Legenda spune că una dintre întrebările de la faimoasele interviuri de angajare ale Google ar suna cam aşa: „Eşti căpitan pe o corabie de piraţi şi trebuie să împarţi prada astfel încât să rămâi cu o parte cât mai mare dar să supravieţuieşti unui vot democratic”. Cel mai simplu răspuns acceptat este „Împart toată prada cu jumătate din echipaj”. E irelevant care jumătate.
Am fost mereu surprins de intensitatea cu care opţiunile de politici publice au fost forţate să se alinieze pe iluzoriul canon „stânga-dreapta”, cu maximum de concesie materializată în false compromisuri: „centru” sau „a treia cale”.
Toate sunt ambiguue şi inconsistente, uneori reuşind chiar să se suprapună până la identificare. Ce altceva sunt oligarhiile populiste din America Latină sau fosta Uniune Sovietică decât simultaneitatea perfectă a celor două concepte?
Într-o grilă foarte simplificată, dreapta presupune libertăţi economice şi constrângeri individuale iar stânga – dimpotrivă, libertăţi individuale şi constrângeri economice. Oare? Europa, de exemplu, continentul „statelor sociale”, pare încliată spre stânga. Însă statul social este construit nu pe impozitarea capitalurilor, aşa cum se presupune că ar face „stânga”, ci tocmai pe impozitarea excesivă a muncii.
Un om care munceşte este obligat să contribuie cu jumătate din salariu pentru pensia părinţilor, ajutoare sociale, sănătate, salariile birocraţilor care decid toate acestea şi, dacă mai rămâne ceva, pentru pensia proprie. Capitalul în schimb este nu doar favorizat prin impozite mici ci chiar stimulat, prin dobânzi minuscule cerute pentru banii proaspăt tipăriţi pe seama tuturor.
Ce se întâmplă când „stânga” este înlocuită cu „dreapta”? Birocraţii care au fost amăgiţi că sunt utili devin, tot prin decizie birocratică, inutili iar economiile făcute merg în reduceri de taxe – mai ales pentru clasa de mijloc. Un lucru este adevărat, acestă politică duce, pe termen mediu şi lung, la „mărirea plăcintei”. Însă celălalt lucru pe care îl face „dreapta” este să micşoreze şi mai mult dobânzile de „politică monetară”, pentru „stimularea economiei”, tăiând astfel mai din pensiile viitoare ale celor care agonisesc sârguincios, lună de lună. Parcă ceva asemănător făceau şi comuniştii?
Sigur, în teorie orice combinaţie este posibilă, însă nici una n-a fost aplicată recent în vreo economie importantă.
În cazul ambelor abordări, scopul este acelaşi: concentrarea capitalurilor în mâinile unei elite conectate politic. Mijloacele diferă: „Stânga” încearcă să coaguleze o majoritate numerică şi promite să ia de la bogaţi, sfârşind însă prin a lua de la clasa de mijloc. „Dreapta” încearcă să coaguleze o majoritate a banilor, însă în cadrul acestei majorităţi trebuie să facă o nouă împărţeală, pentru a-şi recompensa suportul politic.
O variantă mai complexă a întrebării de la Google este următoarea:
„Avem cinci piraţi, de ranguri diferite. Primul are dreptul să propună cum se vor împărţi 100 de monede de aur. Însă ceilalţi votează egal şi, dacă mai puţin de jumătate sunt de acord, piratul este aruncat peste bord. Următorul în rang reia procesul. Cum trebuie primul pirat să împartă aurul pentru ca să rămână şi viu, şi cu cât mai mult aur”
Aparent, primul pirat trebuie să cedeze o bună parte din bani pentru a obţine o majoritate. În realitate, nu prea…
Problema se rezolvă mai uşor pornind de la nevoile piratului cel mai mic în rang. Coşmarul lui este acela în care primii trei mor şi sfârşeşte cu al patrulea, care păstrează toate cele 100 de monede şi are „jumătatea” necesară de voturi. De aceea, pe ultimul pirat, chiar şi o singură monedă de aur îl poate cumpăra.
Misiunea tocmai s-a uşurat teribil. 99 de monede şi doar încă un vot de câştigat. De la cine să vină?
Al patrulea pirat este imposibil de convins deocamdată, pentru că mai are o şansă la „finala” în doi.
Al treilea ştie asta, aşa că plănuieşte să-i dea celui de-al cincilea galbenul decisiv.
Al doilea pirat ştie şi el toate comploturile posibile de până acum. El nu se poate baza pe al treilea, care îşi aşteaptă rândul, dar nici pe al cincilea, care din ranchiună îl va arunca peste bord acum şi va aştepta să încaseze galbenul în runda următoare. Singurul pe care se poate baza este piratul al patrulea, care nu şi-ar permite să mai continue şarada.
Primul pirat ştie şi el ce ştiu ceilalţi şi se foloseşte din plin de faptul că se tem unii de alţii.
Aşa că rezultă următoarea împărţeală, „câştigătoare”:
folosirea conceptelor de „stânga” şi „dreapta” este caducă apriori.
stânga şi dreapta sunt cele două părţi ale UNEI dimensiuni.
dar sunt folosite cu intenţia de a descrie ceva MULTIdimensional: libertăţile cetăţeneşti sunt o dimensiune (sau chiar mai multe), constrângerile economice o alta (ori altele), orientarea naţională|internaţională o alta şi aşa mai departe.
deci cele două noţiuni sunt folosite eronat (şi nici nu pot fi folosite corect decât pentru a descrie ceva unidimensional).
ca atare, erori peste erori în tot ceea ce ţine de folosirea acestor conceptualizări greşite, mai ales în cazul localizării doctrinare sau comportamentale ale partidelor, dar şi în cazul politicilor macroeconomice ş.a.m.d.
Si pentru toate charturile si compasurile exista teste online irelevante care spun diversilor unde "se afla". Si totul e roz si oameni fac testu si isi afla pozitia si politicienii sunt aceeasi si tot raul cel mai mic se voteaza sau pomana mai mare, indiferent de chart, asta daca nu ploua in ziua alegerilor sau nu e zi de mers la munte.
Regiunea Centru
iluzoriul canon “stânga-dreapta”
Da nu exista, oameni de dreapta sau de stanga. Avand in vedre ca poilitica se bazeaza pe propaganda, aceasta impartire artificiala este doar un simplu mijloc de manipulare
de-a dura lex
@ Radu
da, sunt destule modele multidimensionale.
însă sunt ignorate de către marea majoritate a celor care vorbesc de astfel de lucruri.
în practică tot de „stânga-dreapta” se discută, ca şi cum ar fi ceva unidimensional.
şi, ceea ce-i mai rău, stânga şi dreapta nici măcar nu sunt referite într-un mod consecvent, pe aceeaşi dimensiune.
de pildă, extrema stângă este identificată cu etatismul economic, iar extrema dreaptă cu naţionalismul – în realitate, etatismul şi naţionalismul nu sunt opuse unul altuia (mai mult: atât regimul comunist, cât şi cel nazist, le-au îmbinat).
Radu
@RC
Nu este chiar iluzoriu, ci chiar provine din istoria, din cum s-au auto-grupat parlamentarii francezi. Chiar daca sunt multe dimensiuni, din motive pragmatice cel mult doua dimensiuni pot fi considerate in aliante etc (axa economica si cea sociala), si restul vor fi neglijate in cele ma multe cazuri
Sunt cateva exceptii, de exemplu si extrema dreapta si extrema stanga au fost atat impotriva razboiului din Iraq cat si celui din Libia in SUA, si ambele extreme, cu reprezentantii Ron Paul si Dennis Kucinich, au vorbit de impeachment atat impotriva lui GWB cat si impotriva lui Obama, bineinteles fara a avea sustinere altor membrii din Congress.
marcel
Offtopic
Interogatoriu sau recensamant ?
La sfarsitul formularului de persoane, exista o intrebare legata de studii. Din punct de vedere statistic cred ca e bine sa se cunoasca cati la suta sunt cu studii universitare sau medii. Dar de ce trebuie sa precizam in clar DENUMIREA facultatii sau a masteratului ? Cati dintre Dvs. cunoasteti daca ati absolvit facultatea in sistem Bologna sau nu ? Daca raspund gresit la intrebarea cu sistemul Bologna statul incepe urmarirea penala impotriva mea pentru fals si uz de fals in declaratii sau pentru prostie?
Better Failling
Pe vremea cind deputatii francezi se grupau intr-o parte sau alta a salii diviziunea era simpla:
– in dreapta stateau 'conservatorii', cei carora le convenea status-quo-ul si acceptau cel mult ca acesta poate fi usor imbunatatit.
– in stinga stateau liberalii, cei care credeau ca trebuie acordata mai multa libertate individului, ca acesta trebuie lasat sa gindeasca cu capul lui si sa actioneze neingradit de altceva decit de 'libertatea celorlalti'
In zilele noastre situatia e usor diferita:
– dreapta se declara a fi aparatoarea liberalismului dar actioneaza in sensul concentrarii capitalurilor, limitind, de facto, libertatea – atit a actorilor economici cit si a indivizilor.
– stinga se declara a fi aparatoarea indivizilor si a drepturilor lor dar se comporta ca si cum acestia ar fi neajutorati din punct de vedere mintal si impune o serie intreaga de reguli prin care statul 'social' intervine autoritar in viata de zi cu zi, inclusiv in cea economica.
Consecinta? Conducatorii de dreapta – cei care detin capitalurile – isi dau mina, peste capetele noastre – cei care tragem ponoasele, cu cei de stinga – care au aroganta de a crede ca stiu ei mai bine decit 'marea masa' ce trebuie facut, in absolut toate situatiile.
Iulian
Apreciez cel mai mult articolele tale… Dar uneori ma omori cu logica. Sunt prea obosit sa mai numar pirati dupa 14 ore de munca 🙂
Andrei
Sa zicem ca esti tu piratul sef. propune sa iei tu 98 de monezi si facem pariu ca iti iau ceilalti patru capul? Oricat de logic ar fi ratinamentul.
ezechel
Totul se pondereaza cu NATZIONALISMUL : adica trebuie vazut si de ce natzionalitate este fiecare pirat !
NATZIONALISMUL va conta tot mai mult in alegere ponderand substantzial alegerea stanga -dreapta. Pentru multzi nu va mai conta daca este de stanga sau dreapta ci cat de atasat este natziunii !!!
Lucian Davidescu
@de-a dura lex
Până şi tratarea separată a libertăţilor individuale şi a celor economice e caducă
@Radu
"adăugarea"
Problema nu e lipsa complexităţii ci lipsa noimei
@Rady Ionescu
E-hei, ăia care fac testele îs deja dintre ăia educaţi
@Regiunea Centru
Sigur că există, sunt sortimente de hoţi 😀
@Better Failing
Da, şi mai bine spus
@Iulian
😀 De-aia n-am dat varianta cu 200 de piraţi
@Andrei
Sigur că există multe variante posibile, asta-i aia "raţională"
Varianta "cinstită" e 20-20-20-20-20. Foaaarte riscantă
Varianta "prudentă" e 0-25-25-25-25. Nu iei nimic dar scapi întreg
Varianta "acceptabilă" e 33-34-33-0-0 sau, mai bine, 33-0-34-0-33
Și tot aşa…
Dar sunt curios cum ai vrea să verifici pariul 😛
@ezechiel
1. cuman
2. peceneg
3. hun
4. roman
5. dac
MIA
Si la MS cica se dadea testul asta ( inainte sa renunte la modul general la prostioare de-astea "de logica" si sa ceara chestii mai serioase la interviu )- dar important e altceva, ce lipseste din enuntul problemei : si anume faptul ca fiecare pirat se comporta ca un actor perfect rational INDIVIDUAL … deci nu exista nici o posibilitate de "cooperare" si nici de a nu accepta un aranjament pe care sa-l (auto-)valideze ca fiind cel mai bun intr-o configuratie. Si poate de-aia rezultatul e asa de "suprarealist" … 😉
Savvy
De ce dai exemple doar cu pirati? E cumva ceva ce nu stim despre tine si vrei sa ramana ascuns?
