5 metode de-a economisi energie

Vine fuziuneaaa.. NoT~!

🙂

Partea cu casele pasive e cea mai interesanta, deocamdata. Singura problema la pompele de caldura e ca au nevoie de suprafete oarecum mari, de la 1000 mp in sus, din cauza economiilor de scara (sa merite intradevar).

Solutii sunt o gramada insa pentru treaba asta ar trebui sparte monopolurile statului pe energie, anulate subventiile inutile, taiate drastic toate pierderile (SA USTURE). Dupa aceea da, o sa vedem energia la un pret foarte mic.

Cheia sta in statiile de pompaj / stocare. Alea gatuie cam orice dezvoltare.

Interesant postul. Intr-adevar, daca nu se va putea controla fuziunea nucleara (si sansele sunt destul de mici), si daca centralele cu fisiune nu se vor putea construi in prea multe locuri din cauza unor factori politici (NIMBY), atunci lumea va trebui sa se invete sa consume mult mai putina energie, sa nu mai zboare asa mult cu aviounul, etc. Teleprezenta va elimina nevoia multor calatorii de afaceri, si multi oameni pot lucra de acasa in loc sa se deplaseze la birou. Cu timpul angajatorii isi vor da seama ca este in interesul lor sa lase oamenii sa lucreze de acasa macar cateva zile pe saptamana (vorbesc aici de angajati de birou).

Piata libera poate rezolva si singura problema, _daca_ pretul este folosit pentru signaling. In SUA nu sunt accize semnificative la benzina (doar 5 centi pe litru, plus taxe de vanzare in statele care le au astfel de taxa), si de aceea pretul este foarte volatil. Acum 2 ani era $1.59 pe galon, iar acum costa $3.69, si aceasta volatilitate face mai greu pentru oameni sa planifice pe termen lung. O Toyota Prius merita sa fie cumparata la pretul benzinei de acum chiar si cu $10k mai scump decat o masina obisnuita, dar daca pretul scade temporar la loc din cauza crizei (cum a facut in iarna 2008/2009), nu mai pare o investitie buna. Astfel, folosind "path of least" resistance, piata libera nu duce la planificare buna.

Ca si in cazul de tsunami, oamenii care asteapta sa vada cum vine apa spre ei, in multe cazuri e prea tarziu sa mai scape. Dar daca statul detecteaza cand vine tsunami si ii avertizeaza din timp, mult mai multi pot sa scape cu viata. La fel si cu pretul energiei, statul poate avertiza populatia ca nu va mai fi niciodata energia asa ieftina. Cel putin daca nu se trece la fuziune sau mult mai multe centrale cu fisiune. Energia "green" e un lucru frumos, dar e scumpa si insuficienta (altcumva s-ar folosi deja, decat sa importam gaz de la Putin)

Niste accize pe combustibil care sa reduca volatilitatea in pret ar ajuta. De exemplu de fiecare data cand pretul barilului sau pretul gazelor importate din Rusia scade, accizele sa creasca astfel incat pretul retail sa nu scada. Daca accizele ar fi mari, oamenii ar fi motivati sa cumpere masini eficiente chiar si fara ca statul sa impuna standarde de eficienta. La fel si cu electricitatea–daca e scumpa, oamenii vor cumpara becuri eficiente din proprie initiativa, chiar si fara statul sa le interzica becurile incandescente. Sau daca statul nu mai subventioneaza termoficarea, si in loc de asta faciliteaza finantare cu dobanzi mici, oamenii vor fi motivati sa isi termo-izoleze casele decat sa isi cheltuie tot salariul pe caldura in timpul iernii.

Dupa cum se preconizeaza era Peak Oil, preturile vor creste inevitabil. Fie vor creste treptat, fie foarte brusc in urma revolutiilor si/sau razboaielor din Orientul apropriat, cum s-a intamplat in 1973 si 1979. Pentru ca acest viitor cu energie scumpa este inevitabil, statele ar trebui sa dea de acum semnale pietei libere prin accize la energie (si daca acestea ar aduce destul la venit la buget, ar putea sa scada taxele pe munca). Orice taxa are efecte distortionante asupra pietei, si daca taxele sunt un rau necesar, atunci macar sa se distorsioneze piata intr-o directie mai eficienta (decat sa se descurajeze munca)

@Lucian : Felicitari pentru seria de articole pe care ai inceput sa o scrii, si mai ales pentru acest articol! Omenirea trebuie sa evolueze si sa inceteze risipa, atlfel civilizatia va regresa enorm, daca nu va suferi implozie

@Radu : Sunt de acord cu majoritatea propunerilor tale. Nu imi place ideea de "statul care face". Statul suntem noi, cetatenii. Atata timp cat doar 1% din cetateni are astfel de viziuni economice, sociale si ecologice, politicienii nu vor intreprinde foarte multe in directia celor 1%, pentru ca nu prea aducem voturi. Este de datoria noastra sa incercam sa ne educam concetatenii in spiritul acestor valori, pentru ca sa ajungem la un procent indeajuns de mare incat sa putem accelera aceasta evolutie a societatii. Lucian(si alti bloggeri) prin astfel de articole popularizeaza ideile. Oamenii ca mine si ca tine trebuie sa faca un pic de "activism", sa facem cunoscute blogurile/articolele respective celor care au acces la internet, si sa le discutam in viata reala cu ceilalti. Si mai mult conteaza puterea exemplului, nu poti sa militezi pentru reducerea consumului petrolului si sa mergi 500m cu un SUV sa cumperi paine. Asa ca merg pe jos+metrou la servici desi am masina, am ales masina cu motor, consum si emisiuni de noxe cat mai mici, reciclez pe cat posibil hartie si plastic, duc bateriile si electronicele uzate la centre de colectare, etc.

hmmm… cineva s-a uitat pe la acel institut din germanik 🙂 . As inlocui poza cu ventilatia cu aia in care sistemul de ventilatie are centrala in subsol/parter, exista o logica destul de simpla pentru a baga in casa aerul pe acolo 😉

@John Galt – o casa construita dupa standardele passivhaus nu are nevoie de incalzire cu gaz sau pompe – o simpla centrala cu lemn/rumegus/peleti este mai mult decat suficienta. Daca iti mai pui si o instalatie solara cu tuburi vidate si un rezervor de 3-4sute de litri in care sa stochezi apa calda ( pentru incalzire ) probabil nu va fi nevoie niciodata sa aprinzi focul in centrala.

Uite aici http://tinyurl.com/65bnxhe un document care poate "incalzi" o duminica rece de iarna 🙂

Am creat si eu un site pentru car-sharing taxi24.ro Din pacate romanii nu vor sa foloseasca asa ceva.

Din pacate la noi idea de casa pasiva este foarte confuza. Am citit pe forumuri, site-uri cum isi fac unii casa si am tras concluzia ca lucreaza DUPA URECHE.

Alt subiect ar fi: eu prefer sa fiu cat mai independent de sistemul centralizat de furnizare al energiei. Pompele de caldura, incalzirea cu curent, cu gaz depind de GREI de la centru. Eu as alege centrala cu lemne sau peleti (iarna), panouri termo-solare (vara). Toate acestea folosesc putina energie electica.

Q=c*m*[delta]t – clasa a 10-a ( pentru unii dintre noi )la fizica.

Apa are Caldura Specifica c=4190J/kgK ( Joule pe kilogram ori Kelvin ) – respectiv pentru a incalzi un kilogram de apa cu un grad Kelvin este nevoie de o cantitate de caldura de 4190J.

1Wh=3600J si un kWh=3,6x10E5J

Un rezervor de 1000l de apa, incalzit la 50 de grade Celsius va "ceda" caldura echivalenta cu racirea cu 10grade incalzirii in pardoseala. Caldura intrata in casa va fi de:

1000kg x 10K x 4190J/kgK = 11638Wh = 11,6kWh ( am facut o transformare pentru a nu umple de zerouri pagina )

Daca o sa construim o casa aproape dupa standardele Pasivhauss ( pentru ca Dany vorbeste un adevar din pacate … greu cu mesterii de romania ) o sa avem un consum .. dublu fata de standard – 30kWh/mp*an. O casa de 120mp ( living+bucatarie+baie la parter si 3 dormitoare si 2 bai la etaj … deci suficient pentru orice familie sanatoasa la cap ) va avea nevoie de 3600kWh incalzire pe an. Acesti 3600kWh nu se impart uniform pe cele 365 de zile ale anului… logic.. Avem 4 luni de iarna cu temperaturi sub 0 grade, sa zicem ca doar in aceste luni avem nevoie de incalzire ( o casa pasiva, asa cum spun nemtii nu are nevoie de incalzire in octombrie sau in martie ). Necesarul de 3600kWh va fi impartit pe 120 de zile – rezulta un necesar de 30kWh pe zi. "Predimensionarea" de mai sus imi spune ca as avea o rezerva de 8 ore de caldura sau caldura necesara pentru o noapte. Evident nu scrie nicaieri ca astea sunt temperaturile, erau doar de exemplu ( incalzirea in pardoseala are nevoie de temperaturi mai mici – dar diferenta de temperatura intre tur si retur este tot de 10-15grade ).

Cum aducem caldura in acel rezervor? Cum producem acea caldura cat mai "eco" si cat mai ieftin?

Exista diferite optiuni:

– panouri cu tuburi vidate care pot, pe timp insorit, sa tina constanta temperatura in casa ( ajutate de aportul direct al radiatiei solare ce intra pe ferestre ).

– centrala cu peleti/lemn/rumegus. Puterea calorica a lemnului este de cam 4kWh pe kilogram . . .deci 10kilograme de lemn pe zi ar fi suficient ( asta daca luam in calcul si ceva randamente ). O tona de lemn de foc se vinde in jurul bucurestiului pe la 300-500ron … cred.

– centrala cu gaz metan de la retea – 3,5mc pe zi pentru a tine toata casa, sau, in lei, cat o bere "la pet".

– incalzire cu rezistente electrice la 380V in sistemul de ventilatie ( in linkul de mai sus nemtii de la Passivhaus Institut spun ca au incalzit in felul asta niste case si costurile au fost acceptabile + investitia minima ), sau rezistente electrice in boiler care pe timp de noapte utilizeaza curent ieftin ;).

( calculul de mai sus este facut mai mult pentru mine . . . dar daca tot am cautat pe net diferitele treburi necesare mi s-a parut normal sa nu tin rezultatul numai pt mine )

Ceea ce Lucian D. uita in acest articol este cheltuiala cu racirea pe timp de vara – nu uitati ca aparatul AC rupe contorul in doua cand afara sunt 40 de grade. O casa termoizolata, etansa cu ventilatie bine gandita nu va avea nevoie de aer conditionat daca proprietarul are inspiratia sa puna in practica niste solutii ieftine de racire a aerului care intra in casa. Una dintre solutii vine de la pompele de caldura, numai ca renunta la instalatia frigorifica si foloseste doar un schimbator de caldura aer-apa si un circuit inchis de apa pompata prin tevi intr-un put – casa va sta lejer la 25 de grade celsius in cele mai calde zile.

Costurile unei case la care cele de mai sus se pot aplica nu sunt de domeniul fantasticului … sunt mai mari decat ale unei case cu , poate, 15%. Nu te costa miliarde sa pui 30cm de polistiren in loc de 10cm – metrul cub este 200ron ( la cea mai buna calitate ) si vei folosi 75mc in loc de 25mc ( deci un cost de 10000ron . . cam cat o finisajul intr-o baie ). Nu te costa miliarde ca sa iti pui ferestre cu 3 sticle+Low-e+Argon/Kripton … te costa dublu fata de unele "normale". Si daca iei in calcul economia anuala la Incalzire+AC o sa observi ca economisesti cel putin 2000ron pe an ( la o casa de 120mp descrisa mai sus ). Daca vei locui 40 de ani in casa aia… vei economisi 20000Euro ( la preturile actuale ale energiei ). Dar, desi pare " ce iei pe mere, dai pe pere " mai este si factorul "confort" – aceste case, spun cei care locuiesc in ele, sunt mult mai cofortabile . . . dar aici romanii mai au de invatat un pic 🙂

asta cu casele minunate/pasive/fiabile energetic e asa o farsa… sau ma rog ultima moda, depinde de unde privesti. Asa cum este si moda "sa mancam bio, sa cumparam creme bio, sa fim bio", si primii care-au sarit in vagonul bio sunt multinationalele. Are Nivea o crema de brusture bio… o minunatie. O gramada de magazine vand tampenii bio, care sunt fix la fel ca alea ne-bio, dar iarasi, depinde cine face framingul mental. Acu daca tot se dusera pe garla investitii ce pareau altadata sigure, si daca tot nu prea are lumea in ce panze sa sufle si in ce sa se mai increada, treaba asta cu energia este fitza perfecta.

Casele, fiind jucarii mai complicate, ideea e mai greu de combatut, pt. ca oricand poate veni cineva cu o formula care bate bunul simt si "demonstreaza" fiabilitatea/utilitatea/avantajele vreunei trasnai, chiar daca in realitate e aplicabila cu o mie de exceptii si avertismente.

Mai exact, vorbesc despre diferenta dintre teorie si practica. Iata practica, din care se vede ca toata lumea lucreaza dupa ureche:

http://online.wsj.com/article/SB10001424052748704…

@John Galt

Hotărăşte-te! Vine sau nu vine fuzuiunea?

Casă pasivă + pompă de căldură e într-adevăr overkill, consumul e deja atât de mic încât pompa nu se mai amortizează niciodată (decât poate una chinezească)

@Radu

În UE există o acciză pe curent, ţinută la un nivel simbolic dar care pentru că deja există poate fi oricând mărită.

@loop

E deja o serie? 🙂

@Dany

Cred că harta cu oraşele puse anapoda nu le inspiră încredere 😉

@dan

Încălzirea prin pardoseală se poate folosi şi pentru răcire, nu?

@Altcineva

Este unul dintre foarte rarele articole inepte pe care le-am citit vreodată la WSJ (alături poate doar de "predicţiile" valutare făcute de Hastings/Martin în The Source).

E nevoie de ferestre mici?? WTF!? Omul se contrazice până şi cu propriile poze.

Cand "aveati" bani nu stiati cum sa-i consumati.

Acum ca nu mai "aveti" nu stiti cum sa strangeti cureaua.

Ei bine….pe vremile cand "aveam" stiam sa-i cheltui/investesc/economisesc cu cap.

Acum cand "am" mai multi (bani) am aceeasi atitudine chiar daca imi pot permite sa cheltui mai mult.

La "casa pasiva" lipseste:

1. panouri termice/fotovoltaice

2. eoliene (investitie)

…si nu-s (doar) 5 metode, sunt mai multe. fiecare isi poate gasi aici exemple.

Este clar ca buna ziua ca problema resurselor de energie si protectia mediului se poate rezolva cu technologiile actuale si fara sa se ajunga la costuri insuportabile.

Conform nivelului actual de cunoastere, electricitatea si hidrogenul sunt resursele viitorului. Pentru productia de electricitate, solutia ar arata cam asa: centrale eoliene, hidrocentrale si generatoare cu turbina pe gaz sa asigure minim 70% din necesar, iar centralele nucleare maxim 30 %. Treaba e foarte complexa, dar asa, schematic:

– piata energiei liberalizata 100 %;

– energia eoliana e perfect rentabila, costurile de operare fiind mici… la nivelul actual al preturilor, o ferma eoliana se amortizeaza in maxim 10 ani, fara subventii… in UE, cu banii incasati pe certificatele verzi, se reduce termenul la aprox 7 ani, sau chiar mai putin in zonele bune, mult mai avantajos decat in cazul hidrocentralelor mari, spre ex…

– hidrocentralele trebuie dotate cu un lac de acumulare mic in aval fata de cel principal… turbinele cu gaz se vor instala pe langa mari rezervoare de aer comprimat, cel mai convenabil pe langa vechi mine dezafectate, izolate corespunzator si presurizate la 2 – 3 atm…

– centralele nucleare produc energie in flux continuu, iar cele eoliene dupa cum bate vantul… in perioadele de consum mic (noaptea) hidrocentralele si cele cu turbina cumpara energia ieftina si o folosesc pentru a depozita energia pompand apa inapoi in lacul de acumulare, respectiv aer comprimat in mina… in perioadele de consum mare ( ziua ), in plus fata de productia uzuala, recupereaza energia "depozitata" si o vand mai scump, cu profit.

– piata libera face ca "mana invizibila" sa optimizeze "sistemul" mai bine decat orice sistem de reglementare rigid. Pot sa coexiste corporatii mari, cu o multime de jucatori mici…

… pentru automobile de week-end… motoarele actuale pot fi relativ usor adaptate sa functioneze cu hidrogen… Hidrogenul poate fi manipulat in mod asemanator cu GPL-ul… H se obtine consumand energie electrica; pentru automobile de oras, cele electrice sunt ideale – daca se instaleaza prize de reincarcare a bateriilor in toate parcarile, nu e nevoie de baterii de scumpe, de mare capacitate…

Nu cred in technologiile care au un pret prohibitiv… energia solara nu e rentabila decat eventual in tari insorite, dar nici macar… biogazul e ok, daca se obtine din deseuri, altfel nu… nu sunt deacord cu bioetanol, biodiesel sau biogaz obtinut din culturi agricole, ar scumpi alimentele de baza si oricum, nu pot fi decat resurse marginale de energie…

Exista multe alte idei, technologii, inovatii… unele fezabile, altele de-a dreptul stupide… Ar fi multe de spus, dar ideea de baza e ca se poate… se poate fara combustibili fosili si e perfect rentabil… stiinta avem, putirinta avem, doar vointa (politica) ne mai trebuie.

Apropo, ar fi bine sa pastram ceva rezerve de petrol si pentru industria chimica, ca avem nevoie si de bitum, cauciuc sintetic, detergenti si diverse materiale plastice… Nu vad bine industria chimica fara petrol si lumea fara mase plastice… 🙂

As dori sa fac si eu citeva comentarii referitoare la importanta reducerii consumului de energie.

Unul dintre domeniile de interes maxim pentru mine este incalzirea globala. In ultimul timp au fost foarte multe discutii

pe aceasta tema dar dupa parerea mea nimic concret.

Unul dintre motivele lipsei de actiune este, dupa parerea mea, incapacitatea stiintei de a demonstra clar motivele schimbarilor climatice. Se spune ca este o incalzire globala, se dau tot felul de date, dar iarna 2009-2010 din emisfera nordica a fost una din cele mai dure din ultimii zeci de ani.

Incapacitatea stiintei de a prezice vremea, fie si pe perioade foarte scurte de timp duce de asemenea la inducerea sentimentului de neincredere si nesiguranta a guvernelor si a opiniei publice. Astfel, o stiinta care nu este capabila sa prevada vremea pentru nici macar trei zile nu poate convinge ca va fi in stare sa prezica vremea pe ani de zile.

Iarna din emisfera nordica, din sezonul 2009-2010 a accentuat si mai mult acest sentiment de neincredere. De altfel, in ultima vreme, s-a lasat linistea peste subiectul "incalzirea globala".

Totusi problemele ramin: inundatii catastrofale in unele regiuni ale globului, seceta extrema in altele, seceta urmata de ploi catastrofale,tornade, furtuni extrem de puternice, socuri termice de la o zi la alta, etc. Toate acestea au efecte drastice asupra agriculturii siin ultima instanta asupra omenirii.

In cele ce urmeaza vreau sa va prezint o analiza personala asupra fenomenului de schimbare a climei.

In ultimii ani, pe masura ce fenomenele meteo au devenit din ce in ce mai violente, au inceput discutiile (foarte intense uneori) pe temamotivelor acestor modificari. A fost considerat drept principal "vinovat" de aceste probleme un gaz (CO2) a care ar genera un efect de sera care la rindul lui duce la incalzirea atmosferei (caldura de la Soare este evacuata mai greu).

Aici eu am citeva observatii importante:

1. Efectul de sera din atmosfera terestra nu este produs in principal de CO2, este produs de vaporii de apa.

2. Nimeni nu a facut nici o demonstratie credibila a faptului ca o incalzire a atmosferei duce la fenomene meteo extreme (valuri de caldura sau frig, ploi extrem de puternice, secete, etc).

Aici, ca o alta observatie extrem de importanta, omenirea nu stie in acest moment cum se produce ploaia (sau fulgul de zapada) intr-un nor. Discutii, ipoteze sint multe dar nimeni nu a produs ploaie (sau fulgi de zapada) in laborator. Formarea picaturilor de ploaie (sau a fulgilor de zapada) este un mister total pentru stiinta actuala. Acesta este unul dintre motivele principale a incapacitatii in prevederea vremii. Un nor are efecte importante asupra vremii la sol, norii joaca un rol extrem de important in clima Pamintului.

Nimeni nu a explicat de ce nu credc proprotional temeperaturile odata cu incalzirea globala, fara sa se produca acele fenomene. De exemplu daca, global, temperatura atmosferei creste cu 1 grad Celsius, intr-o zona ar putea sa creasca minimele si maximele medii cu 1 grad Celsius ceea ce nu este foarte mult, fara sa avem fenomene extreme.

Tinind cont de observatiile de mai sus am inceput sa caut explicatii, pentru ca totusi fenomenele extreme sint, iar in ultimii ani s-au accentuat atit ca amploare cit si ca frecventa de manifestare. Pentru a gasi un raspuns plauzibil am incercat o comparatie intre situatia de acum si cea din anii 1800 (inainte de revolutia industiala).

Modificarile notabile care au aparut intre aceste doua momente:

1. Populatia a crescut de citeva ori.

2. Padurile au fost defrisate masiv, locul lor a fost luat de cimpuri pe care se practica agricultura.

3. Orasele s-au extins extrem de mult ca suprafata.

4. Infrastructura de transport (sosele, cai ferate) s-a extins extrem de mult.

5. Se foloseste preponderent combustibil fosil pentru nevoile energetice ale omenirii.

6. Consumul de energie pe cap de locuitor a crescut extrem de mult. S-a dezvoltat foarte mult turismul de masa (care era aproape inexistent pe la 1800) a crescut extrem de mult circulatia oamenilor pe distente mici si medii (la si de la locul de munca, vizite, cumparaturi, etc).

Energia este de fapt obtinuta preponderent din energia solara din trecut stocata in combustibilii fosili.

7. Consumul de hrana pe cap de locuitor a crescut foarte mult in unele parti. Se arunca foarte multa mincare (si asta din cauza ca este prea ieftina iar omul "modern" nu simte efortul depus pentru obtinerea ei), se maninca foarte multa mincare (obezitatea a devenit o problema serioasa in foart multe state).

Consecintele acestor modificari:

1. Injectarea unor cantitati enorme de caldura de catre cimpurile agricole din cauza transformarii energiei solare in caldura.

Acesta este un fenomen care a scapat, in mod surprinzator, atentiei publice. Dupa parerea mea acesta este fenomenul determinant in problemele climatice cu care ne confruntam noi acum.

Datorita ciclurilor vegetale specifice culturilor agricole si padurilor apar perioade de timp (coacerea culturilor, rasarirea culturilor, etc) in care pe suprafete extrem de importante de pamint energia solara este transformata in caldura in loc sa fie transformata in energie chimica, prin fotosinteza. De exemplu in regiunile cu clima temperata padurea devine verde in aprilie si frunzele se usuca in octombrie (pe durata de aproximativ 6 luni padurea este verde) in timp ce un cimp agricol cultivat cu griu de exemplu, ajunge la maturitate pe la sfirsitul lui iunie. Pe durata coacerii culturilor agricole nu se produce fotosinteza, energia solara este transformata in caldura.

De asemenea in unele zone cimpurile agricole ramin nelucrate dupa prima recolta, pamintul este expus radiatie solare, ceea ce duce din nou la injectarea caldurii in atmosfera.

Prin dimensiunea suprafetelor agricole acesta este fenomenul preponderent care determina problemele climatice (dupa parerea mea).

2. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura de catre infrastructura de transport si orase.

Drumurile, caile ferate si orasele (construite preponderent din beton) trensforma energia solara de asemenea in caldura, care ajunge in atmosfera.

3. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura prin arderea combustibilor fosili.

Practic toata caldura folosita la incalzirea locuintelor ajunge in atmosfera (datorita transferului termic prin pereti si ferestre in cele mai bune locuinte caldura ajunge afara in aproximativ doua zile). La fel se intimpla in cazul oricarui proces industrial care necesita energie termica (industrie siderurgica, energetica, etc).

Odatorita randamentelor slabe ale motoarelor termice si ale turbinelor pentru generarea energiei electrice (sub 40%) cea mai mare parte a energiei combustibililor fosili folositi la producerea de energie ajunge in atmosfera sub forma de caldura.

4. Emiterea in atmosfera a unor cantitati enorme de CO2, gaz cu efect de sera.

Din analiza celor de mai sus ajungem si la raspunsuri in cazul problemelor climatice:

1. Datorita incalzirii puternice a solului se incalzesc straturile superioare ale atmosferei astfel incit nu se mai formeaza norii. Aerul incarcat cu vapori de apa (daca acestia exista) nu se poate ridica la altitudinea la care apa se condenseaza. Asa ceva s-a intimplat in Rusia (de exemplu) in vara 2010 (cu efecte catastrofale pe plan agricol si al mediului, in general).

Asa se explica, de exemplu, lipsa zapezilor si iernile calde din ultimii ani. Iarna 2009-2010 se explica prin faptul ca, din motice necunoscute, s-a creat o suprafata suficient de mare se sol acoperit de zapada. Zapada a reflectat radiatia solara si a dus la iarna "severa" (in realitate o iarna normala pentru emisfera nordica dupa tiparele vechi ale climei).

2. Datorita incalzirii rapide a pamintului se incalzeste rapid si aerul de deasupra ceea ce poate determina miscari violente ale aerului (daca in vecinatate se afla o masa de aer rece). Aceasta duce la aparitia furtunilor puternice, tornadelor, etx. Asa se paote explica de exemplu, aparitia in ultimul timp al tornadelor in Romania, fenomen de neconceput in cazul tarii noastre in urma cu numai citiva ani.

3. Incalzirea atmosferi la nivel global (in medie). Cantitatea de caldura injectata in atmosfera a crescut foarte mult iar viteza de evacuare a scazut (din cauza accentuarii efectului de sera).

Ce este de facut:

1. Cel mai important, dupa parerea mea, este sa se incerce sa se mentina cit mai multa verdeata la suprafata pamintului (asa cum era inainte de revolutia industriala). Verdeata nu o sa permita transformarea energiei solare in energie termica. Acest lucru se poate realiza pe doua directii: impaduriri masive si elaborarea unor tehnologii agricole care sa permita mentinerera cimpurilor agrocole verzi pe o duarata cit mai mare de timp (de exemplu sa nu se permita ca terenurile agricole sa stea numai arate sau in stare de miriste cu saptaminile).

2. "Inverzirea" oraselor si a infrastructurii de transport. Betonul, asfaltul sau caile ferate sint generatoare importante de caldura dar pot fi "mascate" prin plantarea de arbori inalti de-a lungul căilor de transport sau printre blocuri (in orase).

Astfel se diminueaza foarte mult cantitatea de energie solara care ajunge in contact cu aceste suprafete, ceea ce duce la diminuarea inportanta a caldurii emanate.

3. Incercarea de a reflecta cit mai multa lumina solara inapoi in spatiu. Asa ceva necesita insa studii de fezabilitate. De exemplu un cimp de oglinzi controlate (care s-ar putea instala in zonele de desert, de exemplu), costa foarte mult, trebuie determinat in ce masura este fezabil asa ceva. Dar astfel de idei corect aplicare ar putea avea pe de alta parte efecte benefice extrem de importante. De exemplu cu un cimp de oglinzi suficient de mare si amplasat la o distanta potrivita de un ocean sa se detremine miscarea maselor de aer incarcate cu umiditate spre continent, aducerea ploilor si formarea unor paduri. Dar asa ceva, repet, necesita studii mai ample.

4. Tot ceea ce s-a spus pina acum in legatura cu reducerea emisiilor de CO2 (folosirea mijloacelor de transport in comun, micsorarea numarului de automobile, imbunatatirea randamentelor, etc)

O casa bine izolata DA, e excelenta… un sistem HVAC ( incalzire, ventilatie, aer conditionat ) automatizat, cu recuperatoare si distribuitoare de caldura DA, e super… dar aberatii care te costa 1000 de lei ca sa obtii o economie anuala de 2 lei sau o productie de energie de 3 lei, NU… in nici un caz.

@Zoltan

" pentru automobile de week-end… motoarele actuale pot fi relativ usor adaptate sa functioneze cu hidrogen… Hidrogenul poate fi manipulat in mod asemanator cu GPL-ul… H se obtine consumand energie electrica"

Hidrogenul e bataie de cap, si nu se stie daca merita. Ar insemna nu doar inlocuirea masinilor, care nu se poate face peste noapte, dar schimbarea distributiei de combustibil, ceea cere foarte mult capital. Plus ca nu e clar ca hidrogenul poate fi facut la fel de compact (ca enegie/volum) ca benzina, fara sa se faca pierderi mari de energie.

Eu mai degraba as favoriza benzina/motorina sintetica (cand combustibilii fosili devin prea scumpi). Fie cum au facut nemtii in WWII sau sud-africanii pe vremea embargo-ului (procesul Tropsch Fischer, dar dezavantajul este ca se emite si mai mult bioxid de carbon), fie prin alge manipulate genetic care sa produca combustibil mai eficient decat etanolul. Daca s-ar face bazine de alge de cateva hectare in jurul termocentralelor, sa fie acoperite de sere, si sa fie pompat bioxidul de carbon prin ele, practic ar folosi energia solara pentru a produce combustibil.

Pentru masini de oras, este bine sa fie si hibride, sa captureze toata energia cand pun frana, si in timp de trafic sa tina motorul de benzina inchis. Oamenii care stau la bloc nu le vor putea alimenta cu curent din priza, dar cei care stau la casa pot chiar sa elimine de tot consumul de benzina in timpul saptamanii (si sa foloseasca benzina doar in weekend si vacante, cand au nevoie de o autonomie mai mare de 100km)

Pe termen lung piata libera va gasi solutii. Dar depinde si ce state (sau companii cu mult capital) iau initiativa sa investeasca masiv in cercetare si fac patente pentru PI, ca apoi vor castiga inzecit din licente. Asta presupunand ca WTO si sistemul de "free trade" vor ramane in picioare. Cum spune zicala, omul intelept isi face iarna car si vara sanie.

Lucian, racirea in pardoseala tinde sa fie un pericol pentru sanatate 🙂 Imagineaza-ti cum ar fi ca, dupa o iarna in care gresia a avut 26 de grade sa te trezesti ca vii de afara de la caldurica si gresia are 15 grade … se suie reumatismu' pe tine vazand cu ochii 🙂

La o casa pasiva ( sau aproape ) se poate face racirea in fluxul de aer proaspat. Ca folosesti un aparat de aer conditionat sau o solutie diferita este alta problema, si tine de dimensionarea instalatiei in functie de necesitatile casei. Acei nemti spuneau ca nu prea ar fi nevoie din cauza ca termoizolatia mare impiedica aerul din casa sa se supraincalzeasca, iar un utilizator "constient" va trage draperii/jaluzele pe partea cu soarele arzator.

Nici macar o pompa chinezeasca nu ti se amortizeaza – ai costuri "romanesti" la montaj, puturi, rezervoare si multe altele iar pretul final nu scade "chinezeste".

Ceea ce nu ai scris in articol ( si nici nu isi prea avea locul ) este ca o casa pasiva este etansa pentru a se controla foarte bine pierderea de caldura prin schimbul de aer. Centrala de ventilatie este un factor esential in existenta unei case supereficiente termic. Acea centrala de ventilatie poate sa fie artizanala ( ca nu-i mare branza de indoit 2 table si de montat un ventilator ) sau cumparata "la cheie". Rolul centralei de ventilatie este mult mai complex decat pare la prima vedere, si daca este prost pus in practica rezultatul final va fi o casa in care se locuieste ca la bloc, acolo unde vecina isi aeriseste sarmalele pe casa scarii…

@Altcineva – sa stii ca asta cu casele pasive "pentru toti" este trecuta chiar la nemti pe site. Si ei sunt constienti ca o solutie valabila in Nemtzia nu este valabila in Grecia, si indeamna inginerii sa cerceteze necesitatile zonei inainte sa se apuce de treaba. Ceea ce noi putem face ( si ei ne ofera cam "tot" ce pot in privinta asta ) este sa invatam din reusitele si esecurile lor. In documentul catre care am pus link ceva mai sus este descris un proiect executat in conformitate cu cerintele locale ale nordului germaniei, oamenii ne arata explicit solutiile folosite, tehnologiile, masuratorile, costuri de executie, costuri de exploatare ( si astia-s nemti, la ei a doua zecimala este de obicei exacta ). Noi la rRomanik nu stim cum sa facem sa avem casa mai fitzoasa ca vecinu' ca sa crape fierea'n el 😉

@MeTeo – la casa pasiva nu avem nimic "green" – toate solutiile astea sunt optionale. Nemtii care au dezvoltat standardul nu s-au bazat ca soarele sta pe cer 286 de zile si ca vantul bate cu 7m/s 264 de zile in fiecare an. Casele pasive sunt facute astfel incat consumul de energie sa fie redus semnificativ fata de cele conventionale. Ceea ce faci TU pentru a reduce in continuare amprenta existentei tale asupra planetei te priveste, si cu cat faci mai multe cu atat mai bine ne va fi.

Nemtii nu au pus in casele pasive instalatii "eco" datorita faptului ca folosirea lor va fi atat de mica incat nu se vor justifica costurile. Cum o sa justificam o instalatie de tuburi vidate de 10000ron cand incalzirea pe an costa 500ron … s-ar amortiza in 20 de ani daca ar produce toata caldura necesara ( dar in romania cel putin nici solar nici eolian nu iti poti asigura tot necesarul, chiar si pt o casa foarte bine izolata )

"Incercarea de a reflecta cit mai multa lumina solara inapoi in spatiu"

dar de ce sa o trimiti inapoi in spatiu ( nu de alta dar nisipul din desert face treaba buna la asta 😉 ) cand poti sa o folosesti pentru a produce curent electric si astfel sa rezolvi problema de la punctul "3. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura prin arderea combustibilor fosili."

de asemenea , daca produci curent electric aproape gratis in sahara poti sa pompezi apa… sa plantezi tu.. sau sa lasi natura sa isi urmeze cursul … dar cinestie ce schimbari climatice am provoca daca modificam o suprafata asa de mare cum este sahara.

@Radu

Da, ai dreptate, hidrogenul e cu bataie de cap… Infrastructura de productie prin electroliza apei ( nu din hidrocarburi, combustibili fosili !!!) si de distributie, intradevar presupune investitii majore. In plus, in acest moment, productia H ar fi foarte scumpa… si da, necesita rezervoare ceva mai mari, pretentioase… Dar, H are o putere calorica mare, motoarele cu ardere interna pot fi usor adaptate sa functioneze cu H, exista deja technologii testate de propulsie electrica cu generatoare pe baza de H… ideea e ca H ar fi un agent de stocare si transportare/transformare a energiei electrice pentru autovehicule. H nu e o optiune acum, in conditiile actuale.

Daca se vor "impaduri" cu ferme eoliene – care sunt perfect rentabile, toate zonele de tarm ( briza marii ), toate vaile si crestele muntilor ( briza montana ) si toate celelalte regiuni cu potential eolian, iar piata energiei electrice va fi liberalizata total, energia electrica ar deveni chiar ieftina – fata de cea obtinuta din combustibili fosili accizati pe considerente de protectia mediului. Daca energia electrica este obtinuta din surse regenerabile la un cost rezonabil si din abundenta, atunci si H va deveni rentabil pentru mijloace de transport. Evident, cu conditia ca resursele fosile sa fie puternic accizate. Daca nu se impun taxe prohibitive pe arderea combustibililor fosili, pe masura ce se trece treptat pe resurse regenerabile, petrolul devine din nou ieftin.

Revenind la productia de electricitate, daca fiecare transportator/distribuitor de energie electrica ar fi obligat sa achizitioneze energia de la producatori pe o piata libera si transparenta de tipul burselor de valori, avand cotatii diferentiate pe intervale orare, industria energetica s-ar optimiza de la sine. Prin cresterea lenta, progresiva a accizelor pe energiile poluante, acestea ar deveni in 20 – 30 de ani marginale, utile doar in situatii de urgenta.

Cheia problemei e sa se renunte la subventii de orice fel, sa impui taxe din ce in ce mai mari pe poluare si sa lasi agentii economici sa se adapteze pe o piata libera. Partea cu taxarea poluarii se poate face doar pe scara larga, la nivel continental sau global, fiindca o singura tara nu poate face asa ceva pe cont propriu fara sa-si afecteze competitivitatea economica, dar o piata energetica libera se poate si doar la nivel regional.

Ovi, eram sigur ca textul tau e un COPY PASTE de pe un site socialist.

De ce nu incerci sa spui chestiile alea cu cuvintele TALE, ti-e rusine? Pai asa face un lider (autentic) de partid? 😀

..

Pe de alta parte, raspunsul la TOATE problemele de mai sus (da, chiar toate), este o aplicare la SANGE a DREPTURILOR NATURALE DE PROPRIETATE, si atat.

Nu povesti cu padurea amazoniana, nu povesti cu taxa de poluare, nu reglemetari introduse de stat. Dar ca sa intelegem cum se intampla asta trebuie pornit de la baza, de la DEFINIREA CORECTA a acestor drepturi.

Nu mai vorbim de "mofturi" aici..

@Zoltan

Decat sa faci hidrogen prin electroliza, de ce sa nu faci benzina/motorina sintetice, care au densitatea cea mai mare de energie? Oricum avioanele tot cu gazolina o sa trebuiasca sa zboare, este imposibil sa le faci sa zboare cu hidrogen. Cu etanol poate ar fi posibil, dar s-ar reduce foarte mult atat autonomia de zbor cat si payload-ul.

Cand zici ca masinile existente pot fi convertite la hidrogen, cam cat ar costa asa ceva? Am auzit de oameni in Romania care au incercat sa isi alimenteze masinile cu butelii de gaze ca le venea mai iefin, si dupa cateva mii de km li s-au distrus cilindrii. Deci mai mare daraua decat ocaua.

In mod realistic, multe zeci de ani omenirea va mai fi dependenta de combustibili fosili pentru generarea electricitatii si o tranzitie la independenta de gaze naturale si carbune va dura minim 50-60 de ani, si probabil pana la sfarsitul secolului 21. Deci pe termen mediu va exista o sursa foarte comoda bioxid de carbune din care se poate face benzina sintetica (cu procesul Fischer Tropsch sau ceva similar). Daca barilul devine mai scump de $150 (si ramane la acel nivel in loc sa fie doar un spike), deja combustibilul sintetic bazat pe gaz sau carbuni este rentabil, si nu mai trebuie modificat nimic la infrastructura sau masini. La fel si plasticele si toata industria petro-chimica se vor orienta intai inspre gaz, apoi cand gazul va fi spre sfarsite se vor orienta inspre carbune.

In termen lung, peste 100 de ani, se va face benzina/motorina sintetica cu bazine de alge in desert (acoperite ca sa nu se evapore apa), si de abia atunci emisiile nete de bioxid de carbon vor fi zero. Dar ma indoiesc ca se va ajunge la hidrogen. Cel mult hidrogenul ar putea fi folosit pentru aragaze, pentru oamenii care prefera sa gateasca la flacara in loc de aragaz electric.

@John Galt

Ia spune, includ drepturile naturale de proprietate si libertatea de a polua aerul si apa? Daca nu, atunci ce e rau cu folosirea taxelor pentru a mitiga externalitatile negative?

Daca da, spune-mi unde stai ca vreau sa redeschid fabrica Copsa Mica langa tine.

@John Galt

Daca vreau sa construiesc o mini-centrala nucleara langa tine, si sunt convins ca nu este periculoasa, ai avea ceva impotriva? Esti sigur ca nu te-ai simti mai safe daca statul ar seta niste standarde si ar face inspectii pentru siguranta?

Daca nu ar exista stat, cine ar fi arbitrul final, si cum m-ai putea obliga sa il respect? Daca tu zici sa folosesc un arbitru privat X ca se te asiguri ca nu te pun in pericol, ce ma impiedica sa te contrazic si zic ca vreau sa folosesc un arbitru privat Y, pentru ca asa imi convine mie (Y aproba orice)? Sau cand vine vorba de centrale nucleare nu mai crezi in libertate, si dintr-o data nu mai suna chiar asa rau "reglemetari introduse de stat" ?

In Japonia, compania de electricitate Tokyo e deja falita (care detine centrala Fukushima), chiar daca nu va fi un dezastru ca in Chernobyl. Nici o asigurare privata nu va plati toate daunele de zeci de miliarde de dolari (in cazul cel mai fericit, daca nu incepe vantul sa sufle spre Tokyo), tot statul va trebui sa stranga cioburile, ca doar nu o sa doneze libertarienii bani pentru asa ceva. Daca tot e responabil sa stranga cioburile, e natural ca statul sa poata si impune standarde de siguranta.

@Lucian

Paradoxul lui Jevons zice ca daca eficienta creste (si daca tehnologia progreseaza in general), va creste si consumul, astfel incat efectul net va fi aproape zero–cam tot atatea emisii de dioxid de carbon, si cam tot atat gaz importat de la Putin. Ba chiar pot creste, in versiunea puternica a paradoxului.

Singurul lucru care poate determina scaderea emisiilor este marirea pretului combustibililor fosili. Ce parere ai?

Detalii la
http://www.newyorker.com/reporting/2010/12/20/101…
si
http://en.wikipedia.org/wiki/Jevons_paradox

@Radu
Atitudinea sănătoasă este ca preţul să fie controlat prin redevenţe pe resursa proprie, nu prin taxe pe produs. În ideea că dacă îi laşi pe alţii să consume îţi măreşti valoarea rezervelor şi nici nu ţii pe loc dezvoltarea economică.

@Lucian

Nimanui nu ii place sa plateasca nici o taxa, dupa cum nimanui nu ii place sa mearga la dentist. Dar daca taxele sunt un rau necesar (macar pentru chestii minarhiste ca apararea nationala, politie, justitie etc), nu e mai bine de taxat consumul de resurse fosile decat sa fie taxata munca? Romania ar fi mai competitiva economic daca in loc sa se taxeze munca, guvernul ar taxa energia din resurse fosile (si hidro care sunt deja amortizate). Daca s-ar face exceptie la energia nucleara si cea eoliana, solara, etc, atunci practic s-ar incuraja dezvoltarea acestor sectoare fara nici o subventie de la stat.

Poate indutria energofaga precum otelul, aluminiul, combinatele chimice (inclusiv ingrasaminte) ar trebui protejate, dar in orice caz scaderea taxelor pe munca ar fi un stimulent mai mare pentru economie decat ar depresa economia taxele pe energie, si in loc sa fie motivate sa dea afara cat mai multi oameni (din cauza poverii fiscale), angajatorii ar fi mai motivati sa economiseasca energie. Astfel s-ar importa mai putin petrol si gaze de la rusi, si s-ar dezvolta mai mult energia nucleara si eoliana, si eu cred ca asta ar fi un lucru bun.

Norvegienilor le este usor sa isi fondeze sistemul de pensii, sanatate, etc. din redevente, dar Romania nu are acest lux (pentru ca nu are asa multe resurse). Oricum, pe langa redevente, norvegienii au si un pret enorm de scump la benzina din cauza accizelor, si le merge mult mai bine economica decat tari cu benzina foarte ieftina (Venezuela, etc).

''15 KWh/mp/an. Asta ar însemna că, pentru o casă de 100 de metri, încălzirea cu gaz ar costa 200 de lei pe an iar cea electrică – 600 de lei. Dacă este folosită şi o pompă de căldură, care transportă 4 Kw/h oră pentru fiecare Kw/h consumat, costul încălzirii electrice scade până la 150 de lei pe an.''

15kWh/mp/an x 100 (suprafata casei) = (parca) 1500 kWh/casa/an iar pretul unui kW chiar si la poarta termocentralei 🙂 nu e mai mic de 1 leu deci incalzirea unei locuinte de 100 mp e cam 1500 lei…gresesc ?

Carol:

metrul cub de gaz metan costa 1,2lei si are 10kWh

mia de kg de lemn costa 300-500ron si are 4000kWh

kWh de curent 220V fara separare orara la tarif costa cam 0,45ron.

nu prea inteleg de unde ti-a iesit ca 1kWh costa mai mult de 1 leu … pentru ca nu costa asa nici macar produs de fotovoltaice sau eoliene

Care nivel de productivitate mondial? Ala in care tarile "moderne" consuma de rup si polueaza si mai mult in timp ce altele abia au strictul necesar?

Daca nu vom reusi sa indepartam sistemele care ne franeaza evolutia (cel monetar, religios, cel energetic actual, cu combustibili fosili sau nuclear), nu cred ca mai avem mult pe planeta asta. Si n-o spun eu, o spun oameni de stiinta de renume.

http://www.youtube.com/watch?v=rA1_BsxOwzU

@Radu

“nu e mai bine de taxat consumul de resurse fosile decat sa fie taxata munca?”

Evident, de mult tot spun asta.

Doar că nu cred că ar fi o idee bună ca taxarea pe carburanţi să fie substanţial peste media vecinilor. Pentru că asta mai mult încurcă.

@Bogdan

Deci? Ce-ai votat? 😀

@Lucian : Da, consider "serie" de articole, cea care a inceput cu articolul "De ce petrolul scump este bun pentru România" :).

Cine si cum ar putea castiga prin exploatarea energiilor regenerabile? De unde puteti afla detalii despre tehnologii regenerabile? Cum puteti masura potentialul energetic in locatie ? Evenimentele de profil – targuri, expozitii, conferinte – va pot ajuta sa elucidati o parte din probleme.

In primul grafic , langa linia verde al celui de-al saselea val , se vad scrise : sustainability , radical resource productivity si whole system design . Cateva cuvinte , parca desprinse din The Zeitgeist…de aceea am votat la : Ideal. Se va aboli munca . Si , as completa , se va aboli munca pentru ca nu vor mai fi bani !

petrolul nu se termina nici de acuma intr-o mie de ani

nu se va termina prea curind, dar va fi din ce in ce mai scump, ceea ce e ok, pt ca da o shansa tehnologiilor alternative sa se dezvolte

Alte idei pt case: http://www.greenoptimistic.com/2012/09/05/power-pipe-drain-heat-recovery

Constientizarea

cititi cartea carnaru catalin – intoarcerea la natura. acolo este solutia.

aviz amatorilor!

Cu mentiune, pompele de caldura cu adevarat eficiente (3:1, nu 4:1) sunt cele sol-apa sau apa-apa, care implica o investitie foarte mare, practic neamortizabila. Pompa de caldura costa intre 5000-10000 euro, santurile si tevile tot pe-atat. Solutia reala la case este izolatia termica foarte groasa, de cca 50cm, care ar aduce necesarul de flux termic la doar 1-1.5kW in lunile ianuarie-februarie.

asa cum spunea NICOLA TESLA,energia este peste tot in cantitati nelimitate.masini pt.obtinerea ei sint,dar sint ascunse sau interzise.ce-ar mai suge sugativele daca i-ar scapa pe prosti (adica noi toti)din mina .de ce nu se invata in scoli despre free energy?.am mai fi noi la mina lor daca ne-am obtine singuri energia?.