Riscograma
Lucian Davidescu

10 lucruri pe care fiscul nu ţi le spune niciodată

După principiul “când zice că ia – ia, când zice că dă – zice”, statul a ajuns cel mai mare datornic din România. La cine? La tine! Ce nu-ţi spune inspectorul fiscal:

1. Ştiu că ai bani de luat de la stat. De-aia sunt în control la tine. Nu vei mai avea!

2. Am normă de impuneri. Nu plec până nu-mi fac suma, vreau bonus şi luna asta.

3. Nu contează dacă eşti evazionist sau nu, contează cât de bine ştii să-ţi faci hârtiile. Dacă ştii, se numeşte optimizare fiscală.

4. Am nas de câine, îţi simt frica! Dacă nu ţi-era frică, nu pierdeam vremea cu tine.

5. Am voie să stau doar trei luni în control, dar nu am limită la numărul de controale. Când cred că e cazul, pot să mă întorc şi în ziua 92.

6. Rapoartele noastre de control sunt varză. Noroc că nu le contestă nimeni.

7. Ai ratat o groază de deductibilităţi. Nu sunt consultant fiscal, aşa că n-o să ţi le arăt.

8. Mai ai nişte mărunţiş prin conturile noastre. Sperăm să uiţi de el.

9. Mă tot bat nişte băieţi la cap să le spun ce am văzut în hârtiile tale.

10. Tu mănânci pizza. Eu mănânc sendviş. Ce fel de echitate socială e asta? Dă-mi pizza!

Citește și
Statul îți ia două treimi din salariu – iată grila iobăgiei tale!
Până și statul își plătește angajații la negru: uite fluturașul polițistului Godină!
Marea minciună cu „combaterea evaziunii”

8 comentarii
Cristi B.

Eu cred ca lucrurile se imbunatatesc la Fisc si colecteaza mult mai bine banii. Asta e treaba lor pe care sint platiti sa o faca. Eu sper ca intr-o zi lumea nu va mi fi tentata sa fure statul, asa cum in state IRS nu e de luat in gluma. Acum fireste este si partea a doua, ar fi de dorit ca banii contribuabilor sa fie cheltuiti responsabil si eficient, dar asta e alta poveste cu alti autori.

Lucian Davidescu

@Cristi B.
Nu mai bine, doar mai mult. Vezi punctul 3

dookuhaka

Statul român se comportă ca un infractor care stă după colţ gata-gata să te tâlhărească cu prima ocazie.

ionut

1) Mai grav e ca aceste controale sunt dominate de principiul arbitrariului si discretionariului, si asta din 2 motive:

a) din cauza hatisului legislativ incredibil de stufos si lipsit de transparenta, iar acesta este asa cu buna stiinta, deoarece nu poti invoca in apararea ta „necunoasterea legii”, iar in cazul in care, chiar cunosti legea si esti „beton” in hartii, aceasta (legea) e interpretabila in functie de bunul plac al „organului”.
b) ei vin in control sa-si ia spaga si punct.

De aceea, in romania, orice control inseamna, de fapt, jaf, talharie, furt!

P.S.
In teoria economica, general acceptata (mai putin in romania unde se intretine cu buna stiinta confuzia termenilor), se face diferenta clara intre „evaziune” (cu inteles de optimizare fiscala) si frauda fiscala.

Cornel

Daca am avea un COD FISCAL simplu si clar, n-am duce lipsa de investitori in Romania. Toti ministrii de finante din 1990 incoace au facut vizite in toata lumea, si ce s-a concretizat in codul fiscal e varza dupa parerea mea. Inainte de a lua o decizie de modificare a codului fiscal, ar trebui sa se faca o consultare cu mediul de afaceri(si sa se tina seama de parerea acestora) si chiar s-ar putea face un scenariu, ce s-ar intimpla daca…
1)Sa luam in calcul Taxa forfetara si vedem ca zeci de mii de firme „de familie” care nu aduceau prea multi bani statului din impozit pe profit, dar platea TVA, impozit pe salarii, etc. Majoritatea si-au conservat firmele sau au inchis.
2) Deductibilitatea combustibilului si cheltuielile cu reparatiile; pentru firmele de prestari de servicii, e durere. Au crescut foarte mult costurile. Eu intreb ca un platitor declarat de TVA, de ce nu pot deduce tva-ul aferent combustibilului consumat ? Mi se pare o MARE ABERATIE si un furt pe fata. Sunt absolut dezolat de aceste modificari facute Codului fiscal si nu numai.
3) Parerea mea este ca guvernul trebuie sa gindeasca bine iesirea din criza, in primul rind prin iesirea pe piata cu proiecte pentru tara, unde va fi mult de lucru, si, foarte important PLATA DATORIILOR acumulate de ministere catre firmele private, datorii acumulate in ultimii ani. Neplata acestora a dus si va duce in continuare la falimentul multor firme!

mircea ardelean

In Germania am fost martor cand a intrat un control intr-un magazin, patronul si cativa vanzatori primind marfa o puneau pe rafturi iar alti vreo doi se ocupau de clienti ,acei oameni s-au prezentat si si au vrut cu patronul ,iar acesta a scos o carte de vizita si le-a zis luati legatura e juristul meu ,la care unul a zis ,ne cerem scuze doar niste documente avem cu noua legislatie ,si inca odata si-au cerut scuze au salutat si au plecat ,in concluzie ai nostri controlori iti spun ,pentru simplul motiv ca ti-am deschis usa deja trebuie sa platesti amenda ,de cate ori vin controlorii nostri sa ne aduca la cunostinta o noua lege ?niciodata ,ei nici nu vor sa stim noi legile.

Queen Travel

Adevarat ca dupa ce vine fiscul nu mai ai bani:))

gds.ro

Aveți firmă și emiteți bon fiscal? Atunci aflați în cele ce urmează cum trebuie să vă pregătiți pentru un eventual control și în ce situație vă poate fi închisă firma. Iată cum trebuie să vă pregătiți documentele firmei, atunci când Fiscul vă bate la ușă, la un control inopinat sau la unul anunțat.

Multe dintre firmele private nu au capacitatea de a face față deselor modificări fiscale, iar aceia care nu își permit să își angajeze un consultant fiscal trebuie să fie foarte atenți la schimbările legislative. Statul ar trebui să ducă dese campanii de informare a contribuabililor și să nu treacă direct la amenzi.

„O soluție bună ar fi ca aceste campanii de informare făcute de ANAF trebuie să fie mai dese. Cu alte cuvinte, ANAF trebuie să informeze mai bine contribuabilii, prin o distribuire mai bună a informărilor despre noutățile fiscale (…) și nu în ultimul rând, prin vizite la sediul contribuabililor, cărora să li se explice, înainte de a li se aplica o sancțiune, care sunt consecințele legale ale acțiunilor lor, cum trebuie să le respecte și cum trebuie să facă implementarea lor. Este eronat, din punctul meu de vedere, această atitudine de a controla și de a aplica o sancțiune importantă, când în mod normal ar trebui să îl avertizezi, să-l informezi și să-i dai un termen rezonabil în care să implementeze acele măsuri fiscale”, a precizat avocatul specializat în dreptul afacerilor, Lavinia Toma-Tumbăr, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV.

Cum vă puteți proteja de controalele ANAF

Deși articolul 100 din Codul de procedură fiscală spune că pot fi controlate doar firmele la care rezultă din analiza Fiscului că ar avea un risc de încălcare a legislației fiscale, există cazuri în care firmele se pot trezi cu un control inopinat: atunci când ANAF controlează furnizorii furnizorilor. Dacă este un control la firma X, care a livrat către firma Y tot de naționalitate română, care la rândul ei a livrat către firma Z din UE, atunci la firma Y poate să apară controlul inopinat tematic, pentru ca Fiscul să se lămurească dacă mărfurile chiar au circulat prin Europa sau doar au circulat doar scriptic, a explicat avocata Lavinia Toma-Tumbăr. Dar ce trebuie să pregătiți în fața unui control iminent al Fiscului și ce trebuie să faceți.

„Firmele trebuie să aibă o ordine fantastică în documente. Inclusiv corespondența prin e-mail cu partenerul de afaceri din străinătate trebuie păstrată, trebuie să păstreze inclusiv avizele de însoțire a mărfurilor sau documentele de la curier, dacă marfa a fost transportată prin curier, și nu în ultimul rând, trebuie păstrat CMR-ul, adică documentul de transport, semnat de societatea beneficiară la care a ajuns marfa, care să ateste că mărfurile chiar au ajuns la destinație. Deci, soluția este să avem toată această arhivă bine pusă la punct și să furnizăm organului fiscal toate documentele, cu mult calm și cu multă logică“, a spus avocata Lavinia Toma-Tumbăr, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV. E-mail-urile dintre partenerii de afaceri pot constitui „mijloace de probă, pe realitatea operațiunii“. Mai trebuie păstrate și facturile proforma, chiar dacă ele nu se înregistrează în contabilitate, dar pot fi documente din care Fiscul să fie convins că mărfurile chiar au circulat faptic și nu doar scriptic.

Cum trebuie să procedeze firmele înainte de verificări

Dacă o firmă este corectă și își fiscalizează toate veniturile, declarând totul la stat, atunci nu trebuie decât să demonstreze Fiscului acest lucru cu documente.

ANAF a intensificat controalele în ultima perioadă. În cazul în care ANAF își anunță controlul, firma poate cere amânarea acestuia o singură dată, din motive obiective. Lavinia Tumbăr mai spune că până să vină Fiscul în control, firmele pot să își rectifice erorile din contabilitate (fie o cheltuială introdusă eronat, fie să refacă decontul de TVA și să depună la Fisc unul rectificativ), înainte de începerea controlului de fond, pentru a evita plata dobânzilor, penalităților și chiar a TVA-ului în plus.

Fiscul doljean verifică intens firmele intrate în insolvență.

„În 2015 a crescut numărul controalelor fiscale ca urmare a modificării legislației pe Legea 85 privind procedura insolvenței, modificată în iunie 2014, care spune că inspecția fiscală trebuie făcută în termen de 60 de zile din momentul publicării în buletinul insolvenței. Din totalul inspecțiilor fiscale efectuate la care s-au stabilit obligații de plată au fost contestate în instanță, în 2015, 6,86% din rapoartele de inspecție fiscală întocmite“, a spus, pentru GdS, Bogdana Dragomirescu, șefa Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj.

Noua lege a insolvenței (Legea nr. 85/2014) prevede la articolul 120 că Fiscul trebuie să verifice firmele intrate în insolvență în termen de 60 de zile de la publicarea în Buletinul Insolvenței. În acel raport de inspecție pot fi stabilite obligații de plată în plus, precum și dobânzi și penalități, dacă se descoperă că firma intrată în insolvență nu și-a evidențiat anumite venituri sau a făcut înregistrări contabile eronate.

Lavinia Tumbăr susține că, de regulă, în majoritatea rapoartelor de inspecție fiscală inspectorii ANAF stabilesc sume de plată în plus pentru firma controlată.

ANAF confirmă că s-au intensificat controalele de la Antifraudă

Direcția Generală de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a intensificat controalele în toată țară, de când s-a modificat OG nr. 28/1999 privind utilizarea caselor de marcat electronice fiscale, pentru a verifica dacă se emit sau nu bonuri fiscale în teritoriu.

Cei de la Antifraudă primesc reclamații la Tel Verde despre firme care nu emit bon fiscal, reclamații care pot veni atât de la clienți, cât și de la concurența respectivilor comercianți. „În primul rând, vreau să vă confirm intensificarea acestor controale care fac parte dintr-o amplă acțiune la nivel național ce vizează îmbunătățirea conformării voluntare și a disciplinei fiscale. În al doilea rând, este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase“, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu, citat de Capital.ro.

Antifrauda poate să dea doar amendă fără să închidă firma

În ultima perioadă au apărut informații în mass-media centrale cum că inspectorii Antifraudă închid magazine, restaurante, baruri pentru o diferență infimă în casierie, chiar și de 50 de lei. Cum trebuie să se întâmple în practică? OG nr. 28/1999 modificată recent prevede că, dacă există diferențe între încasările efective și cele înregistrate în casa de marcat fiscală, atunci inspectorii Antifraudă pot să aplice o amendă, să confiște sumele, dar și să suspende activitatea firmei respective de la o lună și până la trei luni. Dar organul fiscal nu poate avea exces de zel. Specialistul în dreptul afacerilor Lavinia Toma-Tumbăr a explicat de ce nu pot închide inspectorii Antifraudă comercianți privați pentru diferențe infime în casierie: „Ce scrie în Ordonanța nr. 28/1999 este că, în funcție de gravitatea faptei, organul de control dispune măsura suspendării. Cu alte cuvinte, organul de inspecție fiscală trebuie să aprecieze în mod obiectiv gravitatea faptei. Pentru o sumă atât de mică, nu consider că este fapta atât de gravă, în special dacă acel contribuabil se află la prima abatere, în special dacă cifra de afaceri este mare și atunci raportat la o cifră de afaceri mare, atunci o sumă de 50 de lei este derizorie. Corect și just ar fi ca pentru o astfel de faptă, măsura suspendării activității să nu se aplice“. Lavinia Toma-Tumbăr este de părere că pentru diferențe mici de sume în casierie inspectorii de la Antifraudă trebuie să analizeze obiectiv și să aplice doar amenda cuvenită, fără suspendarea activității, având în vedere că legislația nu permite în astfel de cazuri acordarea unui avertisment firmei contraveniente. Actul normativ amintit modificat recent prevede la art. 11, alin. 1, litera ii): „suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru, de la o lună la trei luni, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru contravenţiile prevăzute“ .

În cazul în care firmele nu sunt mulțumite de rezultatele controalelor, atunci trebuie să conteste în instanță cât mai repede posibil procesul-verbal de constatare a contravenției, chiar de a doua zi, dar trebuie și să solicite instanței acordarea unui termen de judecată cât mai mic.