum comentezi ultimele achizitii romanesti de valuta americana (obligatiuni, ma rog) de vreo 10 miliarde, daca nu e gresita informatia??

Steven

…boys…sinteti absolut complete desinformed…just infected brains from European socialist ideology anti-american-propaganda…sorry guys…wish all of you a HEALTHY GOOD WAKE-UP !

Radu

Nu vrea nimeni inflatie de dragul inflatiei, doar ca alternativa este si mai rea. America se afla acum intr-un "liquidity trap", la fel cum Japonia este din 1990 incoace. Acesta este numele pentru situatiile cand amunitia principala a bancii centrale (de a reduce dobanzile pentru a stimula economia) se loveste de pragul de 0%. Atunci raman doar 2 unelte contraciclice care pot urni economia din loc:

1) stimulus fiscal prin taieri de taxe si impozite, precum si cheltuieli pe ajutor de somaj, sau alternativa mai productiva a germanilor (kurzarbeit). Asta a facut Congresul democrat la inceputul lui 2009, si a ajutat dar nu a fost suficient. Cu venirea Republicanilor la putere in camera inferioara, Congresul american nu va mai face nimic constructiv in urmatorii 2 ani

2) actiuni neconventionale ale lui FED, in principal QE

Bineinteles, atat QE cat si deficite excesive pot sa sperie investitorii, cum s-au speriat si de riscul tarilor PIGS, ceea ce ar insemna ca finantarea obligatiunilor pe termen scurt sa fie posibila doar cu dobanzi de 9-10% si nu 1-2% ca acum. America are insa cai de a echilibra bugetul, in principal cresterea incasarilor prin instituirea TVA la nivel federal, precum si taierea cheltuielilor (in principal razboaiele si cheltuieli pe armamente, dar se poate taia si din subventiile de agricultura si unele cheltuieli medicale).

Deci e posibil sa echilibreze bugetul, si chiar sa plateasca obligatiunile existente cand ajung la maturitate fara sa faca obligatiuni noi, intrebarea este daca se va gasi vointa politica sau daca partidul de opozitie (republicanii in acest moment) va prefera alternativa demagogica pentru a pune bete in roate Obama si democratilor. In plus, mai este posibil ca pe masura ce criza globala trece (deja tarile BRIC au iesit din criza, dar mai este pana ies si restul) petrolul sa ajunga la $200 pe baril si sa se repete situatia din anii 70, cand crizele de petrol din 73 si 79 au fost partial responsabile pentru inflatia galopanta de atunci.

Dar cauza principala a fost http://en.wikipedia.org/wiki/Price/wage_spiral care nu se mai aplica in America de azi. Diferenta in America este ca atunci somajul era mic (si chiar daca a fost o problema acuta cateva luni, nu a fost o problema cronica), si cam 25-30% din oameni erau in sindicate care puteau cere mariri de salarii. Acum insa somajul este mult mai mare (si cronic, nu acut), si in sectorul privat aproape ca nu mai sunt oameni in sindicate (mai ales dupa falimentele GM si Chrysler). Deci nu vor mai putea cere mariri de salarii, si se vor multumi sa aiba servicii in continuare.

De fapt la fel ca si in ultimul deceniu, cand salariul median (chiar in USD nominali, inainte de a ajusta pentru inflatie) nu a crescut aproape deloc, desi dolarul s-a depreciat. Si deprecierea dolarului nu a dus la inflatie, pentru ca majoritatea importurilor (fara a socoti petrolul) au fost din China si nu s-au scumpit. Desi intre 2000 si 2008 cursul euro/dolar a ajuns de la 0.85 la 1.55, inflatia nu a fost nici pe jumatate. Deci devalorizarea dolarului este subiectiva–pentru un american care i-a tinut in saltea (sau in banci, care oricum nu platesc mai mult de 1% dobanda in conturi de economii) ca apoi sa ii cheltuiasca tot in America nu si-au pierdut prea mare parte din valoare. Si daca acel american ipotetic a cumparat obligatiuni in 2000 si le-a vandut in 2008, chiar a iesit in castig (chiar daca dobanda medie era de 2-3% pe an, tot era mai mare ca inflatia). Dar un european ipotetic care a schimbat euro in dolari in 2000, apoi a cumparat obligatiuni de la US Treasury in si le-a vandut in 2008 ca sa schimbe totul inapoi in euro, a iesit in pierdere.

Sunt de acord ca ulciorul nu merge de multe ori la apa, dar nu sunt sigur ca ulciorul US va fi primul care se va sparge–s-ar putea ca ulciorul EU sa se sparga primul, si nu ma refer aici doar la Romania. Si cel putin pana acum, investitorii nu prea vad risc in US.

Daca se ajunge la gridlock politic cum a fost in 1995, s-ar putea sa ai tu dreptate (si cred ca sunt sanse de cel putin 40% sa se repete scenariul din 1995, si 10-15% sa fie chiar mai prelungit de data aceasta):

http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Federa

To keep the government running in times of deficit, it is necessary to increase the limit of debt that the Treasury Department is authorized to accrue. In response to Clinton's unwillingness to make the budget cuts that the Republicans wanted, Newt Gingrich threatened to refuse to raise the debt limit, putting the country in default. Since Gingrich expected Clinton to fold, the result was a game of chicken between the two. Economically, the result would be a shaking investor confidence and higher interest rates, which would increase the cost of borrowing money.

Lucian Davidescu

@spartan

Se poate cumpăra cu orice monedă pe care vânzătorii o acceptă. Deocamdată, le e mai la îndemână să ia dolari.

Nu-i greşită informaţia, a fost o exclusivitate riscograma 😀

Rezerva BNR include în mod firesc şi dolari. A fost într-adevăr un salt masiv în august, sper că a fost doar un plasament conjunctural. Oricum, în septembrie nu mai figurăm cu date, ceea ce înseamnă că a scăzut sub zece.

Lucian Davidescu

@Radu

Nu-i vorba să aibă cineva dreptate, sunt doar scenarii.

Mie unul, cel mai plauzibil mi se pare cel de la punctul 5. Cred că rezolvarea crizei va veni dintr-o direcţie neprevăzută şi va fi, în orice caz, non-financiară.

Flavian

Energia este cheia… 😉

Iar rezolvarea nu va insemna reluarea vechilor obiceiuri ci tocmai renuntarea la ele.

Catelu

Asta cu scumpirea BMW-ului e relativa, pentru ca in US se fabrica cam de toate, inclusiv BMW-uri. Daca ar fi un stat complet dependent de importuri, precum Romanica, era valabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.