Standard
Lucian Davidescu

De ce a tăiat Standard&Poor’s din ratingul SUA

…și de ce ar trebui să taie chiar mai mult.

Iresponsabil? Necredibil? Inutil? Greşit? Inoportun? Iată de ce S&P a procedat bine!

Iresponsabil?
S&P nu are vreo obligaţie de-a menţine “stabilitatea financiară” şi nici nu ar trebui să aibă. Singura responsabilitate a agenţiei este aceea de-a le indica celor care dau bani cu împrumut un lucru simplu: cât de bune sunt şansele ca banii să le fie restituiţi integral, la timp şi fără coadă?

Necredibil?
Da, agenţiile de rating s-au compromis pentru că nu au văzut la timp cât de putrede erau schemele de ipoteci din SUA şi multe alte lucruri. Dar asta nu poate servi drept argument în situaţia în care ajung totuşi să reducă un rating. Dimpotrivă, înseamnă că situaţia e chiar gravă dacă nişte miopi ca S&P, Moody’s sau Fitch au văzut asta.

Inutil?
Într-adevăr, nu s-a schimbat nimic fundamental peste noapte. Însă ratingul nu este unitate de măsură ci reper contractual. Un fond de pensii care s-a obligat prin prospect să ţină banii doar în cea mai sigură clasă de active ştia şi până acum că titlurile de stat americane sunt puţin riscante, însă doar acum este obligat să le vândă.

Greşit?
S&P ar fi “greşit estimările” cu vreo două trilioane de dolari. De fapt, doar a folosit un scenariu mai puţin optimist de creştere economică decât cel principal, care prevede o medie de 5% în următorii 10 ani. Agenţia este acuzată că a jonglat cu cifrele pentru a-şi susţine o opinie preconcepută. Şi chiar aşa a făcut!

Inoportun?
Motivarea neglijentă nu schimbă însă nimic, ba chiar serveşte ca un bun îndulcitor al situaţiei: SUA pot pretinde că au fost nedreptăţite, în timp ce ţările din UE nu prea mai pot pretinde în mod la fel de convingător că agenţiile de rating servesc interesele americane.

Dar e de ajuns?
Nu! Nici o agenţie de rating nu a îndrăznit până acum să ridice adevărata problemă. Sunt destul de mari şansele ca SUA să-şi răscumpere bondurile la timp, integral, fără coadă. Însă cât vor mai valora dolari pe care îi dă înapoi? Cu un deficit bugetar cât jumătate din încasări, probabil nu prea mult. Singura şansă ar fi ca alte ţări să producă mai mult decât au nevoie iar surplusul de bani să-l dea Americii cu împrumut, pentru că toate alternativele sunt mai rele decât dolarul.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

punk

… în timp ce ţările din UE nu prea mai pot pretinde în mod la fel de convingător că agenţiile de rating servesc interesele americane.

Asta. Agentura incearca sa mimeze oaresce impartialitate, acum, cand pericolul iminent a trecut, caci daca aceeasi unitate de masura s-ar aplica pentru US, rating-ul ar fi fost redus demult.

ThinkAgainRo

Dolarul începe uşor-uşor să-şi arate adevărata valoare: aceea de hîrtie igienică!Se simte necesitatea unei noi monede de rezervă:poate euro poate un mix.SUA nu-şi vor mai reveni niciodată fiindcă soluţiile ameninţă însăşi profiturile celor cae controlează politica amerincană!

atotnestiutorul

lupta unora de a pastra "ceea ce este normal" … din pacate vom fi cu totii victimele "bulei" care se numeste "sistemul financiar international" … sa speram ca nu se lasa cu bombe… parerea mea, ca lucru bun nu iese din asta

mike

mascariciul socialist de obama credea ca a gasit pestisorul de aur , iesirea din criza prin tiparirea de dolari si exportul de inflatie , ei , iata cu ajutorul lui s&p poate si-a dat seama ca nu se poate si mai trebuie sa stranga un pic si cureaua

Radu

'Singura responsabilitate a agenţiei este aceea de-a le indica celor care dau bani cu împrumut un lucru simplu: cât de bune sunt şansele ca banii să le fie restituiţi integral"

S&P este cea mai iresponsabila dintre agentiile de credit rating, cea care a dat stampila de AAA la toate gunoaiele imobiliare americane (impachetate in instrumente CDO), ceea ce a facut multi fraieri (inclusiv fonduri private de pensii) sa piarda o caruta de bani acum 3 ani. Tot S&P era agentia care dadea stampila AAA Irlandei si altor tari care acum sunt insolvente.

Dar nu mai conteaza, ca oricum investitorilor le-a venit mintea la cap acum si nu asculta de S&P. Acum ca a scazut ratingul SUA, dobanzile pe care investitorii le cer pentru obligatiuni pe termen lung (10 ani) au _scazut_ la doar 2.6%. La fel cum si in cazul Japoniei, retrogradata in anii 90, care are un credit cu 3 trepte mai _scazut_ decat il are SUA, totusi are dobanda si mai mica (cam 1.5% pe 10 ani).

Singurul luru util care l-a facut S&P este sa atraga atentia ca politicienii cretinoizi care ameninta ca daca presedintele nu le face pe plac, aduc guvernul SUA in default (prin refuzul de a ridica plafonul de indatorari) s-au jucat cu foc. Oricum investitorii ar fi fost platiti integral si la timp, deci nu era vorba de un pericol la care sa fie expusi investitorii in obligatiuni, cu tot circul politic, dar un guvern care nu isi plateste pensiile sau contractorii la timp (cum amenintau republicanii) nu poate fi socotit serios.

Radu

Nu ca ar mai face vreo diferenta acum, dar investitorii care au dat crezare ratingurilor mari ale lui S&P cu privire la Lehman Brothers si Enron s-au fript si ei.

Trendul pietii arata mult mai multa incredere in obligatiunile SUA. La fel si asteptarile de inflatie in SUA pe termen de 5 ani si 10 ani au scazut foarte mult recent, conform datelor Bloomberg:

http://www.bloomberg.com/apps/quote?ticker=USGGBE… (yield acum 0.08% pe 1 an, acum 1 saptamana se prezicea inflatie de aproape 1%)
http://www.bloomberg.com/apps/quote?ticker=USGGBE… (yield acum 1.72% pe 5 ani)
http://www.bloomberg.com/apps/quote?ticker=USGGBE… (yield acum 2.16% pe 10 ani)

The rates are United States breakeven inflation rates. They are calculated by subtracting the real yield of the inflation linked maturity curve from the yield of the closest nominal Treasury maturity. The result is the implied inflation rate for the term of the stated maturity.

Asteptarile scazute de inflatie (si poate chiar deflatie) prezic un deceniu japonez, deci nu sunt un motiv de bucurie.

MIA

>Asteptarile scazute de inflatie (si poate chiar deflatie) prezic un deceniu japonez,{…}

… care poate fi totusi mai acceptabil ca si consecinte strict economice decit un deceniu de inflatie sustinuta pe principalele valute ale lumii. 🙂

Radu

@MIA

Cum iti explici atunci ca in Marea Depresie, toate tarile care au abandonat Gold Standard si-au revenit rapid (cu toate ca au avut inflatie), si cele care s-au tinut cu dintii de Gold Stardard au ramas impotmolite cel mai mult timp in depresie?

China de exemplu are inflatie foarte mare in ultimii ani (prin foarte mare vreau sa zic 5-6% pe an, care in SUA e considerat practic hiperinflatie), si economia ii merge foarte bine.

Asta (o inflatie de 5-6% pe an timp de 3-4 ani) este si solutia propusa de Ken Rogoff, expertul cel mai bun cu privire la Marea Depresie: http://www.project-syndicate.org/commentary/rogof

Altcumva, daca e inflatie de doar 1.5% pe an, poate lua si un deceniu ca sa se iasa din criza, si aceasta suferinta inutila ar trebui evitata.

Balogh Zoltan

Radu, treaba aia cu "breakeven inflation rates" e mai complicata… e un indicator, exact cum ai zis si tu, al asteptarilor fata de inflatie, dar nu e o "previziune" valabila. Spre exemplu, daca inflatia depaseste dobanda la certificatele de trezorerie nominale, detinatorul practic pierde. In schimb la certificatele cu randament ajustat cu inflatia ( TIPS ) dobanda este intotdeauna peste nivelul inflatiei, diferenta fiind numita "real yield" – dobanda reala.

Sa dau un exemplu schematic, sa presupunem ( prin absurd ?!) ca s-a instalat o perioada de stagflatie nasoala: inflatia previzionata la 3,5 %, dobanda la certificate de trezorerie 3%, "real yield" la TIPS de 1 % ( sa zicem la maturitati peste 1 an ). Ca sa fie "breakeven", dobanda la certificate de trezorerie ar trebui sa fie de 4,5%, deci pe piata secundara, certificatele ar trebui sa se vanda cu aprox. 1,5 % sub valoarea nominala. Nu se intampla asa, fiindca volumele de TIPS disponibile sunt mult mai mici si cererea de certificate standard este ridicata, astfel incat investitorii "previzioneaza" mentinerea interesului chiar si la o dobanda reala negativa. Asadar, e posibil sa se previzioneze o inflatie de 3,5 %, iar acel "breakeven inflation rate" sa fie cotat la 3% – 1% = 2%.

In realitate, cele doua tipuri de plasamente nu sunt intotdeauna pe "breakeven" in raport cu inflatia, adica indiferent pe care o alegi sa ai acelasi randament. Pot sa apara mici diferente, ce influenteaza cotele de tranzactionare ale certificatelor pe piata secundara, dar alti factori au o influenta mult mai mare – achizitii mai mult sau mai putin discrete ale FED, manevrele altor banci centrale care tin rezerve in $, etc. Deci, asteptarile investitorilor fata de inflatie se compun si cu asteptarile lor fata de ceilalti factori de influenta, atunci cand se determina acele "breakeven inflation rates". Altfel spus piata tine cont si de eventuale anomalii.

In fine, in opinia mea, "breakeven inflation rates" nu reprezinta o referinta valabila pentru prognoza de inflatie si nu au cum sa prezica un deceniu japonez. Defapt nu prezic mare branza.

PS: Imi pare rau, nu cunosc un termen sau expresie romaneasca echivalenta pentru "breakeven inflation rates" si nu am vrut sa creez confuzie. Traducerea mea ar fi prea lunga, fiindca presupune explicarea expresiei.

Balogh Zoltan

Multa lume comenteaza in mod eronat pe aceasta tema ca si cum ratingurile astea de tara ar reflecta doar probabilitatea de a intra in incapacitate de plata. Principalul argument folosit impotriva retrogradarii SUA de catre S&P este imposibilitatea ca SUA sa intre in incapacitate de plata, intrucat poate oricand sa tipareasca bani. Argumentul acesta e stupid si e chiar periculos cand vine din partea unor oficiali americani sau analisti si comentatori cu influenta mare. Nu e vorba doar de (in)capacitatea de plata, cel mai important aspect in acest caz este valoarea reala a banilor incasati in viitor in schimbul certificatelor achizitionate azi, sau, cum va evolua in viitor valoarea unui $.

In situatia actuala, sunt deacord cu LD, S&P au luat o decizie corecta si de bun augur, de natura sa-i trezeasca la realitate pe politicienii americani, care au dovedit o disponibilitate iresponsabila de a intinde coarda prea mult… sunt mult prea relaxati fata de deficitul bugetar enorm, si fiecare etapa de tiparire de bani e o taxa injusta impusa tuturor detinatorilor de $.

Radu

@Balogh Zoltan

OK, poate indicatorii citati de mine nu sunt perfecti, desi nici prosti nu sunt.

" fiecare etapa de tiparire de bani e o taxa injusta impusa tuturor detinatorilor de $."

Cum se explica atunci faptul ca in SUA inflatia pe ultimii 3 ani este in jur de 1% pe an? Eu cred ca explicatia e simpla–tiparirea de bani ar duce la inflatie numai daca banii ar circula prin economie. Dar inflatia nu se intampla din cauza concentrarii enorme de bogatie ("net worth" la negrii si hispanici in SUA a scazut cu peste 50% in ultimii 4-5 ani, din faptul ca nici macar casele nu le mai valoreaza cat mai au de achitat la ipoteci), si faptului ca bogatii isi parcheaza banii in obligatii de stat (sau aur, etc) in loc sa investeasca in ceva productiv.

Petrolul este mai ieftin fata de acum 3 ani (august 2008), la fel si cursul EURUSD (1 euro e $1.42 acum, fata de $1.59 acum 3 ani), alte comoditati in SUA sunt fie mai ieftine acum (gaz natural de exemplu) fie cam la fel ( http://www.financial-portal.com/copper.php ). Si din cauza ca intram in faza de "double dip" toate preturile o vor lua in jos, cum au luat-o acum 3 ani dupa falimentul Lehman Brothers.

Deci ingrijorarea fata de inflatie este exact ca in Marea Depresie, cand cei care se cramponau de Gold Standard (in mod foarte contra-productiv) strigau "Foc, foc!" in timpul potopului. Vezi contextul la

http://www.economist.com/economics/by-invitation/

Radu

Indicatori mai buni pe http://www.treasury.gov/resource-center/data-char

Din cate vad eu, investitorii isi parcheaza banii pe termen scurt in obligatiuni SUA de 5 si 7 ani chiar si fara sa se astepte sa tina pasul cu inflatia. Doar in obligatiuni pe termen lung (20 de ani) inca cer sa castige ceva mai mult decat inflatia, dar de la 1% acum o saptamana, acum se multumesc si cu 0.73% peste inflatie.

http://www.treasury.gov/resource-center/data-char

arata in mod interesant "yield curve" (nu stiu termenul in ro.), atat nominal cat si real, si poate compara mai multe date (in timp). Toti indicatorii sugereaza un colaps al dobanzilor, ceea ce indica

1) disperarea investitorilor de a isi parca banii in ceva sigur, din frica de "Second Great Contraction" (termenul lui Rogoff)

2) faptul ca SUA inca e cel mai dorit loc de parcat bani, atat pe termen scurt cat si pe termen lung, ba chiar si mai dorit de cand cu pierderea ratingului AAA, daca e sa ne luam dupa scaderea dobanzilor pe intreg spectrul termenilor (scadere vizibila chiar si pe ultimele cateva zile, ceea ce personal pe mine m-a surprins)

PaulB

Pana la urma, scaderea ratingul SUA nu este, cu adevărat o unitate de măsură ci, mai degraba, un reper contractual a carui perceptie (uneori exagerata) a fost dezbatuta atat in titlurile mass-media romanesti traditionale (tv, radio + presa scrisa), cat si in new media. Ce informatii au ajuns la cetateanul de rand?

1. Urmeaza un nou val inevitabil al crizei economice.

2. Piata financiara din Romania a fost irevocabil afectată de evenimentele din SUA. (cu toate fluctuatiile de la BVB)

Care e adevărul din spate? Aceasta este mai greu de inteles de catre populatie, insa asa cu zicea @Radu, cu tot cadrul dezastruos in care a fost prezentat sistemul economico-financiar american, Statele Unite raman tot locul preferat de "parcare a banilor"

Radu

@PaulB

Daca ai ocazia, cred ca merita citit http://en.wikipedia.org/wiki/Animal_Spirits:_How_… sau macar un review la aceasta carte.

Dupa ce s-au fript in investitii speculative (imobiliare si alte lucruri), investitorii straini vor sufla si in iaurt in Romania. Cat despre investitorii autohtoni, cred ca majoritatea s-au fript si ei. Nu stiu cat timp e nevoie pentru ca sa se recladeasca capitalul autohton, dar alta solutie nu este. Ca doar nu o sa se vanda Romania Chinei, cum a facut Grecia cu portul Pireu, parte din litoralul Cretei, etc, vezi. http://www.npr.org/templates/story/story.php?stor

Sunt curiosi ce parere au anarho-capitalistii de pe forum, daca cred ca este o solutie ca statul roman sa se vanda Chinei, cum au procedat grecii. Bineinteles, in conditiile in care oferta chinezilor ar fi mai mare decat ofertele altora. Eu cred ca sunt motive strategice pentru ca sa nu se vanda prea mult chinezilor, dar anarho-capitalistii, vorba odiosului, ar vinde chinezilor chiar si funia cu care sa fie strangulati ulterior.

MIA

>Deci ingrijorarea fata de inflatie este exact ca in Marea Depresie, cand cei care se cramponau de Gold Standard (in mod foarte contra-productiv) strigau “Foc, foc!” in timpul potopului

Da şi nu. Îngrijorarea lor era bazată pe exemplul – extrem de apropiat la acel moment şi periculos – al hiperinflaţiei din Germania anilor 1922-1923. 😉

În rest da – ce spui tu e corect : deşi există clar o "inflaţie monetară" – deoarece cantitatea de bani existentă a fost mărită perin diverse manevre – ea nu s-a transformat în "inflaţie a preţurilor"- adică ceea ce reprezintă ceea ce e denumit uzual "inflaţie". Cauza principală e mai mult decât plauzibil să fie tocmai discrepanţele enorme de avere şi fluxurile "gripate" de circulaţie a banilor … dar asta e altă discuţie. 😉

Balogh Zoltan

Radu, ai oservat ca afirmatia mea: "” fiecare etapa de tiparire de bani e o taxa injusta impusa tuturor detinatorilor de $.” nu este general valabila din perspectiva inflatiei. Ai dreptate, nu e. Cand masa monetara se contracta, banca centrala ar face bine sa injecteze suficiente lichiditati pentru a o intretine. Dar, oricum o iei, in situatia actuala exprima un adevar.

Defapt, se stie ca injectarea de lichiditati sau retragerea ( sau sterilizarea, cum zice al nost domn Isarescu ) sunt instrumente de interventie ale bancilor centrale cat se poate de uzuale. Atunci cand aceste interventii se incadreaza in ceea ce putem numi efortul constant de reglare fina a pietelor monetare si financiare, sunt naturale si utile, ca doar avem de-a face cu moneda fiduciara, deci masa monetara trebuie "reglata" si mentinuta intr-o cat mai buna corelatie cu economia, cu capacitatea productiva a acesteia. In contextul actual din SUA, afirmatia mea este valabila,

Foarte pe scurt:

Incepand cu 2007 un volum foarte mare de active financiare si-au pierdut din valoare sau pur si simplu s-au evaporat. Un volum mare de credite au devenit neperformante – bani evaporati din masa monetara. Reducerea consumului a generat o reducere a cererii agregate din economie, cu efect deflationist. Deci, masa monetara s-a contractat, a devenit mai mica. Deasemenea, o anumita parte din masa monetara existenta "a fugit" dinspre consumul de bunuri si servicii spre plasamente sigure sau undeva "la ciorap". Daca nu s-ar fi facut QE1, prima runda de emisiune monetara masiva, s-ar fi ajuns la falimente in lant, o contractie economica mult mai dura si o deflatie extrema, exact cum s-a intamplat in marea depresie. Deci, QE1 a fost corect. Hai sa admitem ca si QE2 a fost justificat tinand cont de inflatia foarte scazuta si de nevoia de relansare a economiei. Intradevar, economia americana a inceput sa se miste, dar pe fondul unui deficit bugetar enorm, partial acoperit prin QE2.

Ce se intampla acum… economia s-a relansat ( cresteri anuale de 3 – 4 % ), dar deficitul bugetar a ramas foarte mare. Sa nu ma intrebi de ce nu a crescut inflatia… fiindca a crescut. Anul acesta prin iunie, inflatia anualizata a ajuns undeva la 3,6 %. Deci, voi aveti in SUA crestere economica care incepe sa incetineasca, inflatie in crestere si un deficit bugetar enorm pe care politicienii nu sunt dispusi sa-l reduca semnificativ. Comportamentul liderilor politici din SUA indica o noua runda de expansiune monetara ca fiind inevitabila. De acum incolo, tiparirea de moneda nu poate decat sa intretina o inflatie in crestere si nu e altceva decat o alta cale de a impune o taxa pe toti detinatorii de $.

Radu, asa cum ai zis de mai multe ori, SUA poate rezolva problema oricand prin cresterea impozitelor si a taxelor si/sau prin reducerea drastica a cheltuielilor. Dar nu vor, fiindca asta ar putea insemna o noua perioada de recesiune si se apropie alegerile.

Americanii afiseaza o atitudine destul de perversa, ce nu poate sa nu fie penalizata de piete, de lumea larga: de ce sa-si "taxeze" proprii cetateni si propriile companii pentru a face ajustarile structurale strict necesare, cand pot sa taxeze uniform toti detinatorii de $ din lumea larga prin QE3, QE4, QE5….?i .. ca doar sunt destui, peste 10 trilioane de $ circula in afara economiei SUA. Acest privilegiu, al controlului asupra principalei monede de rezerva din lume, trebuie onorat prin responsabilitate. Daca nu, privilegiul se erodeaza in timp, se poate pierde.

Cei de la S&P, ca si celelalte agentii de rating, prin obiectul lor de activitate, trebuie sa gandeasca in perspectiva, pe termen lung. S&P au procedat corect de data asta si e foarte bine, poate asa se vor trezi si politicienii la realitate.

Radu

@Balogh Zoltan

Partial sunt de acord cu ce scrii, dar nu cu tot.

"Ce se intampla acum… economia s-a relansat ( cresteri anuale de 3 – 4 % )"

Nu chiar, s-au revizuit statisticile economica din 2007 incoace, si se vede ca PIB-ul inca nu si-a revenit la nivelul de atunci, din 2007 (fara a pune la socoteala faptul ca populatia a crescut cu 4% in 4 ani). Cresterea este reala dar foarte anemica in ultimii 2 ani, nu se creeaza suficiente joburi pentru a tine pasul cu cresterea populatiei. In sectorul privat se creaza cat de cat joburi, dar aproape la fel de multe sunt taiate din sectorul public, si de aceea de peste doi ani somajul refuza sa scada, chiar si cu foarte multe pensionari anticipate (in SUA se pot pensiona oamenii la 62 de ani daca vor, daca accepta ca pensiile sa le fie reduse cam cu 25% pe restul vietii). Chiar si cele mai optimiste prognosticuri nu vad o scadere a somajului la nivelul din 2007 decat prin 2016 sau chiar mai tarziu. Nu se stie daca Obama va fi reales cu un somaj de aproape 9%, din Marea Depresie nu a mai fost asa somaj ridicat pe asa mare perioada. Cum zice Rogoff, asta deja nu mai poate fi numita recesiune, ci Second Great Contraction. Singurul lucru care il poate salva pe Obama este ca republicanii sa nominalizeze un idiot, si se pare ca asa si vor face.

Nu stiu ce indicator de inflatie folosesti, ca au fost mai multi. Cel care include energia poate a avut cateva luni o rata de 3.6%, dar de cand a scazut pretul barilului a scazut si el. Deci nu cred ca pe 2011 va fi inflatia mai mare de 2%. Daca nu din alt motiv, din cauza colapsului imobiliar care duce si la o scadere a chiriilor (pentru ca oamenii care isi pierd casele nu au bani nici sa inchirieze, asa ca se ingramadesc cu altii). Deci da, poate ca unele preturi cresc, dar altele scad, si inflatia neta nu va fi mai mare de 2%.

De cand e restul lumii obligata sa isi parcheze banii in USD, le tine guvernul SUA pistolul la cap? O fac doar cei care vad SUA ca o alternativa mai sigura, si sunt dispusi sa se multumeasca cu dobanzi mizere, in loc sa isi plaseze banii in Romania pe dobanzi grase si frumoase. O mai fac si chinezii ca sa manipuleze cursul yuan-dollar, ca sa poata exporta masiv in continuare. Americanii chiar le cer sa nu mai faca asta, dar degeaba, ca chinezii prefera politica mercantilista.

Daca e cum zici tu, yieldul obligatiunilor SUA va creste masiv. Daca e cum zice Krugman, yieldul va ramane la nivel anemic cat timp va fi criza, poate chiar un deceniu.

ionut

In cazul actual al socialismului monetar (monopolul impus cu forta de stat in domeniul monetaro-finaciaro-bancar) "deflatia" e la fel de ilegitim/confiscatoare ca si inflatia. Problema e manipularea ofertei de bani. Inflatia nu e decat iluzie (credinta ca poti manca tortul si el sa raman intreg) si furt/confiscare de proprietate. Teama elitelor financiare in legatura cu scenariul hiperinflationist nu sta in faptul, asa cum eronat cred unii, ca ele se tem ca li se vor "topi averile", ci ca, in acest caz, lumea va parasi moneda respectiva (dupa cum bine ne-a invatat gresham). Adica nu mai pot confisca/jefui proprietate in continuare. Cu alte cuvinte inflatia nu face decat sa-i faca pe bogati si mai bogati, dar ilegitim.

in rest, nici o surpriza, tot de la austrieci (via cantillion) stim ca orice masa monetara e optima! Insa pe termen mediu si lung injectia de masa monetara "acomodata" cu "cresterea" economica (masurata cum aftfel decat agregat cu ajutorul pib- aici e eroarea grosolana) duce, inerent, la miscorarea puterii de cumparare/cresterea indexului general al preturilor.

Apropo de indicatorul pib e celebra fabula: tu imi dai mie azi 100 de lei sa sap un sant, maine iti dau eu tie 100 sa-l asupi, rezultatul final e zero, dar pib-ul a crescut cu 200 de lei.

MIA

>De cand e restul lumii obligata sa isi parcheze banii in USD, le tine guvernul SUA pistolul la cap?

Strict tehnic existenta ratingului maxim combinata cu politica de imprumutare continua cam la asta duce … fara a fi nevoie de un pistol tinut la timpla. 😉

Acuma mai trebuie luat ceva in calcul – extrem de important – nu doar "restul lumii" isi tine banii in obligatiunile SUA ci inclusiv proprii cetateni americani, prin intermediul fondurilor de pensii ( cvasi-obligatorii ). 😉

Pe undeva asta si explica de ce Japonia a putut sa-si permita rate scazute ale dobinzilor la obligatiunile sale – deoarece populatia proprie a fost destul de "patrioata" ( fie strict voluntar fie asa … ajutata de diverse legi – marturisesc ca nu cunosc situatia in amanunt ) sa imprumute constant guvernul. 😉

punk

Cum se explica atunci faptul ca in SUA inflatia pe ultimii 3 ani este in jur de 1% pe an?

Chiar presupunand ca acel 1% e corect raportat, preturile si salariile sunt "sticky" pe termen scurt, mai ales pentru o economie care nu e dependenta de importuri, si ai carei furnizori externi isi reduc preturile conform devalorizarii monedei pentru a nu pierde cota de piata.

De exemplu la inceputul secolului dolarul american era acoperit in proportie de 100% cu aur (Gold Standard Act, 1900), situatie care s-a schimbat in 1913 prin Federal Reserve Act care a permis bancilor din sistem o acoperire de numai 40% cu aur. Rezultatul nu a fost imediat, si inflatia monetara rezultata a avut un varf de peste 23% abia in 1920:
http://en.wikipedia.org/wiki/File:US_Historical_I

Dar mai devreme sau mai tarziu va incepe sa ploua cu dolari si preturile vor incepe sa creasca vertiginos si in US, pe masura ce cantitatea de bani va incepe sa circule in economie si sa concureze pe o cantitate fixa de bunuri, sevicii si active. Cel mai interesant mi se pare ca banii au fost injectati pe piata in schimbul a gunoaielor: MBS sau obligatiuni de stat. Deci cand inflatia va lovi sansa de a "steriliza" lichidatea excesiva e nula pentru ca nu se vor gasi cumparatori pentru cateva trilioane de hartie frumos colorata. Practic avem de-a face cu transfer permanent de bogatie de la detinatorii de dolari catre bancile care au generat acele MBS si guvern.

MIA

>Practic avem de-a face cu transfer permanent de bogatie de la detinatorii de dolari catre bancile care au generat acele MBS si guvern {…}

Chiar daca scenariul acesta se va intimpla exact cum e descris ( chestie de care eu am unele dubii serioase … desi nu chiar asa mari ca in cazul scenariului hiperinflationist ) transferul de bogatie va fi probabil mai complex. Grosso modo daca se va reusi cumva sa se transfere ceva si la cei care sunt la ora actuala in somaj, hiperindatorati etc … se poate spera sa se amorseze un nou ciclu de consum => taxe mai multe => acoperirea datoriilor ( chiar daca la un nivel real mai scazut ) etc.

stan

statu (boierii) mi-au ,,tiparit" rahat pe bat .platesc 20% mai mult fata de 2008 (sau…pastram amblaju & ,,gramaju" dar schimbam ,,un pic" componenta produsului)

statu a marit taxele desi facea japca de 50% la idiotii utili care acum castiga mai putin (a venit ,,criza" si e plin de imigranti dispusi sa munceasca pe bani de nimic)

vreti sa cumparati o gaina azi si peste 10(zece) ani nste fulgi de gaina ?!! cumparati obligatiuni(cum zicea moromete , tiparnita si…ia neneeee)

vre-ti sa luati m>e cu ,,dobanda" de 3 % la inflatia reala (care o simti pe pielea ta) de 5%?!! tineti banii la banca. ei nu va vor dezamagi ,cand dau faliment va plati idiotu util & bbc ii va ,,explica" de ce trebui sa plateasca el(plateste ,,statu")..:)

ps;meseria armelor e o varianta….

punk

Grosso modo daca se va reusi cumva sa se transfere ceva si la cei care sunt la ora actuala in somaj, hiperindatorati etc … se poate spera sa se amorseze un nou ciclu de consum

Pai daca asta e scopul ("dropping money out of helicopters" cum ar zice prietenul Friedman), de ce nu dai bani proaspat tipariti direct fiecarui american ? Sa zicem un tax credit de 2000$ pentru cei care platesc impozite, si cec de pana in 1000$ celor care fara venituri, eventual vouchere cu utilizare limitata pentru mancare, chirie/rata, educatie, acces internet etc. Sau un hiring bonus, salariul minim acoperit de guvern pe primele 6 luni pentru someri mai vechi de un an.

In felul asta compromisul inflatie/relansare economica ar fii transparent si asumat de intreaga societate. Evident asta ar avea efecte inflationiste imediate si baietii cu multi bani s-ar supara foarte tare. E mult mai profitabil sa dai banii direct baietilor care iti platesc campania, si direct in administrarea ta ca imprumut guvernamental, oricum publicul nu intelege economie si inflatia va lovi abia dupa alegeri.

Radu

@punk

" pe masura ce cantitatea de bani va incepe sa circule in economie si sa concureze pe o cantitate fixa de bunuri, sevicii si active."

Pai tocmai asta e problema, ca banii nu circula, din cauza ca aproape toti sunt concentrati la oamenii cei mai bogati. In ultimii 3-4 ani, jumatea "de jos" a americanilor si-a vazut aproape jumate din bogatie evaporata (majoritatea celor mai saraci care aveau case si le re-ipotecasera ca sa isi sustina consumul din cauza stagnarii salariilor in ultimul deceniu, si acum s-au trezit ca le-a scazut valoarea cu 20%, 40%, si pe alocuri chiar si cu 60%). Plus de asta, cu un somaj asa ridicat, nici nu poate fi vorba de un clasic wage-price spiral cum era in anii 70, inainte de a distruge Reagan sindicatele (mare ipocrit si omul ala, in in Polonia sustinea sindicatele Solidaritatea pentru ca subminau puterea statului, dar in SUA a facut tot posibilul sa le distruga).

Eu sustin propunerea economistului conservativ Milton Friedman de acum 40 de ani, http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_income_tax care sa stimuleze munca, si sa faca chiar si oamenii care lucreaza pe salariu minim in stare sa aiba o viata decenta. Initial ar cauza un deficit stimulativ, dar pe termen lung trebuie balansata de incasari. De aceea sustin si o introducere treptata a unui TVA la scara nationala, sa zicem 4% in 2012 si 8% in 2013; si atunci oamenii care se gandesc sa cumpere ceva vor cumpara mai degraba, pana nu intra TVA in efect.

ionut

"Pai daca asta e scopul (“dropping money out of helicopters” cum ar zice prietenul Friedman), de ce nu dai bani proaspat tipariti direct fiecarui american ?"

Pai raspunsul e la limita bunului simt: pentru ca efectul ar fi zero. Daca lucrurile n-ar sta asa, si solutia ar fi tiparirea de cate un sac de bani pe care Mos Craciun sa-i lase intr-o noapte la usa fiecarui american, am fi fost demult in Nirvana. Marirea ofertei de bani nu poate niciodata aduce/crea bogatie sau duce la "relansarea economiei" ci doar:

– daca e distribuita uniform si concomitent tuturor indivizilor efectul e nul. E ca si cum tuturor dolarilor i-ar fi adagati peste noapte inca x zerouri (proces invers decat cel de denominare care a avut loc la noi acum cativa ani prin care s-au taiat 4 zerouri). Cine are impresia ca americanii ar fi mai bogai in acest caz se inseala.

– daca e distribuita punctual prin anumite canale iar anumiti indivizi sunt primii (din punct de vedere temporal) care beneficiaza de noii bani intrati in sistem (fraza descriind modul de actiune al inflatiei), rezultatul este un transfer (confiscare "ascunsa") de la ultimii care beneficaza de noua masa monetara la acestia primii (care de regula sunt prietenii celor aflati la putere). Cum? Pai astia primii, odata ce au intrat in posesia noilor bani, liciteaza cu ei "active" al caror pret creste pana cand noii bani ajung la ultimii beneficiari (de regula prin procesul numit indexare).

Sau:

– in perioada dintre 2 crize, de "avant economic" sunt una dintre cauza directe a crizelor boom-bust (malinvestitia generalizata si in acelasi sens a actorilor economici), cealalta fiind manipularea (citeste falsificarea dobanzii).

– in plina criza, situatia prezenta, cei care intra in posesia noilor bani nu ii repun in circuitul economic ci, (speriati de efectele crizei) ii tezaurizeaza sau, mai degraba, acopera cu ei efectele mal-investitiile anterioare, adica datoriile. Astfel, injectia de masa monetara suplimentara cautioneaza tocmai agentii economici care au fost cei mai putini abili, care au gresit cel mai mult.

MIA

>de ce nu dai bani proaspat tipariti direct fiecarui american ? Sa zicem un tax credit de 2000$ pentru cei care platesc impozite, si cec de pana in 1000$ celor care fara venituri, eventual vouchere cu utilizare limitata pentru mancare, chirie/rata, educatie, acces internet etc. Sau un hiring bonus, salariul minim acoperit de guvern pe primele 6 luni pentru someri mai vechi de un an.

Pai in caz de disperare maxima cam acolo se va ajunge … asta dupa ce Obama va fi demascat ca fiind de fapt un deviationist titoist de dreapta. 🙂

> Evident asta ar avea efecte inflationiste imediate si baietii cu multi bani s-ar supara foarte tare.

Cam asa ceva – plus de asta probabil atunci predictiile "austriecilor" s-ar adeveri aproape instantaneu … ca si in perioada de glorie a guvernului Vacaroiu. 😀

ionut

"plus de asta probabil atunci predictiile “austriecilor” s-ar adeveri aproape instantaneu"

"Predictiile" austriecilor s-au adeverit deja!!

"Nu este însă decât o chestiune de timp până când America de Nord şi Europa vor atinge şi ele un punct fără întoarcere, situaţie în care se va găsi întreaga economie clădită pe o monedă discreţionară. În acel moment, fireşte, nu va mai fi nimeni care să menţină în viaţă tristul joc al îndatorării şi inflaţiei în alternanţă (exact asta fac baietii acu': e concurs!). Fie economia occidentală va fi atunci complet sub domnia statului (reglementare si control din ce in ce mai mari e exact ceea ce cere turma), cum a fost cazul sub naţional-socialism (deja sua e fascista de facto), fie va fi hiperinflaţie. De acel moment ne mai despart, poate, doar câţiva ani ori câteva decenii (articolul e scris in anul 2000).

MIA

Abia acuma am vazut o replica mai veche ce-mi era adresata …

>Cum iti explici atunci ca in Marea Depresie, toate tarile care au abandonat Gold Standard si-au revenit rapid (cu toate ca au avut inflatie), {…}

Marturisesc ca nu inteleg rolul aducerii in discutie a "etalonului-aur" … dincolo de faptul ca oricum in timpul Marii Crize nici o tara nu si-a revenit efectiv pina la citiva ani dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Radu

@MIA

"Marturisesc ca nu inteleg rolul aducerii in discutie a etalonului-aur”

Este extrem de relevant in situatia de acum, cand in Europa (unde BCE e controlata de Germania) se repeta aceiasi dinamica cum a fost in Marea Depresie. Cei care sustin o moneda cat mai tare vor sa emuleze Franta, care s-a tinut cu dintii de moneda tare in 1930, si drept consecinta a fost ultima care sa iasa din depresie, detalii la:
http://krugman.blogs.nytimes.com/2009/10/09/modif

Eu zic ca Japonia, Britania, si Germania au procedat mai bine cu politica monetara in anii 30, si de aceea si-au revenit cel mai rapid.

ionut

"Marturisesc ca nu inteleg rolul aducerii in discutie a “etalonului-aur” … dincolo de faptul ca oricum in timpul Marii Crize nici o tara nu si-a revenit efectiv pina la citiva ani dupa Al Doilea Razboi Mondial."

Asta pentru ca, lipsit de onestitate intelectuala, omiti sa spui tot (sau, ma rog, esti un socialist obosit si senil care habar n-are): emiterea "monedei -etalon" asupra careia statul pastreaza monopolul impus cu forta, nu rezolva problema (decat intr-o foarte mica masura). Liberalizarea completa a pietei monetare si recunoasterea practicii rezervelor fractionare la conturile curente ca ceea ce este de facto, adica frauda, e raspunsul. Asta in ceea ce priveste domeniul monetaro-financiaro-bancar. Altfel, fiscal, raspunsul e si mai evident: statul out!

Hai sa incercam sa lamurim si basmele despre "Marea Depresiune":

< a href = "http://www.ecol.ro/content/mari-mituri-ale-marii-depresiuni"Mari mituri ale Marii depresiuni</a> (link)

si:

< a href = "http://mises.org/rothbard/agd.pdf"Explicatia</a&gt; (link)

MIA

>Eu zic ca Japonia, Britania, si Germania au procedat mai bine cu politica monetara in anii 30, si de aceea si-au revenit cel mai rapid.

Eu zic sa ai grija ce-ti doresti … 😉

In primul rind ca acolo sunt mentionate evolutii ale productiei industriale si nu neaparat ai altor indicatori – si apropo, din cite stiu eu cel putin productia industriala a avut un declin relativ moderat in actuala criza.

In al doilea rind si Japonia si Germania si-au crescut productia industriala prin investitii masive in armament – daca situatia Germaniei naziste e cunoscuta aici e un citat despre Japonia :

>The deficit spending however, proved to be most profound. The deficit spending went into the purchase of munitions for the armed forces. By 1933, Japan was already out of the depression. By 1934, Takahashi realized that the economy was in danger of overheating, and to avoid inflation, moved to reduce the deficit spending that went towards armaments and munitions. This resulted in a strong and swift negative reaction from nationalists, especially those in the Army, culminating in his assassination in the course of the February 26 Incident. This had a chilling effect on all civilian bureaucrats in the Japanese government. From 1934, the military's dominance of the government continued to grow. Instead of reducing deficit spending, the government introduced price controls and rationing schemes that reduced, but did not eliminate inflation, which would remain a problem until the end of World War II.

In mare as zice ca un scenariu de genul acesta e tocmai cam ce ar prezice scoala austriaca … 😉

Isailă Brătfălean

@Ionuţ

Când eram în clasa a V-a, doamna profesorară de Istorie Antică ne povestea cum a apărut statul. Decebăluţ l-a omorît pe Burebistică. Iar Deceneuţ, fratele lui Burebestică era decis să aplice legea talionului, să-l omoare pe Decebăluţ, asta ar fi dus la un amplificarea crimelor, şi atunci a apărut Moşul Stat, pe care îl respectau toţi, şi a zis să-l lase pe el să-l pedepsească pe Burebistică, adică să limiteze criminalitatea, nu să o amplifice. Practic este primul pas spre civilizaţie.

Asta a fost statul de când e lumea, şi-a băgat nasul numai când era necesar. Sistemul financiar-bancar este ca o maşină fără volan, nu se autoregulează, ca piaţa reală (şi aceea are limite). Mai vine statul şi mai scoate sistemul financar-bancar din şanţ. Acuma există piaţă financiar-bancară globală şi statele sunt multe, nesolidare şi slabe, sunt nişte clienţi la mâna băncilor. Adică societate nu îl are pe Moşul ăla respectat (ar fi Obama dacă îşi lasă barbă). Mai întâi crimele trebuie să se amplifice, ca să se agite toată lumea, să se intereseseze de existenţa Moşului. Apoi mai vedem.

ionut

"adică să limiteze criminalitatea, nu sa o amplifice"

"Mai vine statul şi mai scoate sistemul financar-bancar din şanţ."

"Asta a fost statul de când e lumea, şi-a băgat nasul numai când era necesar."

😀 😀

Esti martian, venusian sau mercurian? Ori neptunian? Mai degraba plutonian (de curand ati fost retrogradati)…

Nu dragutule ignorant 100%, incercand sa-l scoata din santul unde el si numai el l-a bagat o sa-l bage in groapa (istoric vorbind asta e si singura "solutie")! De ce? Pen' ca "soferu'" e orb, n-are cum sa fie altfel!

Adrian

Vad multe comentarii cu inflatia in US de 1-2%. Imi pare rau sa aflu ca se mai crede in mizeriile ce le relateaza autoriatile oriunde pe planeta. Inflatia reala este in jur de 5-6%. La fel este si in Germania unde locuiesc. Mai grav este ca fondurile de pensii, si marii investitori se bazeaza tot pe mizeriile astea – e un sistem bolnav cronic ajuns aproape de faza terminala care se duce spre groapa (profitorii lui oricum sunt protejati). Valoarea dolarului/euro/etc. o sa ajunga exact la cea reala – o cifra pe un monitor, fiindca hartia este mai valoroasa.

ionut

"Statul este singura organizatie capabila sa tranforme hartia, o resursa altfel valoroasa, in ceva lipsit de valoare, tiparaind-o cu cerneala si decretand ca aia-s "bani" – Mises

Radu

@ionut

Cate divizii are Mises?

Radu

Pentru cine nu are simt de umor, trebuie sa precizes ca a fost o gluma.

Si pentru cine a chiulit de la ora de istorie (din motive ideologice, ca sa nu fie indoctrinat de etatism), contextul e mai jos:

In May 1935, French Foreign Minister Pierre Laval allegedly asked Stalin to improve the situation of Catholics in the USSR so as not to provoke a quarrel with the Pope. At that, Stalin, with his brutal sense of humour, asked, “The Pope? How many divisions does he have?” According to another version, he addressed this remark to Churchill. Here’s how Stalin’s interpreter, Valentin Berezhkov, described this scene in his memoirs:

In 1944, at a time when the Soviet Union bore the brunt of the struggle against Nazi Germany, it was important to convince Stalin that the Western democracies accepted him as an equal. “‘In the world of the future, for which our soldiers have shed their blood on countless fronts”, the British Prime Minister said in his bombastic style, “our three great democracies will demonstrate to all mankind that they, both in wartime and in peacetime, will remain true to the high principles of freedom, dignity, and happiness of the people. That is why I attach such paramount importance to good neighbourly relations between a restored Poland and the Soviet Union. It was for the freedom and independence of Poland that Britain went into this war. The British feel a sense of moral responsibility to the Polish people, to their spiritual values. It is also important that Poland is a Catholic country. We cannot allow internal developments there to complicate our relations with the Vatican…”

“How many divisions does the Pope of Rome have?” Stalin asked, suddenly interrupting Churchill’s line of reasoning.

Churchill stopped short. He had not expected such a question. After all, he was speaking about the moral influence of the Pope, not only in Poland, but, also, throughout the world. Once again, Stalin reaffirmed that he only respected force, and brought Churchill back down to earth from the nebulous heavens.

Stalin liked to repeat his jokes. However, it is doubtful whether he dared to send a reply to the severe statement of Pius XII, “You can tell my son Joseph that he will meet my divisions in heaven”.

Radu

@Adrian

Pe ce te bazezi cand zici ca inflatia in SUA e de 5-6% pe an? Locuiesti tu in SUA? Eu da, si comparat cu acum 3 ani (august 2008):

– benzina e mai ieftina (tocmai a scazut iar pretul, e cam $3.50 pe gallon acum, depasise $4 atunci)

– mancarea, hainele, etc sunt cam la fel

– valoarea medie de vanzare pentru case si apartamente a scazut cu 20-50%, depinde de zone (cat de mare a fost bula), si se preconizeaza ca mai ramane de scazut inca 10-20%

– chiriile nu s-au scumpit deloc pentru majoritatea prietenilor mei, chiar stiu unul care a negociat o scadere cu 30%

– salariul mediu a fost "inghetat" de 3 ani, oamenilor le e teama sa ceara majorari, ca li se poate da un sut oricand daca par nemultumiti (SUA nu are un cod al muncii sau alta legislatie care sa apere angajatii, si sindicatele in sectorul privat sunt aproape extincte)

Sunt cateva preturi care au crescut, de exemplu asigurarile medicale (care in SUA oricum erau foarte scumpe). Dar pe ansamblu inflatia nu are cum sa fie 5-6% anual, ci maxim 1-2% anual pe ultimii 3 ani. Doar daca cosul de consum ar fi in mare parte aur sau platina, si nu este.

Radu

@Adrian

Si am uitat sa mentionez, USD s-a apreciat mult fata de EUR si fata de RON din august 2008 pana in august 2011 (din cate retin eu cam cu 12% fata de EUR, si vreo 30% fata de RON). Nu inseamna ca si va continua acest trend (personal nu cred), dar este si asta un factor care explica de ce inflatia a fost asa mica in ultimii 3 ani. Asta explica de ce benzina e mai scumpa in RON fata de acum 3 ani, dar mai ieftina in USD.

Alt factor (nesustenabil) care depreseaza preturile este ca fiscalitatea a scazut foarte mult in SUA, acum guvernul incaseaza doar 14% din PIB, fata de 21% cat a incasat in 2000.

Hawkeye

La 15 Iulie situatia era asta – calculele mele:

MZM: Plus 1,9% intr-o luna (25% anualizat), plus 3,6% in ultimele trei luni (15% anualizat), plus 5,2% in ultimele sase luni (10,5% anualizat) si plus 8,6% in ultimul an.

Core CPI (Iunie): Plus 0,3% in ultimele doua luni (Mai si Iunie). Core CPI este raportat in chained dollars si nu include pretul mincarii si energiei.

Headline CPI (Iunie): Plus 3,6% unchained si 3,4% chained; pentru angajati 4,1%, unchained.

In luna Mai unele zone (in general orase mici din Midwest si sud, care n-au votat Partidul!?) au putut vedea cresteri citeodata de peste 5%; tot zonele astea "conduc" si in Iunie dar nu asa de detasat.

Asteptam 18 August pentru noul release.

Surse:
http://research.stlouisfed.org/fred2/data/MZM.txt http://www.bls.gov/news.release/cpi.nr0.htm (si celelalte link-uri in josul paginii).

Radu

@hawkeye

Interesante linkuri. Tabelul din http://www.bls.gov/news.release/cpi.nr0.htm mentioneaza ca:

1) Inflatia a fost "dusa" de pretul benzinei, care a crescut cu 35% in anul incheiat in iunie; de atunci a scazut aproape la loc (si se estimeaza ca in urmatoarele 60 de zile poate scadea chiar sub nivelul din iunie 2010)

2) Nu vad pretul chiriilor/caselor, sau este in categoria "shelter", cu o inflatie anuala de 1% ?

3) Mancarea e cu 3.7% mai scumpa fata de ultimul an; eu nici nu observasem, dar asa o fi

Media la " All items less food and energy" e de doar 1.6% pe ultimul an, o cifra foarte rezonabila. Pentru ca salariile sunt "sticky" in jos, o inflatie de 2% e binevenita. Poate chiar o inflatie ceva mai mare ar fi buna vreo 3-4 ani (cum sugera Rogoff) pentru a dezamorsa bomba ipotecilor underwater.

MIA

>Plus de asta, cu un somaj asa ridicat, nici nu poate fi vorba de un clasic wage-price spiral cum era in anii 70, inainte de a distruge Reagan sindicatele (mare ipocrit si omul ala, in in Polonia sustinea sindicatele Solidaritatea pentru ca subminau puterea statului, dar in SUA a facut tot posibilul sa le distruga).

DIn cite stiu nu doar el le-a "distrus" – ci a fost o pozitie transpartinica la acel moment de a reduce influenta sindicatelor tocmai pentru a putea domoli cumva efectele din ce in ce mai puternice ale stagflatiei.

Oricum e interesant articolul urmator publicat de Krugman – in care nuanteaza destul de bine pozitiile sale si pomeneste inclusiv cuvintul ala urit cu H … 😉

http://krugman.blogs.nytimes.com/2011/08/15/mmt-a

Radu

@MIA

Am citit si eu postul lui Krugman, dovada ca nu este el extrema stanga 🙂 Deocamdata nu am vazut pe nimeni de dreapta care sa denunte extrema dreapta.

Hawkeye

Adevarul obiectiv; Iulie 2011/Iulie 2010, cresteri de preturi:

toate importurile +14,0%

importuri de combustibil: +45,5%

alte importuri: +5,5%.

Sursa: US Gov News (peste tot pe google).

Dupa tipicul "sa moara si capra vecinului", vin si vestile bune: in Marea Britanie un fish and chips costa "normal" £5 (i.e. inflatie oficiala 4,4%); oare de-aia exploda poridge-ul in aia?

Radu

Deci pretul importurilor (de fapt al combustibilul, ca asta a tras toata media in sus) a crescut enorm in ultimul an. Dar sunt doua lucruri importante:

1) combustibilul este o foarte mica parte din economia SUA, sau din "cosul de consum", si faptul ca barilul a crescut de 10x intre 1999 si 2008 (vara) de exemplu nu a dus nici macar la o crestere de 1.5x a preturilor

2) Peak-ul preturilor din vara asta nici nu s-a apropriat de peak-ul din 2008, si deja preturile o iau la vale din cauza depresiei globale. (vezi indexul WTI, sau chiar si cel Brent pe 5 ani, la http://oil-price.net/dashboard.php?lang=en )

MIA

>Am citit si eu postul lui Krugman, dovada ca nu este el extrema stanga

Sincer – cred ca aici e vorba mai mult de o problema tehnica decit de abordare de stinga vs. dreapta. In fond pe fondul unei inflatii serioase pe care "masele muncitoare" nu o pot compensa prin presiuni sindicale si negocieri de ajustare a veniturilor are loc de regula cea mai puternica "pauperizare a proletariatului" ( cum ar fi zis taica Marx 😀 ) – si evenimentele grupate generic sub termenul "primavara araba" par sa fi avut la origine un astfel de fenomen. 😉

E interesanta teoria lui conform careia extinderea masei monetare indirect – prin emisiunea de obligatiuni de stat/tezaur nu va avea finalmente acelasi efect ca o tiparire efectiva de bani. Desi mi se pare un pic cam subred rationamentul … adica OK – ai "cumparatori cvasi-captivi" gen fondurile de pensii … dar nu se va dovedi finalmente un dezastru in 5-10 ani in conditiile in care un numar mare de virstnici sunt in prag de pensionare o astfel de politica ?

In fond guvernul Romaniei cam tot asta a facut in perioada 1993-1997 ( cind inflatia a fost la un pas sa se transforme in hiperinflatie ) si rezultatele s-au vazut destul de repede … si se vad inca si acuma … 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.