Din moment ce „statul” este arendasul IMB doar nu te astepti ca el sa-si ia banii „lui” in loc sa-i ia de la prostime. Doar nu putem acum sa ne asteptam ca firmele ce administreaza IMB sa nu aiba nici o legatura cu un senator doi… cu un partid… cu vre-un ministru … ce draq, doar nu suntem copii … suntem doar neputinciosi in fata masinii de furt pusa la punct de mai marii alesi pe cale democratica de un popor imbecil 🙂
Insula Mare a Brăilei jupoaie de la stat suma pe care statul vrea s-o jupoaie de la fermieri
Pe cât de intransigent e guvernul cu sutele de mii de mici fermieri, pe atât e de indulgent cu „primul fermier al ţării” – caracatiţa care căpuşează Insula Marea a Brăilei de 20 de ani.
În teorie, e corect ca toată lumea să plătească un impozit pe venitul agricol.
În practică, după felul în care a fost formulat, acesta îi va ruina doar pe fermierii mici, care deja nu îşi pot deduce TVA pentru cheltuielile făcute şi care nu sunt în nici un fel de cea mai mare calamitate care sufocă agricultura: hoţii.
Pentru fermierii mari, taxarea are costuri doar pe termen scurt, însă pe termen lung îi ajută să-şi extindă afacerile pe terenurile abandonate de cei dintâi. Însă există şi o categorie care a fost tot timpul privilegiată şi care continuă să fie: latifundiarii care au primit terenurile în arendă (derizorie) de la stat. Pentru ei, impozitul pur şi simplu nu se aplică.
Cât de mare este nedreptatea? Atât de mare încât 670 de mii de agricultori sunt sacrificaţi pentru beneficiul unuia. Practic, mult mai rău decât în 1907!
Să luăm cel mai ilustrativ exemplu şi să vedem de ce.
Insula Mare a Brăilei are parte de condiţii cu totul speciale:
1. Terenul aluvionar este excelent pentru agricultură.
2. Apa pentru irigaţii este disponibilă din abundenţă, la distanţă mică.
3. În perioadele de secetă sau de inundaţii, impactul în IMB este mult atenuat.
4. Suprafaţa enormă face arătura extrem de eficientă din punct de vedere al consumului de combustibil.
5. E disponibil transportul naval, care reduce costurile de aprovizionare şi măreşte preţurile încasate.
6. Furturile agricole sunt, practic, excluse.
În aceste condiţii, o producţie echivalentă valoric cu 10-15 tone de cereale la hectar este ceva absolut firesc. Cât plăteşte concesionarul pentru acest privilegiu? 400 kg de grâu la hectar şi zero impozite, deci 5 milioane de euro. Doar subvenţia este de 10 milioane de euro, deci practic, statul îi dă gratis cea mai bună fermă arabilă din România plus ceva „mărunţiş”. Iar toate aceste lucruri n-au fost gratis: La vremea ei, amenajarea IMB a costat România muncă şi bani care pot fi echivalaţi la miliarde de euro.
Ce se întâmplă în timpul ăsta pe piaţa privată? Un arendaş plăteşte o tonă pe hectar pentru bucăţi de teren de ordinul a câteva hectare, expuse hoţilor şi intemperiilor, a căror productivitate medie se învârte între 4 şi 5 tone. Din cele 3 – 4 tone rămase, arendaşul trebuie să facă lucrările şi să rămână cu profit.
Prin urmare, care este valoarea reală a arendei din Insula Mare a Brăilei? Calculul nu e prea greu de făcut. Din cele 10-15 tone produse se scad cele 3-4 tone necesare pentru acoperirea costurilor şi a profitului. Rămân 7-11 tone pentru care arendaşul nu are nici un merit şi pentru care renta ar trebui să-i revină proprietarului – statul. Știm deja cât primeşte: mai nimic!
Astfel, pierderea statului este în scenariul minimal de 56000 ha X 7 tone x 200 de euro, deci 78 de milioane de euro. În scenariul maximal, pierderea este de 56000 ha x 11 tone x 250 euro, deci 154 de milioane de euro. Practic, într-un an mediu spre bun, statul ar încasa doar din Insula Mare a Brăilei tot atât cât speră acum să ia de la 670.000 de fermieri, cu japca.
28 de comentarii
Aici trebuie să curgă SÂNGELE lor – al căpuşelor ! Acum !
Degeaba scrieti. Aia care i-au votat pe borfasii actuali nu prea citesc pe internet si in general, sunt tampiti. Ei merita doar sa maore de foame.
@LD
Nu ar fi privatizarea completa a IMB (ma refer la teren agricol, nu pe unde trec drumuri sau cai ferate) alternativa „de piata”? O licitiatie deschisa in mod sigur ar primi cel putin $1B de la chinezi sau arabi bogati, care in ultimii ani au cumparat majoritatea pamantului fertil din Etiopia si alte tari africane sarace, si acum au pus ochii pe Ucraina. Sau in loc de privatizare completa, o concesionare pe 99 ani, dar cu pretul intreg platit la licitatie?
Daca ar fi asa, guvernul s-ar alege (o singura data) cu 1B, dar nu ar mai cheltui nici un ban pe subventii etc. Si latifundiarul care ar castiga licitatia ar putea sa investeasca pe termen lung (99 ani) in cata irigatie, etc vrea. Sau ar putea gasi mai profitabil sa creasca arbori, cheresteaua s-a scumpit in ultimii ani mai mult decat graul. Sau poate ca nu, dar oricum ar putea planta linistit copaci care au nevoie de 1, 2 sau chiar 7 decenii sa creasca, sau pomi fructiferi etc. Sau sa faca sere daca vrea, sau sa investeasca in lucruri mai „labor-intensive” decat graul, sa nu mai trebuiasca capsunarii sa mearga pana in Spania. Ar fi un scenariu win/win–tinerii din mediul rural ar gasi de lucru mai aproape de casa, latifundiarii ar putea exporta capsuni mai ieftin decat spaniolii, pentru ca Romania este cea mai competitiva tara din EU cand vine mana de lucru ieftina.
Scriu aici din perspectiva de „supply-site” a lui Reagan si Thatcher, nu ca eu personal cred in http://en.wikipedia.org/wiki/Trickle-down_economics
„O licitiatie deschisa in mod sigur ar primi” este bucata care face şi desface sensul postării tale 😀
Altfel, IMB este bună exact pentru cereale, doar nu te apuci să faci sate noi în mijlocul câmpului.
Mi-a placut emisiunea de la Nasul Tv de ieri .
„o producţie echivalentă valoric cu 10-15 tone de cereale la hectar este ceva absolut firesc.”
Foarte parsiva exprimarea asta. Cine nu stie, citeste „productie de 10-15 tone cereale”.
In ce fel de cereale ai calculat echivalenta? Grau/porumb obisnuit? Sau porumb de floricele?
Nu ne spui mai bine cat a fost productia medie la hectar in IMB in anii in care exista date publice?
Din cate stiu/ vad pe Google, 12t/ha porumb este o cifra de exceptie. Si porumbul da cea mai mare productie de cereale posibila .
10 grâu sau 15 porumb, echivalent în bani după ce ajustezi cu avantajele indirecte. În Vest, ăstea-s producţii normale, deci nu văd de ce-i aşa şocant să le ai în cea mai bună fermă din România. Cât produce (sau spune că produce) IMB acum, sub nişte jăpcari, este irelevant. Când plăteşti un portbagaj de grâu la hectar, îţi permiţi să-ţi baţi joc.
Sper că ai căutat specific, pentru suprafeţe irigate. A, nu?
@LD
Inseamna ca satele pe care Google Maps le arata in IMB sunt locuite de extraterestrii? Sau ca Braila si Galati nu vor avea niciodata suburbii la mai mult decat cativa km de centru? Probabil ca nu va fi nevoie niciodata in Romania de exurbii la 100 km de oras, cum este in SUA, ca romanii nu isi vor permite niciodata sa cheltuie asa mult pe benzina ca americanii, dar nu poate fi exclus sa se urbanizeze, cum s-au urbanizat in Vest multe zone agricole.
Daca cumpara John Galt IMB-ul si isi construieste utopia sa in mijlocul baltii? Ca daca e proprietatea lui, atunci poate sa faca orice in ea (mai putin depozit de arme de distrugere in masa), nu? Realistic, pe John Galt nu il intereseaza IMB-ul, probabil mai degraba ar cumpara o insula greceasca la pret de criza.
„Inseamna ca satele pe care Google Maps le arata in IMB sunt locuite de extraterestrii?”
În IMB sunt colonii (unele foste penitenciare) de câteva zeci, maximum sute de suflete fiecare, la câte 20 Km una de alta, cu spatele la Dunăre, lipsite de servicii elemntare.
Tu ce propui, să aduci alţi colonişti cu chirie la localnici, sau să le montezi corturi pe aproape?
Brăila se va extinde în IMB cât ai zice „unkilometrudevâslitpestedunăre”.
PS. John Galt e doar în capul tău
@LD
Cine interzice dezvoltatorilor privati sa construiasca orase noi? In SUA multe suburbii au fost construite pe camp de catre dezvoltatori privati, unele cu succes si altele care au terminat in faliment. Dezvoltatori privati pot face si pod peste Dunare daca asa vor, nu? Daca cumparatorul IMB ofera $1B cu conditia sa poata face un paradis fiscal din IMB, sa vezi cum o sa se mute acolo toti anarho-capitalistii din Romania, indiferent daca o sa fie facut un pot care sa lege IMB de Braila.
Apropo, John Galt, sau mai precis o familie intreaga Galt a fost descoperita in Siberia, unde se poate trai foarte bine si frumos fara nici un contact cu alti oameni, si unde nu au platit absolut nici o taxa de 75 de ani (nici macar la comunisti): Deci cine nu vrea sa plateasca nici o taxa nu e nevoie sa mearga in Somalia, Siberia este mai ospitaliera :
„Cine interzice dezvoltatorilor privati sa construiasca orase noi?”
Păi treci şi construieşte tu, k deocamdată eşti singurul cu ideea asta creaţă 😀
Lucian, nu postezi si in format pdf? Posturile astea despre agricultura ar trebui sa ajunga la tarani, degeaba le citim noi de la oras. In format pdf am putea sa ne strangem niste voluntari le printam si sa le bagam in posta. Pui link si poate cu timpul vor incepe si cei de la tara (care au 30% internet) sa te citeasca.
Sunt absolut convins de veridicitatea acestor cifre şi ceea ce mai grav de realitatea acestui sistem de căpuşare a bugetului statului de către arendaşul din Insula Mare a Brăilei cu complicitatea autorităţilor chiar din momentul concesionării acestui „bulgăre de aur” sistem perpetuat până azi de către toate partidele aflate la putere !
Dacă în cel mai scurt timp nu aud că Statul va trece pe profit din această ecuaţie şi dacă sutele de mii de fermieri vor fi sacrificaţi pentru a satisface clientela …USL-ul şi Guvernul vor fi taxaţi aşa cum merită până la faza declarării războiului total !
S-o ia ca o ameninţare ! Aşa NU se mai poate ! Timpul curge iar NOI NU MAI AVEM RĂBDARE !
@LD
Deci tu nu crezi ca sectorul privat si mana invizibila ar putea construi orase / sate / resorturi turistice / alte lucruri in afara de agricultura pe IMB ? I find your lack of faith disturbing (vorba lui Anakin)
„When you look at the dark side, careful you must be. For the dark side looks back”
De ce aş avea cel mai mic motiv să cred halucinaţiile pe care le emiţi tu?
@LD
Care halucinatii? Faptul ca investitori privati pot construi orase, in special suburbii langa orase majore? Conurbatia Galati-Braila, daca e vazuta ca o singura zona metropolitana, ar fi cea de a 2-a ca marime din Romania. Acum probabil ca sunt terenuri mai usor accesibile decat IMB, dar asta nu inseama ca pe viitor nu vor fi suburbii. Chiar si cand nu se fac podul, sunt multe suburbii peste tot in lume in care oamenii fac naveta cu ferry. Ca sa dau cateva exemple din SUA:
1) In NYC, Staten Island nu are pot (sau tunel) care sa o lege de Manhattan, dar zeci de mii de oameni fac naveta cu bacul, le convine chiar–pot astfel sa aiba case mari cu curte etc, si sa ajunga in centru in doar jumatate de ora
2) In Seattle, mii de oameni din Bremerton sau alte suburbii aflate de partea cealalta a lui Puget Sound fac naveta cu bacul
3) In Portland, Maine, aproape o mie de oameni de pe Peaks Island si alte insule mai mici din arhipelagul din Casco Bay fac naveta cu bacul
Nu am locuit in NYC, dar in #2 si #3 am locuit multi ani, si am cunoscut multi oameni care faceau naveta cu bacul, tocmai pentru ca asta le permitea sa aiba case mari pe loturi mari la mai putin de jumate din costul care l-ar fi avut in centru, sau chiar in suburbii aflate la mai putin de jumatate de ora de condus. Plus ca fiind relativ izolate, suburbiile accesibile doar cu bacul au (relativ vorbind) mult mai mici probleme cu hoti etc.
Deci nu stiu de ce tu esti chiar asa convins ca niciodata nu se vor construi suburbii in IMB. (de fapt accesul la Dunare ar fi un atuu puternic pentru oamenii care vor sa aiba debarcader si yaht langa casa). Teoretic ce se poate in alte tari se poate si in Romania. Concret, dupa ce s-au falit majoritatea dezvoltatorilor imobiliari in ultimii ani, o sa sufle si in iaurt timp de un deceniu. Dar pe termen lung o sa fie si in Romania suburbii, nu doar in Bucuresti, ci si intr-a 2-a aglomerare urbana din tara. Un investitor care ar cumpara IMB fie definitiv fie concesiona pe interval de 99 ani, poate sa se gandeasca si pe termen mai lung de un deceniu.
Oricine poate face orice cu banii lui, nu-s absolut „convins” că nu se va găsi unul cu aceeaşi halucinaţie, doar cred că e puţin probabil (undeva sub ~0,00001%).
Motivul mi se pare oarecum evident: în această „conurbaţie”, între oraşe sunt 10 Km de câmp – deci teren ieftin.
Galaţi e oraşul mai mare, deci care are din start şanse să se dezvolte mai rapid.
Brăila deci s-ar dezvolta oricum mai lent şi are tentaţia firească de-a se duce spre ipoteticul centru, deci spre Nord.
De ce ar construi cineva în direcţia exact opusă şi peste un obstacol natural major?
Pai iti dai seama cata spaga a dat si continua sa dea individul asta?!
@LD
„De ce ar construi cineva în direcţia exact opusă şi peste un obstacol natural major?”
Din acelasi motiv pentru care am mentionat suburbiile de „peste apa” din SUA, unde locuiesc sute de mii de oameni–oameni din una (sau mai multe) din aceste categorii:
1) au yahturi si vreau sa le aiba la apa aproape de casa (sau chiar langa casa)
2) sunt navetisti si nu ii deranjeaza sa faca naveta cu ferry, ca lucreaza destul de aproape de debarcader
3) sunt pensionari si vor sa nu aiba probleme cu hoti etc (mult mai multa siguranta intr-o insula cu cai limitate de acces)
4) vor case mari pe loturi si mai mari, dar nu le da mana sa cumpere in oras
5) pot sa lucreze de acasa 90% din timp si nu au nevoie sa se deplaseze prea mult in oras
6) sunt mai insulari din fire
Eu am facut liceul in Portland, Maine, si am avut o duzina de colegi care locuiau pe diverse insule in arhipelagul din Casco Bay. Nici o insula nu avea liceu, asa ca toti veneau cu feribotul, si apoi de la debarcader ii transporta liceul cu autobuzul scolar. Tot langa debarcader era si o parcare imensa de 500 de masini, in care 90% din locuri erau inchiriate de oameni din insula care lucrau in oras, dar nu chiar asa aproape de debarcader, asa ca isi tineau o masina in oras.
Portland pe vremea aceea avea doar 60k oameni, deci doar 12% din cati oameni sunt combinat in Braila si Galati. Si totusi, erau cel putin 5-6 mii oameni care vroiau ei sa locuiasca pe insule, si le convenea sa plateasca pentru feribot (care era oricum mai scump in SUA decat in Romania). Aveau alternativa sa cumpere la fel de ieftin la 30-40 minute de condus de oras, dar le placea mai mult pe insula, si le placea mai mult sa faca naveta cu feribotul decat sa fie impotmoliti in trafic. La fel cu cei care locuiesc in insule aproape de New York City, Seattle, si mai multe orase.
Nu ma astept sa se intample asta in Romania intr-un deceniu, poate nici in doua. Dar un investitor care are perspectiva de un secol poate sa se gandeasca pe termen mai lung. Si daca plateste $1B pe IMB in principal pentru agricultura, poate sa faca agricultura pe 95% din teren, dar sa rezerve cam 5% din teren langa apa pentru dezvoltatori imobiliari (chiar daca el decide sa nu faca dezvoltari imobiliare pe acest teren). Si acel 5% din teren, daca face si niste drumuri care sa le deserveasca (ca doar nu o sa fie prea multe locuri unde sa se opreasca feribotul), le-ar putea vinde ulterior cu cel putin 100M.
Daca citesti istoria lui Hollywood, Sillicon Valley, si alte locuri care acum sunt scumpe in SUA, majoritatea au fost terenuri agricole care cu timpul s-au urbanizat. Chiar citeam ca acum 100 de ani Hollywood era foarte izolat, si cand s-a facut prima linie de tramvai care sa il lege de Los Angeles, dura doua ore drumul (desi sunt doar 25 km de centrul lui Los Angeles).
Adevarul este ca majoritatea Romaniei se va depopula in urmatoarele decenii, la fel cum majoritatea suprafetei tuturor tarilor dezvoltate se depopuleaza. Dar cateva zone se vor aglomera, si nu cred ca toti oamenii se vor buluci in Bucuresti. Vor fi macar 4-5 zone metropolitane (incluzand nu doar orase, ci suburbii pana la 50-60 km de oras) care vor creste. Si Galati-Braila are toate sansele sa fie una dintre zonele metropolitate care va creste in populatie, deci un investitor ar putea sa profite din asta.
@LD
Cazul concret de suburbie „de peste apa”. De peste 100 de ani multor oameni le-a placut sa aiba case de vacanta la 5km de centru, si catorva sute chiar sa locuiasca acolo. Mult timp a avut o economie vibranta (cu turismul si domenii relatate), acum e mai dependenta de orasul principal de pe mainland (Portland, de 60k oameni)
Au incercat si secessiune, dar nu au ramas hotarati. Intr-adevar, li s-ar reduce mult impozitele pe proprietati, dar ar pierde si multe servicii la care m-am referit–copiii lor nu ar mai avea unde merge la liceu (decat daca primaria dintr-un eventual oras independent ar plati Portland), parcarea de langa debarcaderul de pe mainland ar costa dublu (acum e subventionata de orasul Portland pentru ca insularii sa plateasca doar $100 pe luna abonament de parcare in mainland, in loc de $20 pe zi cat platesc alti oameni ne-insulari), etc. Din peste o duzina de insule din http://en.wikipedia.org/wiki/Casco_Bay#Islands doar 2 au votat sa faca secesiune de Portland (dupa ce stramosii lor au votat sa fie anexati de Portland, pentru a beneficia de servicii municipale)..
In teorie toti acesti factori s-ar putea juca si in Romania. In practica, nu stiu, ca nu cunosc legile Romaniei si nici cat de fezabil ar fi fondarea de comunitati pe IMB. Mai multe detalii la
http://en.wikipedia.org/wiki/Peaks_Island,_Maine#Secession_Effort
Dar Ionut ramane liber sa isi fondeze comunitatea lui de un singur om pe un ostrov nelocuit de pe Dunare daca asa vrea.
„6. Furturile agricole sunt, practic, excluse”
Sunt teoretic excluse. Nu te lasa furat de cuvantul „insula”. Nu e asa departe de oras, si nici asa de pustie pe cat se crede.
„pe un ostrov nelocuit de pe Dunare”
Deci ai ancorele de realitate care să-ţi arate că fabulezi, dar nu le foloseşti 😀
Toate insulele româneşti de pe Dunăre sunt nelocuite (mai puţin Delta şi, la vremea ei, scufundata Ada Kaleh). Chiar şi unele micuţe, mai apropiate de centrul viitoarei „conurbaţii”. Până una-alta, nici măcar acolo nu e vreun proiect imobiliar, şi totuşi asta nu te împiedică să sari direct la o insulă cu suprafaţa de trei ori cât Bucureştiul.
nu uitati sa luati in calcul si banii de la APIA care nu sunt deloc de aruncat mai ales pt. o asemenea suprafata deoarece nu in toate zonele tarii se primeste aceeasi suma depinde de zona , poate sa ajunga sa primeasca de la APIA si 13 milioane de euro pe an , si nu trebuie sa va mire o productie de 10-15 t/ha .
Sincer? sintem o adunatura de vite cretine care se lasa mulsa si minata unde vor toti alesii(hotii) democratic in timp ce ei au conturile pline ,vile si isi tin copii la studi pe bani jefuiti de la cei slabi,oare nu se crapa pamintul sa ii inghita? unde e maestrul TEPES sa ii judece precum merita pe guvernantii(hotii)nostri?ne fura si pe deasupra ne vind pe nimic strainilor de parca au supt …de la ei. RUSINE …!!
interesanta analiza…de ce nu trimitetzi d-le analiza asta sub forma de intrebare, la ministerul agriculturii si a celui de finanzte? ei ar trebui sa ofere un raspuns, si prin raspunzand oficial, nu ar putea mai tarziu sa spuna „ca nu am stiut”