In vremuri de "criza" se fac cei mai usori si frumosi bani.
Minunea insa nu va tine mult dar va fi mereu o gaura de umplut (cu banii credulilor).
Vestea bună e că, spre deosebire de Lehman Brothers sau AIG, Goldman Sachs n-a promis aproape nimic, nimănui. Aşa a şi ieşit câştigător din criză: maximum assets, minimum liabilities. Vestea proastă e că asta nu-i mai foloseşte la nimic.
„Tot mai mulţi bani împrumutaţi în sistem. Clădirea stă să cadă în orice moment. Singurul potenţial supravieţuitor, fabulosul Fab, stă în mijlocul acestor complexe contracte exotice pe banii altora, pe care le-a creeat fără să înţeleagă foarte bine toate implicaţiile acestei monstruozităţi!!!”. Nu Victor Frankenstein este naratorul acestor rânduri, ci Fabrice „Fab” Tourre, un francez care la 28 de ani, în 2007, era vicepreşedinte Goldman Sachs.
Evident, nu talentul literar l-a propulsat pe Fab în fruntea celei mai notorii bănci de investiţii din lume, ci specializarea lui în CDO-uri – Collateralized Debt Obligations, unele dintre cele mai complicate şi mai profitabile derivate financiare. Fabrice câştiga 2,5 milioane de dolari pe an, adică de patru ori mai mult decât salariul mediu al celor 30 de mii de angajaţi GS: 600.000 de dolari fiecare.
E-mail-ul este azi probă la dosarul prin care comisia americană de valori mobiliare (SEC) vrea să-şi spele păcatele: demolarea Goldman Sachs.
Reţeta: Abacus este numele uneia din schemele de investiţii care au adus succesul Goldman Sachs. Este povestea clasică şi amorală a celor puţini care pariază contra curentului când cei mulţi se îndreaptă cu viteză către prăpastie.
1. Se ia o un coş de datorii îndoielnice, ale unor clienţi îndoielnici.
2. Se separă albuşul celor care încă mai au şanse să restituie ceva de gălbenuşul celor care nu trebuia să primească credite de la început.
3. Gălbenuşul se bate separat şi se pune în castronul „senior”. Se adaugă drojdie ieftină de la un asigurător avizat.
4. Albuşul se bate separat şi se pune în castronul „junior”. Se adaugă drojdie scumpă, de la un asigurător care oricum este prea mare pentru a fi lăsat să cadă.
5. Gălbenuşul şi albuşul se amestecă în proporţii diferite, sa adaugă făină şi se coc prăjiturile. După proporţii, unele promit un randament mai mare, altele un randament mai mic.
Otrava: Este foarte profitabil să pariezi contra pieţei şi să câştigi. Dar ultra-mega-extra-profitabil devine abia atunci când pariezi împotriva propriilor clienţi. Aici, a intrat în scenă John Paulson (fără legătură cu Henry Paulson, alta decât că şeful trezoreriei americane a condus el însuşi Goldman Sachs). John Paulson este unul dintre „cei mai tari şmecheri ai planetei”. Şef de fond de investiţii, cu o avere personală de 12 miliarde de dolari dintre care 2,3 miliarde bani câştigaţi doar în ultimul an. Inclusiv din Abacus. Ce a făcut Paulson:
1. A fost angajat de Goldman Sachs să guste prăjiturile.
2. Nu i-au plăcut. Dar deloc. A pariat 200 de milioane de dolari că se vor vinde prost iar preţurile se vor prăbuşi (poziţie short).
3. Fab a anunţat: „John a pariat că se vor vinde bine”. Poftiţi de cumpăraţi (poziţie long).
4. A venit criza subprime. Prăjiturile s-au stricat. Cumpărătorii, banca germană IKB şi fosta bancă olandeză ABN Amro au pierdut un miliard de dolari.
5. John şi-a marcat profitul: tot un miliard de dolari. Goldman Sachs şi-a marcat profitul: cel puţin 15 milioane comision. Fab şi-a luat gândul, probabil, de la vocaţia lui literară: „Afacerea cu CDO-uri e moartă. Nu ne-a rămas prea mult timp”, eşua el în clişeu la doar o lună după prima capodoperă.
Nota de plată: Este un caz destul de uşor pentru ca SEC să obţină, în sfârşit câteva condamnări. Apărarea Goldman Sachs spune că erau doar banale asigurări hedge. Însă contextul şi corespondenţa spun cu totul alteceva. Este infinit mai greu pentru SEC să răpună cu totul monstrul Goldman Sachs. Depinde cât de lung va fi lanţul de trădări.
Însă indiferent de rezultat, Goldman Sachs pierde unul dintre cele două ingrediente (primul fiind concentrarea de inteligenţă financiară) care-i permit să facă bani la nivelul ăsta: încrederea clienţilor. Nu ar fi prima dată. În perioada Marii Crize, i-a luat ani de zile să-şi facă loc înapoi pe piaţă după ce a construit şi ratat un joc piramidal. Iar în istoria ultimului an, nu este prima dată când s-a dovedit cum câştigă din pierderile propriilor clienţi. La fel a fost cazul cu obligaţiunile Greciei.
In vremuri de "criza" se fac cei mai usori si frumosi bani.
Minunea insa nu va tine mult dar va fi mereu o gaura de umplut (cu banii credulilor).
1) paulson nu are nicio legatura cu ACA Management;
2)procesul este civil, deci nu vor demola nimic.
3)sunt very long pe goldman.
In retrospectiva, lucrurile arata intr-un fel, dar in 2007, daca pariai pe caderea imobiliarelor erai considerat un idiot.
Sa fim recunoscatori shorter-ilor de orice fel pentru serviciul public pe care-l fac.
@Mihai Marcu
1. Corect, my bad
Gata baieti ? Pai cum ramane cu "revenirea economica" de care ziceati ? Ah, ati aflat si voi ce manarii se practica in sistemul financiar-bancar ? Ce chestie… 🙂
Of, of. Ziceati ca eu sunt pesimistul. Iar eu va ziceam ca de fapt sunteti voi naivi. Ai ca vedem noi in curand cine e de fapt optimist… 😀
Meditam.. in urma zilei de vineri. Cum ca ar merita luate niste actiuni la GS. Daca se repliaza si se scot, va urma o crestere bunicica. Daca "this is it" si se duc la vale, oricum e game over si pentru restul baietilor veseli. Ca oricum nu mai poate sa dureze mult. Dar intre timp mai ca ar merita sa pierzi niste bani daca in schimb ajungi sa vezi caracatita moarta…
@Flavian
Deci long cu hedge moral 😀 Ca microbiştii care pariază contra echipei preferate ca să-şi aline frustrarea cu bani 😀
@Meteo
În criză, puţini fac bani şi mulţi îi pierd, că de-aia e criză 😀
evident long. vor cadea doar 1-2 capete. e manareala interna scoasa in public.
Acest caz ar putea devenii calul de bataie pentru reforma (restrictiva) a sistemului bancar american ! (vorbe din guvernul USA)
Banca asta controleaza prea multe "afaceri" pe planeta si deci vor cadea ceva capete si gata (asta in cel mai rau caz ).
Reteta este gresita. GS este data in judecata tocmai ca NU a anuntat IKB si ABN ca Paulson shorteaza CDS-urile. Deci punctul 3 de mai sus este fie o neintelegere, fie o exagerare voita. In plus, ca investitori "sofisticat" in CDO-uri, IKB si ABN sigur stiau ca cineva este in partea cealalta si shorteaza CDS-urile. Ca nu au stiut ca este Paulson si ca Paulson era un 'notorious shorter', asta e alta mancare de peste.
@Flaviu
"Tourre was principally responsible for ABACUS 2007-AC1. Tourre devised the
transaction, prepared the marketing materials and communicated directly with investors. Tourre knew of Paulson’s undisclosed short interest and its role in the collateral selection process. Tourre also misled ACA into believing that Paulson invested approximately $200 million in the equity of ABACUS 2007-AC1 (a long position) and, accordingly, that Paulson’s interests in the collateral section process were aligned with ACA’s when in reality Paulson’s interests were sharply conflicting"
Pai eu zic ca e simplu. Ca daca nu era asa simplu se prindeau altii care stiu mult mai multe ca noi si GS nu era la pretul la care e acum (care nu e cel mai mic in ultimele 6 luni). Deci GS eventual pierde procesul, plateste niste bani si niste amenzi, ia o lovitura la revenue pe un trimestru, hai un an si in rest continua ca inainte. Daca era de short noi aflam ultimii si acum era deja 2$.
"Amorala" trebuia sa fie cu BOLD.