Standard
Lucian Davidescu

Cele două viteze ale României

Recesiunea a adâncit discrepanţele dintre judeţele ţării.

La nivelul întregii Uniuni Europene se vorbeşte despre o economie “în două viteze”, în care unele state îşi vor continua dezvoltarea în ritm susţinut, în timp ce altele vor stagna luptându-se cu datoriile şi cu dezechilibrele structurale. Luată ca întreg, România pare să se aşeze mai degrabă în al doilea grup. Însă motivul este faptul că există un decalaj intern aproape simetric celui din Uniunea Europeană.

Datele economice defalcate pe judeţe arată limpede despre ce este vorba. Există un grup care recuperează rapid decalajele faţă de Europa şi altul care, deşi ar avea toate şansele să vină din urmă, nu reuşeşte nici măcare să ţină pasul.

Primul grup este al judeţelor reindustrializate, puternic orientate spre export: jumătate dintre judeţele Transilvaniei, zonele din jurul marilor oraşe sau Capitala – al cărei nivel de bunăstare a depăşit deja media UE.

La polul opus se află aproape întreaga Moldovă şi judeţele agricole din Câmpia Română. Aici, numărul celor care mai muncesc este îngrijorător de mic chiar şi prin comparaţie cu o medie naţională redusă, iar dependenţa faţă de bugetul de stat este de-a dreptul împovărătoare – nu doar pentru contribuabili ci chiar şi pentru beneficiari. Într-o economie în care statul înseamnă aproape totul dar nu face mai nimic, nimeni nu vrea să investească.

Da, este vorba despre cele două Românii despre care vorbea un fost prim-ministru, dar nu “una care are nevoie de sprijin şi una care are nevoie de şanse” ci două Românii care au nevoie de şanse.

Vestea bună este că această discrepanţă reprezintă un rezervor de oportunităţi pentru creşterea economiei timp de mulţi ani de-acum încolo. Recuperarea decalajelor, care s-ar putea produce relativ rapid în contextul apartenenţei la UE, ar repeta la scară mică modelul comunitar: Pieţe noi de consum în schimbul unor resurse umane mult mai ieftine decât cele din Germania dar mult mai aproape decât cele din China.

Este o reţetă relativ facilă, însă nu una care se întâmplă de la sine. Una dintre precondiţii este infrastructura. Vestul ţării este în măsură să o folosească pe a altora, însă Estul şi Sudul au nevoie de autostrăzi.

Primele investiţii industriale de la zero s-au făcut pe baza unei minime apropieri culturale şi geografice, însă judeţele care au rămas sărace sunt teritoriu necartografiat. Fără o minimă încredere în justiţie şi în buna-credinţă a instituţiilor statului, aproape nimeni nu vrea să-şi rişte capitalul în Vaslui sau în Giurgiu.

Însă probabil cel mai important lucru este autonomia financiară. O comunitate se poate dezvolta mai uşor cu bani puţini dar pentru care are responsabilitatea colectării şi a cheltuirii decât cu finanţare masivă de la un aparat birocratic central care condiţionează alocarea banilor tocmai de risipirea lor.

Datele confirmă: în astfel de judeţe, creşteri economice cu două cifre sunt uneori posibile. Atenuarea decalajelor dintre cele două Românii este cheia recuperării diferenţelor dintre România şi UE.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paradox

Este o mare diferenta intre PIB/capita si venit/capita. Examinati 2 exemple paradoxale:

-judetul Bihor considerat ca fiind o zona mediu de bogata are cel mai mic salariu mediu din Ro

-pe de alta parte locuitorii din judetele din Moldova sau Oltenia au venituri mult mai mari datorita celor care muncesc in alte tari si care nu contribuie cu nimic la PIB/capita din judetele in care locuiesc, in schimb tocmai prin faptul ca forta de munca calificata este mai rara pun presiune pe cresterea salariilor.

Ar fi interesant un grafic/o harta care sa evidentieze aceste situatii paradoxale.

Alin

Acuma cred ca se vede clar cine cheltuie mai mult de cit produce

s isituatia asta e de zeci de ani de zile, nu de azi.

octaaa

Daca ar fi sa comparam Bucurestiul si Iasiul din 1859… sau Bucurestiul si Clujul/Timisoara/Targu Mures in 1918… nu vom constata nici pe departe asemenea diferentieri in favoarea Bucurestiului.

Asa ca trageti concluzia cine e motor/capusa…

http://octaraduro.wordpress.com/2011/03/11/centra

octaaa

Foarte interesante datele. De unde le-ati luat?

John Galt

Lucian, nu conteaza doar numarul celor care muncesc – conteaza mai ales CALITATEA celor care muncesc.

Din acest punct de vedere Romania sta mult mai prost fata de acu 20-30 de ani. Absolut toti cei care puteau sa realizeze ceva, AU PLECAT!

Motivul pentru care tara a intrat intr-o stagnare implacabila este simplu: NU MAI E CINE SA O SCOATA DIN RAHAT!

victor L

Nene autorule, nu mai socoti Timisul in Transilvania ca sa nu considere lumea ca ai lipsit la lectiile de Geografie.

Lucian Davidescu

@paradox

Diferenţă care se vede exact în a treia hartă

@Alin

Cine? 😀

@Octaaa
http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiun

@John Galt

Nici cu totul, nici pe bucăţi?

@Victor L

Nici Dobrogea în Muntenia, nici Bucovina în Moldova, corect. Chiar, de unde au apărut ’comasările’ ăstea?

John Galt

Lucian, salvarile sunt intotdeauna individuale. Numai dezastrele sunt in grup. 🙂

E vorba de drepturi si obligatii, fara ele nu se face nimic.

🙂

iokan

PIB-ul Bucurestiului ar trebui corectat (in jos) pentru a reflecta statutul sau de semicapusa, rezultat din discutiile asupra articolului anterior .Nu ma intrebati cu cat.

Veniturile din Bucuresti explica de ce nu au succes actiunile sindicale: participa doar proletarii infometati din provincie(intretinuti de cei din graficul3/zonele galbene); bucurestenii e jmekeri si se descurca.

Moromete

Problema cu Pibul e ca se calculeaza prost!

Multinationalele si toate firmele de distributie sunt din Bucuresti, ca atare intreaga structura este creata in jurul Bucurestiului. Acum fiecare din tara contribuie la succesul Bucurestilor.

John Galt

Lucian, nu glumeam deloc. Azi am avut inca o data CERTITUDINEA ca sunt inconjurat de TAMPITI aproape la orice pas.

Foaarte rar se mai intampla sa vad 2 3 persoane cu care sa pot rezona. In rest, ABSOLUT TOTI sunt cretini.

Serios intre, de la cine astepti tu "salvarea"? Chiar nu vezi cat de multe CATASTROFE sunt in jur? Spune-mi si mie unde mai gasesti oameni competenti, unde s-au ascuns acestia, pentru ca eu sincer, nu-i mai gasesc aproape deloc.

🙂

d

Timisoara e mai tare decat Clujul. Stiam eu. 🙂

Geophile

Sunt niste harti cam puerile sa le dai drept realitati. E nevoie de o multime de alti indicatori in spate ca sa poti face clasificari de genul celor din legendele hartilor. Daca te gandesti numai la populatie, cum e sa ai un PIB judetean de 5420 mil. euro/484.224 loc. (CT), apoi 980 mil. euro/163.134 loc. (TL), si sa-i dai o eticheta de sarac, un judet care e acoperit in proportie de 40 % de apa.. La ce arata hartile astea, eu as trage concluzia ca TL se descurca bine tinand cont de cat produce, pentru cati produce si salariul mediu net/loc. pe care aparent il are…

Mi s-ar parea mai interesant sa vad o harta cu PIB-ul judetean (date reale, nu de la INS…), alaturi de altele 2 reprezentand bugetele judetene anuale si culoarea politica a conducerii CJ. Asta da realitate!

Idle

@ John Galt (de Botosani)

Spui numai prostii. Cînd cineva ca tine nu poate gîndi decît în termeni absoluţi nu merită luat în seamă.

Și nu te mai plînge atît, pune mana şi munceşte, ca sa vezi cum e. Ăştia care stau la birou toată ziua nu aduc nici o contribuţie pentru societate. Mută bani dintr-un sertar în altul, nişte loaze. Ăştia sunt piatra de moară ce gâtuieşte ţara asta. Culmea tupeului e că, tot ei strigă cel mai tare că nu se munceşte. Ori, poate asta e culmea putorii.

p.s. în care dintre categoriile ABSOLUT TOȚI te incluzi?

daniel

Nu prea au nicio relevanta unele statistici..
Judetele de campie sunt socotite sarace pentru ca nu exporta si pentru ca nu sunt inregistrati cei care lucreaza ca fiind angajati.
Va spun eu …cel putin 70% populatia zonelor de campie lucreaza..dar nu cu acte.De altfel anul 2011 a fost cel mai bun an agricol din ultimul timp. Romania avand o ameliorare a crizei economice.
Judetele considerate a fi cele mai sarace (Calarasi,Botosani,Giurgiu,Teleorman,Suceava)…sunt motorul economiei.Avand in vedere ca Romania are o economie bazata pe agricultura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.