Riscograma

PSD mai drege din gogomănie: Impozitul progresiv măreşte aproape toate salariile

Ponta ţinteşte mai sus cu impozitarea progresivă: Vrea să mărească veniturile mai mici decât al Preşedintelui şi să le taie doar pe cele mai mari.

După ce a încercat marea cu degetul cu o grilă progresivă năucitoare, PSD vine cu o variantă îndulcită care măcar ţine cont de realitatea că – în România – chiar şi salariile relativ mari sunt de fapt foarte mici.

Practic, grila echivalează cu o relaxare fiscală progresivă de care ar urma să beneficieze, potrivit businessday, 99% din contribuabili.

Pragurile se aplică, teoretic, la baza de impozitare adică venit brut minus contribuţii.

<1000 lei – 0%
1000-4000 lei – 15% din ce depăşeşte 1000
4000-12000 lei – 450 lei + 25% din ce depăşeşte 4000
>12000 lei – 2450 lei + 35% din ce depăşeşte 12000

Salariul minim net ar creşte cu 40 de lei, de la 460 la 500 de lei. Rata totală de impozitare ar muncii scădea de la 40 la 35%.
Salariul mediu net ar creşte cu aproape 140 de lei, până la 1500 de lei. Rata de impozitare a muncii ar scădea de la 45% la 39%
Până la aproximativ 8000 de lei brut (6700 bază de impozitare, 5600 net) salariaţii au de câştigat.

Cei 50.000 de salariaţi care declară venituri mai mari de atât fie lucrează la stat şi vor pierde din venit, fie lucrează în sectorul privat şi îşi vor trece probabil veniturile înapoi pe firme. Puţinele câştiguri vor fi şterse de pierderile la bugetele CAS.
Iată însă ce ar păţi un contribuabil cinstit: Dacă angajatorul are cheltuieli salariale de 5.000 de euro, angajatul taxat cu cota unică ia acum un salariu net de 2750 de euro (impozitare 45%). În prima variantă de impozit progresiv, PSD voia să-l lase cu doar 2.000 de euro (impozitare 60%). În ultima variantă de impozit progresiv, PSD vrea să-l lase cu aproximativ 2.500 de euro (impozitare 50%).

Nivelul maxim de impozitare tinde către 55%.

În medie însă, actuala propunere de impozitare progresivă ar reduce taxarea muncii în România de la aberantul 43% – cât este acum – la mai puţin de 40%, iar încasările bugetare din impozitul pe venit ar scădea de la 3,7% – cât au ajuns după introducerea cotei unice – înapoi în jurul nivelului de 3,4% din 2004. Aparent, PSD şi-a asumat scăderea de încasări, iar singurul risc este să nu reajusteze cifrele în clipa în care ar fi în situaţia să întocmească un buget.

Totuşi, reducerea de fiscalitate rămâne prea modestă pentru a încuraja crearea masivă de locuri de muncă, declararea muncii la negru şi aducerea în sistem a salariilor foarte mari. E o veste bună, totuşi, că PSD e în stare să se trezească, încet-încet la realitate. Mai exact, la realitatea că orice impozitare a muncii mai mare de 25-30% este ruinătoare pentru România.

În fine, pentru că până la urmă metoda de impozitare este o chestiune care ţine şi de politică, nu doar de economie, reiau aici formula care ar mulţumi ambele tabere:

– Impozit diferenţiat, de 0% pentru sumele mai mici de 1000 de lei şi 25% pentru ce depăşeşte.
– CAS de 25%, dar plafonat la primii 1.000 de lei.
– Nicio altă taxă pentru angajat şi angajator. Casa de sănătate poate fi finanţată cu o parte din TVA, iar golul de venituri de la buget – prin triplarea taxelor pe proprietate.

De acord, o reducere de fiscalitate e greu de făcut acum, dar păstrarea poverii enorme pe muncă este de-a dreptul catastrofală. E o situaţie din care nu se poate ieşi prin nicio metodă contabilă. Nu se mai poate cârpi nimic, sistemul de taxare trebuie reconstruit cu totul!

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou