Riscograma
Lucian Davidescu

Chiar aşa, ce-a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani?

Ca de obicei, banii statului mai mult încurcă decât ajută.

O constatare excelentă a lui Mihai Giurgea: În 60 de ani, cercetarea românească n-a produs nimic.

Sunt banii prea puţini? Întotdeauna! Dar privind înapoi şi judecând după legea numerelor mari, s-ar putea să fi fost chiar prea mulţi. Au fost şi perioade mai bune, şi perioade mai proaste, dar în ultimii câţiva ani, cercetarea românească a primit de la buget câte jumătate de miliard de euro. Extrapolat la întreaga perioadă de 60 de ani, asta echivalează cu un efort de 30 de miliarde de euro. Doar pentru ultimii 20 ani, bugetul a făcut un efort echivalent cu 10 miliarde de euro. De atâţia bani trebuia să se vadă ceva.

În mod normal, cercetarea este o activitate economică productivă. Reţeta necesită expertiză, care inspiră încrederea, care atrage capitalul în căutare de rezultate care să genereze vânzări. În România, ultimele patru ingrediente lipsesc, motiv pentru care existenţa primului – expertiza – nu poate fi demonstrată. În sistem privat, un institut fie parcurge toate etapele fie dă faliment. La stat, ca la stat. Dacă nu ţi se cer rezultate ci doar un raport, te îngrijeşti din timp ca raportul să fie perfect. Chiar şi cercetătorii buni vor alege să fugă din aşa un sistem şi să îşi ducă munca la capăt în altă parte – într-o companie sau peste graniţe.

Însă argumentul pentru care institutele de cercetare ar trebui finanţate de-a valma de stat este acela că unele s-ar ocupa cu cercetarea fundamentală, care produce rezultate prea incerte şi pe termen prea lung pentru a putea atrage interesul privat. La limită, să spunem că ar fi adevărat. Dar care sunt proiectele de cercetare fundamentală care au înghiţit atâtea miliarde? Ce şi-a propus România să descopere, cât a reuşit? Şi ce-şi propune să descopere în următorii 20 de ani?

75 de comentarii
Marian

Si eu am facut aceleasi constatari. Prima problema este ca cercetarea nu este coordonata, condusa de cineva care stie si vanzari. Cum sa cheltui o gramada de bani si sa nu vrei sa obti nici un venit?

A doua problema este cea a resursei umane. Multi din cercetatori sunt 'inchisi', nu coopereaza. Eu cat am fost la facultate nu a venit decat un profesor sa ne zica ca el face cercetare si ce face. Ceilalti nu au avut curaj, poate din lipsa de rezultate.

Bogdan

Romania a investit 0.5 miliarde in cercetare. SUA a investit anul trecut ~400 miliarde, deci de 800 de ori mai mult.

Atunci de ce ne miram ca americanii au de 200 de ori mai multe articole?

Bogdan

Ce şi-a propus România să descopere, cât a reuşit? – sistemul stiintific rareori evolueaza prin salturi, de obicei avanseaza cu pasi mici.

Rareori apare cate o descoperire extraordinara, si pentru aceasta e nevoie de echipamente complexe, care pot costa si cat toate investitiile Romaniei in cercetare pentru un deceniu.

Cercetare este si un nou algoritm mai eficient pentru rutare care sa fie adaptat pentru procesare paralela sau un proces chimic mai eficient energetic pentru a ajunge la un anumit compus.

Marian

Legat de cercetare – investitori, cine poate sa imi trimita o lista cu firme/indivizi care furnizeaza seed capital?

Lucian Davidescu

@Marian

"Cum sa cheltui o gramada de bani si sa nu vrei sa obti nici un venit?"

Pentru că se poate

@Bogdan

1. Cifra de aprox. 400 de miliarde pentru SUA este corectă, dar trebuie să precizezi că trei sferturi înseamnă cercetare privată, o cincime – cercetare militară (publică + privată) şi doar o optime cercetare non-militară finanţată de guvern.

2. 60 de ani e prea puţin? 😀

de-a dura lex

Lucian, ok, România a publicat într-un an 1.252 de articole, SUA 209.695.

dar te-ai gândit la faptul că, pentru a publica acele 210 mii de articole, americanii au avut acces, timp de zeci de ani, la rezultatele efortului de cercetare din întreaga lume?

în timp ce românii nu, din motive economice şi/sau politice?

în România, o parte enormă a banilor destinaţi cercetării trebuie folosiţi nu pentru a dezvolta cunoaşterea universală, ci pentru a aduce cunoaşterea din România la nivelul celei occidentale.

Lolosarul

va spun eu ce produce: vile, masini, vacante, etc..

mergeti de exemplu in parcarea profesorilor la USV si observati masinile. apoi mergeti la domnii profesori acasa si observati vilele in care locuiesc.

pe baza granturilor de cercetare se fac achizitii pe care nimeni nu le foloseste . la USV de exemplu s-a achizionat anul trecut un cluster de vreo 1.5 mil euro (?) care are rol de exponat pt muzeu. evident, fiecare parte implicata si-a luat comisionul. sunt zeci de echipamente care zac prin laboratoare fiindca nu are cine sa le foloseasca, dar cam toti profesorii au firme sau sunt actionari la firme ce intermediaza achizionarea lor.

Bogdan

@Lucian: corect, dar in SUA, un procent mare din cercetarea "privata" este facuta cu fonduri provenite de la fundatii non-profit sau universitati private, gen MIT, Harvard, Stanford (in SUA, majoritatea universitatilor sunt private, chiar daca primesc fonduri de la stat)

In SUA, sistemul de taxare incurajeaza donatii catre astfel de cauze caritabile. E un sistem diferit fata de cel din Europa, in care banii ajung la stat si el ii cheltuieste pe cercetare, dar rezultatul e, in mare, acelasi.

iokan

Iar trebuie sa privesc inapoi cu uimire:

Cel putin intr-o perioada a lui Ceausescu, cercetarea a avut un varf, poate ingemanata cu furtul tehnologic( dar si acela e semn de sanatate dearece numai o tara dezindustrializata nu face spionajtehnologic, caci n-are la ce-l folosi).

O lista de nume:

-institutul de matematica

-Magurele

-ICI

-Icechim

INCREST

-revista Minitehnicus

-revista Tehnium

-Gazeta matematica

-fabrica de semiconductori Baneasa

-ore de matematica /linbi straine la TV

Atunci nu se fura. La acele institute ajungeau, de regula, cei mai buni.Au produs cel putin multi profesori pentru universitati straine…

Statul era interesat de dezvoltarea tehnologica/stiintifica, forta sa se faca totul in tara… char daca in ultimii ani au taiat abonamentele la reviste straine.

de-a dura lex

@ Iokan

regimul socialist a fost interesat strict de progresul tehnic, nu de cercetarea ştiinţifică.

multe ramuri ale ştiinţei au fost într-atât de vitregite, încât în 1990 în România nu erau cunoscute nici măcar conceptele de bază, nici vorbă să fie înţelese mecanisme, fenomene etc., şi nici vorbă de posibilitatea de a contribui românii la cunoaşterea universală.

nici acum încă nu sunt stăpânite corespunzător o sumedenie de concepte.

John Galt

Furtul e semn de sanatate?

Doohh.. socialismul chiar tampeste.

😉

Lucian Davidescu

@de-a dura lex

“pentru a publica acele 210 mii de articole, americanii au avut acces, timp de zeci de ani, la rezultatele efortului de cercetare din întreaga lume”

Da! Dar cred că principalul motiv este că n-au căutat scuze

@Lolosarul

Foarte interesant. Mai vrem detalii

@Bogdan

Universităţile private de acolo ştiu exact ce vor să obţină pentru fiecare dolar investit

@iokan

Deci, ce-a produs cercetarea românească în momentul de vârf?

@John Galt

Furtul de la inamic, adică un act de mare patriotism 🙂 Doar că nici la furat nu ne pricepeam, voi reveni cu un text 😀

de-a dura lex

Lucian, nici cercetătorii români nu caută scuze.

indiferent care e cauza înapoierii cercetării de la noi, ea (cauza) există şi lucrurile trebuie corectate.

şi această corectare poate fi făcută doar alocând o sumă foarte mare de bani: pentru accesul la cunoaşterea de afară (reviste etc.), pentru salarii corespunzătoare unei asemenea munci, pentru infrastructura necesară cercetării, pentru a permite cercetarea în domenii mari consumatoare de resurse (în matematică creezi la masă, dar în alte domenii trebuie să străbaţi ţara în lung şi-n lat) etc.

bugetul alocat cercetării, cât ar părea de mare, este foarte mic, pentru că trebuie, de fapt, să acopere lipsa cercetării din trecut.

C

Eu raspund la intrebarea din titlu. Si am gasit cate ceva.( dar nu pt ultimii 60 de ani…)
1. telocite sau "celula lui popescu"
celula-lui-popescu-o-descoperire-importanta-pentru-omenire-dar-ignorata-in-romania-7706465

2. dispozitivul polikinetic si ROBOSCAN premiate la salonul de la Geneva http://www.youtube.com/watch?v=ZzpyBuXXxe8&fe

3.Hyper cd-rom http://www.youtube.com/watch?v=g6_pn_qs9nE&NR

4. cel mai subtire LCD http://www.youtube.com/watch?v=6pwrprfKl9I&NR

5.un tanar inventator – robotica http://www.youtube.com/watch?v=-j1-7vQ4eKM&fe

6 apa saracita in deuteriu http://www.youtube.com/watch?v=GtBzlh2OS0U&fe

Tinu Saci

O fi asa cum zice autorul, dar …..

– acelasi scenariu se poate aplica la intreaga tara, societate romaneasca, inclusiv economia privata. De ce traim prost? Pentru ca se fura (inclusiv la privat) si pentru ca productivitatea muncii este scazuta, inclusiv in economia privata. De ce ar fi cercetarea mai breaza?

-in perioda comunista nu puteai lua un doctorat daca nu erai membru pcr. Nu cred ca acest lucru era stimulativ pentru cercetatori. A nu se uita ca aceste cerinte nu erau nici macar in urss.

– in perioada democrata 1990-2000 n-au prea fost bani sa faci cercetare. Nu erau bani nici pentru reviste. Nu uitati fratilor ca accesul la reviste de specialitate este mult restrans in Romania si nu se pot consulta cu usurinta reviste de ultima ora. De asemenea, un spectrometru modern de orice fel era o raritate.

– dupa 2000 sau mai dat bani, dar s-au intrerupt din 2009 cand bugetul s-a redus la (Nota Bene) sub 30% din cel din 2008. Si atunci nu prea poti sa vorbesti despre performanta in astfel de conditii.

-S-or fi dat miliarde in acest timp, dar parca s-au cheltuit miliarde si pe drumuri si n-avem drumuri.

Acest lucru cu finantare este cam asa: au inceput sa se pompeze bani- 2006-2008 care cateodata parca erau mai multi decat sistemul putea sa-i absorbe, apoi “starvation” adica infometare.

Pai degeaba ai mancare alocata pentru 1 luna si de fapt o primesti dupa 20 ale lunii. Pai ce faci in primele 20 de zile din luna? Postesti? Si apoi vrei sa ai si performanta!

Iata si o altfel de radiografie a cercetarii romanesti.

Dragomir Matei

1.Sunt curios cum ai extrapolat tu suma aia de bani.

2.Daca nu s-a descoperit leacul pentru cancer, asta nu inseamna ca cercetarea nu a facut nimic, cele 1252 de article publicate de romani in 2007 sunt rodul cercetarii, rezultatul muncii anumitor oameni, inainte sa faci aceasta "constatare excelenta", mai bine ai cerceta sa ne spui cati bani a alocat pentru cercetare fiecare tara care are mai multe articole publicate decat Romania, tot te pricepi asa bine la bani, arata-ne ca Romania a avut mai multi bani alocati decat tarile cu mai multe articole decat noi. Demonstreaza ca aceasta "constatare excelenta" a ta e corecta

Dann

@C Idei sunt si in Romania, dar ele trebuie sortate si dezvoltate cele care au un viitor pe piata sau aduc o imbunatatire semnificativa a vietii.

Legat de costructia de 'robotei' pot spune ca este o joaca de copii. Se exagereaza la TV cu 'mici inventatori' care fac 'robotei'. Se gasesc kit-uri cu toate instructiunile care pot fi folosite cu succes.

@Marian As fi si eu interesat de capitalisti care investesc in idei noi.

Gigi

Lucrez intr-un institut de cercetare:

90% din bani sunt dati degeaba.

Majoritatea cercetatorilor nu lucreaza efectiv mai mult de 1-2 ore pe zi,si iau bani multi multi.

Cei care sunt CS I sau CS II ajung si la cateva mii de euro pe luna, se chinuie sa se incadreze in cei 4300 E , care sunt reglementati de stat.

Rezultate? mai deloc,sa fie recunoscut de revistele omologate in afara cu articolele copiate din cartile de fizica din anii '80 mai greu.

Cat despre cheltuirea banilor,o adevarata risipa,nu prea se respecta legislatia achizitiilor publice,se cumpara dotari pe care se asterne praful,calculatoare performante pentru a se juca solitaire.

Deplsari fara numar, in tari cat mai exotice – Mexic,Japonia.

Salariile sunt mari si la personalul auxiliar – o femeie de servici 2000 ron!

In momentul de fata pentru stabilimentele de cercetare functioneaza un program numit Nucleu care asigura niste bani in fiecare an cercetatorilor intre 500 si 1500 E, pentru care trebuie sa prezinte un raport de cateva pagini in fiecare luna in schimbul unor sume enorme de bani.

Inainte de programul Nucleu a existat programul Orizont,care functiona pe acelasi sistem de a asigura venit garantat cercetatorilor.

Angajatii?95% sunt rude ale celor din ministere sau de la alte autoritati, sunt clanuri intregi,chiar si pe 3 generatii.

Aparatul administrativ care ii deserveste pe cercetatori e sufocant, cu niste regii la proiecte de 50% pentru cheltuielile de suport si personal auxiliar.

Daca puneti la indoiala cifrele si faptele se pot verifica oricand in anumite institute de cercetare,mai ales in Magurele.

Duceti-va la ora 4 , ia vedeti mai gasiti pe cineva?

Uita-ti-va la masinile din curte.

Anul 2007 este irelevant, atunci s-au pompat cei mai multi bani in cercetare,asteptati 2009,2010 care au fost dezastruosi si 2011 care va fi catastrofal.

Cand doamna Andronescu a spus de cercetare ca e gaura neagra ,a fost luata la misto!.

Lucian Davidescu

@C

Prin urmare, mă citez: "Chiar şi cercetătorii buni vor alege să fugă din aşa un sistem şi să îşi ducă munca la capăt în altă parte – într-o companie sau peste graniţe"

@de-a dura lex

deci să acoperim risipa de bani cu mai mulţi bani? de la contribuabili?

@Tinu Saci

Mda, după principiul un eşec + o scuză bună = un succes

@Dragomir Matei

Multe vorbe… Știu că "nu s-a descoperit leacul pentru cancer", întrebarea este ce s-a descoperit

@Dann

1. Cu bani de la stat, cam greu

2. E o întrebare bună, voi documenta o listă de venture-capitalişti

@gigi

Da, şocant chiar dacă era oarecum de aşteptat

de-a dura lex

@ Lucian

« deci să acoperim risipa de bani cu mai mulţi bani? de la contribuabili? »

nu.

oricât ar părea de ciudat, o cauză a risipei este tocmai insuficienţa banilor.

dacă bugetul unui proiect de cercetare e suficient pentru a realiza cercetarea, aceasta va fi realizată.

dacă bugetul e prea mic, cercetarea este compromisă, iar bugetul va fi risipit.

asta ca să nu vorbesc şi despre motivaţia celor în cauză.

pe de altă parte:

am uitat să te întreb din start un anumit lucru.

ai spus aşa:

« în ultimii câţiva ani, cercetarea românească a primit de la buget câte jumătate de miliard de euro. »

despre ce anume este vorba?

despre bugetul institutelor de cercetare?

sau şi despre bugetul universităţilor?

acele articole sunt, în marea lor majoritate, realizate de către universitari.

Krokodilul Chichiric

Complet greşit ! Cercetarea românească a făcut ceea ce este plătită să facă- şi la nivelul la care este plătită. Sunt C.S. I într-un institut înfiinţat în 1951 iar salariul meu- de 2000 de ron lunar -este limitat de către Ministerul de Finanţe. Am colaborări la proiecte internaţionale- PC7- de unde aş putea câştiga cel puţin 2000 Euro lunar dacă ar exista o meritocraţie- şi salariile ar fi proporţionale cu efortul depus- dar din păcate nu există aşa ceva. Statul a dat totdeauna bani pe maximum 3 ani- nici un proiect din programele naţionale de cercetare din 2000 încoace nu este pe un termen mai lung. Pentru aceste proiecte eşti şi manager, şi cercetător- şi eventual şi contabil- nu poţi să câştigi proporţional cu munca depusă – şi nu ai cum să implementezi în practică rezultatele- decât în cazuri cu totul excepţionale. N-ai timp şi n-ai bani. Cercetarea "performantă" din străinătate se face în zeci de ani, cu oameni care chiar câştigă- şi cu bani daţi fără nici un fel de problemă de la buget. În formularele noastre de competiţie- inclusiv cele din fondurile structurale- au rămas tâmpenii comuniste cu cele mai avansate produse şi servicii. Cum poţi să demonstrezi- atunci când nu poţi să depui nici măcar un proiect ca lumea şi eşti limitat la 2-3 pagini (a se vedea formularul AMPOSDRU) că eşti cel mai performant şi cel mai bun- Dumnezeu ştie. De aceea absorbţia pentru fondurile structurale îi are pe Rromani Cris cu vreo 50 de proiecte aprobate- şi dacă sunt 1- maxim 2 institute de cercetare- mare realizare.

Krokodilul Chichiric

Apropo, bugetul cercetării a scăzut în mod constant din 2008- de când a venit la putere PD-Lul- până în 2010- în mod şocant contracte semnate- în 2007 şi 2008 au fost încălcate în mod grosolan de către guvernarea PD-Listă- fiind reduse la jumătate- sau la sfert. Aşa că autorul dă dovadă de un activism PD-List autentic. Ce-a făcut cercetarea ? Nimic- răspunde el fără să cunoască nici măcar o fărâmă din realitate. Dragă autorule, până în 1990 cercetarea în domeniul meu- să-i spunem domeniul social- nu ieşise din Republica Socialistă România. În perioada 1990-2004- să spunem- atunci când- de exemplu- Slovacia investea masiv în cercetare- şi un institut ca Josef Stefan- sau Universitatea din Kosice- erau în toate proiectele europene- noi de-abia făceam primii paşi. Ei, am fost incluşi într-un consorţiu în PC6, acum sunt membru -evident prin institut- în 2 consorţii din PC7 (Pentru cei care nu ştiu PC înseamnă Programul Cadru European)- am fost a 6-a ţară din Europa, înaintea Marii Britanii şi a ţărilor nordice- care şi-a lansat o platformă tehnologică naţională în domeniu- şi ? De la bugetul de stat platformele tehnologice primesc exact 0 lei şi 0 bani. În acest an, în afară de programele structurale- cu fonduri europene- nu au existat lansări de noi competiţii- deci banii daţi de la bugetul de stat au fost exact 0 lei şi 0 bani.

claudiu

@gigi

Nu stiu in ce institut de cercetare lucrezi si de unde ai scos salarii de mii de euro pe luna, insa la cel la care lucrez eu (institut al Academiei, in stiinte sociale) un CPIII are salariu 1400 de lei pe luna, iar un CPII are 1900 de lei. Si pot dovedi acest lucru.

Iar despre finantare, nu are rost sa vorbim. Daca se dau bani, se dau cu taraita, se reduc de la an la an, indiferent de contractul semnat la castigarea grantului, iar evaluarile sunt facute de oameni care habar nu au despre ce este vorba in aplicatii.

Traceur

Cercetare, hm ce cuvant, din pacate nu prea exista in Romania. De ce? Pentru ca daca vrei sa faci cercetare si sa traiesti cat de cat ok, mai bine pleci din cacatul asta de tara si faci in alta parte. AIci, ca sa faci cercetare, iti trebuie pile in primul rand si apoi iti trebuie stomac ca sa digeri betele in roata care ti se vor pune.

Statistica la numarul de articole publicate este oarecum prost expusa, deoarece ar trebui sa se puna problema si cate din acele articole au ca punct de plecare,un proiect de cercetare finantat de catre stat, in care s-a urmarit un rezultat si s-au gasit niste lucruri interesante care au fost publicate in reviste de specialitate. Daca s-ar gasi informatii, cred ca ar aparea niste surprize interesante.

Legat de dcoumentare si de suportul pentru informatii. Haideti sa nu ne mai stresam si sa punem asta in fata, traim in era informatiei unde se gaseste totul daca vrei sa cauti si ai un pic de rabdare, totul e sa vrei…

Krokodilul Chichiric

Hai să mai spunem că nici măcar apartenenţa la instituţii de cercetare europene nu este plătită de către statul român. Institutul meu este- prin mine- membru la Eu-Vri- Institutul European pentru Managementul Virtual al Riscului. UE are tendinţa- sănătoasă- să atribuie acestor institute europene- proiectele de cercetare serioase. Institutul ar trebui să plătească 800 de Euro anual taxa de membru la Eu-Vri. Anul acesta mi s-a spus să plătesc eu din buzunar şi institutul o să îmi dea banii când vin vremuri mai bune.

Şi cu toate astea am 14 lucrări ISI în CV din 2000 încoace…

Lucian Davidescu

@de-a dura lex

1. "acele articole sunt, în marea lor majoritate, realizate de către universitari"

Unii iau granturi. Dacă nu, cu atât mai mult. 1/2 mld. a fost bugetul cercetării.

2. Care-i proiectul, asta tot întreb. Când dai atâţia bani, guvernul ar trebui să vină şi să le spună contribuabililor aşa: Credem că avem experienţa şi oamenii necesari să găsim în n ani soluţia pentru a, b şi c, pe care să o folosim cu succes pentru x, y şi z. Este nevoie de suma q şi de ceva noroc – hai să vedem ce iese.

@Krokodilul Chichiricios

"Cercetarea românească a făcut ceea ce este plătită să facă- şi la nivelul la care este plătită"

De banii ăştia se puteau face nişte bucăţi de autostrăzi 😉

@claudiu

Probabil institutul nu se califică la autofinanţare.

Autofinanţare poate să însemne – ca la Măgurele – că foloseşti mijloacele fixe pentru operaţiuni comerciale (sterilizare pe metru cub, de exemplu) fără să te mai complici în contabilitate cu minuni de genul costurilor de amortizare. La coadă, se cheamă că ai cercetat contra cost şi te califici pentru 4.300 de euro 🙂

@Traceur

Cine poate să judece calitatea? Exact! Nimeni…

punk

Nu exista justificari credibile pentru cercetare pe banii statului in Romania. Institutele de cercetare se pot bate pe granturi EU – dupa privatizare. Nu exista NICI o justificare pentru care cercetarea si invatamantul superior sa faca parte din portofoliul statului.

Ceva imi zice ca nu sunt privatizabile, (in afara de valoare imobiliara poate) majoritatea cercetatorilor nu isi justifica salariul. Zicea cineva mai sus ca daca nu avem autostrazi, cercetarea de ce ar sta mai bine ? Pai daca nu suntem in stare sa turnam asfalt in cofrag, atunci are rost sa investim in "cercetare fundamentala" ?

de-a dura lex

@ Lucian

scuze, dar nu mi-ai răspuns.

ce înseamnă, concret, „bugetul cercetării”?

este bugetul institutelor de cercetare sau se referă şi la universităţi (în cazul acesta incluzând şi finanţarea activităţilor didactice)?

Titus L

@Lucian Davidescu:

pe Standard.ro este un admin care cenzureaza si chiar modifica comentariile. Este o practica de tot dezgustul.

MIA

>Chiar aşa, ce-a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani?

Depinde de domeniu : în domeniul chimiei şi a ştiinţelor agricole s-au obţinut nişte rezultate chiar bunicele ( de-aia de ex. jucătorii de pe piaţa lacurilor şi a vopselelor sunt preponderent autohtoni chiar şi acuma 😉 ).

Mai exact ce anume de rezultate erau de aşteptat – că de aici cred că provine iritarea detectabilă în articol … în fond un domeniu ca cel al chimiei industriale virtual e nevoie de cercetare la aproape orice produs/comandă personalizată mai importantă … 🙂

Lucian Davidescu

@punk

S-ar putea afilia la institute internaţionale, de ce nu?

@de-a dura lex

Înseamnă capitolul bugetar respectiv. O parte din bani ajung şi la universităţi.

@Titus L

Frankly, my dear, I don't give a damn!

@MIA

Ăstora cu lacurile şi vopselele le dă sau ar trebui să le dea statul vreun leu?

CRown

" Chiar aşa, ce-a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani? "

Poate ca era mai bine daca intrebarea era completa: Ce s-a cerut de la cercetarea romaneasca, cit s-a cheltuit pentru asta si ce s-a realizat la final in ultimii x ani…. Dar nu ar fi sunat bine probabil. Iar raspunsul complet, ar fi fost mai trist. Din articolul dvs rezulta ca cercetatorii sint niste bagabonti care risipesc banii poporului pe fleacuri neinteresante. Cheltuirea responsabila a banilor fiind o stiinta exclusiv de complexa in care doar clasa politica si admnistratia centrala ar avea pare-se oaresce expertiza.

Realitatea e un pic mai complicata, cu multe lumini si umbre. Dar negarea oricarei utilitati a cercetarii e un pic exagerata. Si daca rezultatele nu se vad atunci poate ca nu le cautati acolo unde trebuie. Sau nu beneficiaza de aceeasi baie de lumina ca cele ale "celorlalti'.

Pe de alta parte, din cele X miliarde de care se face vorbire, cite or fi ajuns efectiv la destinatie. Dar asta nu-i site de investigatii, e doar o chestie economica stricta. 🙂

Si la final, ca sa nu va plictisesc excesiv, nu-i mare scofala. Peste citiva ani, nu foarte multi, toti acesti bagabonti care au risipit banii poporului vor fi ori morti ori emigranti. Si proaspata turma de absolventi ai luminoasei universitati "Spiru Haret" va prelua ferm friiele cercetarii romanesti… 🙂 Si atunci sa vezi rezultate dom'le.

Vae victis !

Lucian Davidescu

@CRown

Nu ştiu ce rezultă din articolul meu – poate sunt subiectiv – eu întreb ce rezultă din realitate

Cercetator

Dar de finanţări private de cercetare în Ro aţi auzit?

….

Dacă privaţii n-au nevoie de ce să aibă Statu'? Nu?

….

Cam aşa s-ar reduce articolul (poate…. subiectiv n.a.)

Şi o notă insidoasă

Să plece domle cercetătorii "dincolo" ca poporul (sau mai nou noţiunea mai abstractă România) să beneficieze de banii alocaţi lor, dar nu direct, ci indirect prin… autostrăzi. Direct beneficiază constructorii care fac cele mai bune drumuri din lume (poate chiar din Univers)

Hai sictir formatori de opinie plătiţi

P.S.

Nimic de Roşia Montană?

Plătesc onorabil orice opinie favorabilă.

Lucian Davidescu

@Cercetător

"Dar de finanţări private de cercetare în Ro aţi auzit?"

O, da, exact, ceea ce vă doresc şi dvs 🙂

ova

Protestez !!! Nu este adevarat, in ultimii 60 (saizeci de ani, ca asa scrie in titlu ) de ani cercetarea romaneasca a facut multe, dar trebuie cautat ce sa facut si ce sa pus in pratica ce sa cercetat.

Un exemplu minor: Dr Ana Aslan si Gerovitalul (astazi putin cam uitat si marginalizat, ca nu sunt bani pt asa ceva dar sunt bani pt altele patinoar la Cucuieti din Deal) si prof. Agarbiceanu si laserul cu rubin. Probabil ca sunt aiureli si prostii si reprezinta nimic pt unii care considera ce ora exacta in domeniul cercetarii se da din vest sau SUA.

Dl Giurgea a lansat intrebarea asta la caterinca, ca nu il cred atat de orb si uituc !!! 😀

Lucian Davidescu

@ova

Gerovitalul este cam la limita celor 60 de ani 🙂

Laserul n-a fost nici inventat, nici perfecţionat în Ro, în ciuda poveştilor securiste cu tancuri sovietice topite la graniţă 🙂

MIA

>Ăstora cu lacurile şi vopselele le dă sau ar trebui să le dea statul vreun leu?

Păi cum a fost "normal" ţinând cont de conjunctură ( şi dacă s-ar fi generalizat sistemul şi în alte domenii aş spune că ar fi fost mai bine per ansamblu ) : până în 1989 Institutele de Cercetare erau plătite de stat ( regim mixt – direct de la buget şi de la "întreprinderi", dar na … tot statul era şi în una şi în alta ), pînă prin 1995 preponderent de către stat şi dup-aia … finanţare în special în laboratoarele companiilor nou-înfiinţate/privatizate.

Lucian Davidescu

@MIA

Excelent atunci! Aş zice că e un model de succes şi că ar trebui să facem cu toate la fel 😀

cristina

ca echipamentele costisitoare plusmaterialele consumabile pentru ele sunt exponate de muzeu, e o parte a problemei; cealalta parte este ca trebuie sa faci masuratori pe anumite probe care de multe ori nu exista sau sunt intr-un numar insuficient pentru a discuta despre niste rezultate……..

cristina

pentru ca oamenii din cercetare sunt inteligenti, ar trebui avut grija ca sa scrie si vorbeasca romaneste corect si clar (un CNA al conferintelor si revistelor ar trebui)) , sa traduca corect si complet, sa citeze corect (si antisocialii sunt inteligenti si fura informatic……). Cercetarea e o ocupatie foarte complexa, nu se poate vorbi doar de supravietuire financiara si de oameni care ca sa supravietuiasca……. "fura" sau in cel mai bun caz imita.

Krokodilul Chichiric

Dle.Davidescu, nu. Se puteau face autostrăzi cu bani de autostrăzi. Şi se puteau face autostrăzi şi drumuri naţionale unde nu s-ar fi întâmplat ca "plaoai să spele asfaltul"- aşa cum se întâmplă azi în universul Cocoş- Udrea. Şi pentru că mi-aţi amintit- ce a făcut cercetarea românească- şi-a făcut încălzirea pentru Europa- până la venirea odiosului Băsescu şi consoartei sale Boc. Când am fost pentru prima dată în Europa- cu o bursă de cercetare în 1993- în Bonn- cei de-acolo m-au întrebat dacă avem şi noi trotuare şi carosabil cu un asfalt special care topeşte zăpada. La figurile noastre mirate am fost informaţi că astfel de asfalt fusese adus în Germania de cercetători români emigraţi în anii 70…80. Mărturisesc că până azi n-am aflat numele persoanei sau persoanelor respective…şi totuşi…răspunzând întrebării dvs. participarea României la proiectul iNTeg-Risk- proiectul amiral al cercetării Europene în PC7- se datorează cercetării româneşti.

Krokodilul Chichiric

Nu există finanţare privată în România pentru cercetare ! Acum haideţi să fim serioşi- mă va plăti firma X pe mine să fac cercetare 2 ani plus implementare încă 2 pentru o metodă de evaluare a riscurilor sau îşi va trimite managerul în Vest- să cumpere o astfel de metodă -să spunem Hazop- care a fost perfecţionată cam în ultimii 50 de ani – ? Când spunem finanţare privată- evident că nu ne referim la multinaţionale- care angajează cercetători români- ci la firma X sau firma Y -româneşti !- care să marcheze banul. Da, programele superbe dar total neeficiente în care firma iese cu n % din finanţare şi mai dă şi statul n-m %- trecute în categoria structurale- sunt nişte aberaţii ale vreunui tovarăş de la minister care nu s-a ţigănit niciodată cu vreo firmă românescă…realitatea este că este mai avantajos pentru privaţi să cumpere decât să finanţeze procese de cercetare cu viitor incert.

Lucian Davidescu

@Claudiu

Scrie acolo şi ce a făcut cercetarea Românească în ultimii 60 de ani? 🙂

@cristina

Bun, şi cine evaluează

@Krokodilul Chichiricios

"haideţi să fim serioşi- mă va plăti firma X pe mine să fac cercetare 2 ani plus implementare încă 2 pentru o metodă de evaluare a riscurilor sau îşi va trimite managerul în Vest- să cumpere o astfel de metodă -să spunem Hazop- care a fost perfecţionată cam în ultimii 50 de ani – ?"

Nu ştiu, dar – fără supărare – dacă firma X nu e de acord să scoată bani din buzunar pentru că nu consideră că are nevoie de produsul respectiv, de ce ar trebui s-o facă contribuabilii?

Colonelul Turmentat

@C

Draga C, a-i mentionat ieri ca romanii ar fi inventat apa saracita in deuteriu … sa avem pardon, mare pardon! Apa saracita in deuteriu au inventat-o prima oara rusii iar noi, la Ramnicu Valcea, am copiat modelul din reviste stiintifice rusesti si ne-am lansat in cercetari anemice in perioada finala a comunismului.

Draga C, persoana care s-a jucat prima oara, la noi in tara, cu apa vie nu e nici unul dintre cei citati de Nedelcu pe link-ul tau. Insasi faptul ca omite numele cercetatorului e dovada faptului ca ignora realitatea si, cu buna stiinta, ignora sursa mama a apei saracite in deuteriu -> maicuta Rusia!

Instalatiile industriale ("cu mari consumuri energetice") este justificarea pretului de vanzare care, intr-adevar, e mare dar corect in raport cu costul medicatiei pentru tratatarea cancerului. Instalatiile sunt reduse ca si dimensiuni … sunt, intr-adevar, de dimensiuni industriala cand vrei sa imbuteliezi cantitati colosale!

Data viitoare cand mai enumeri o lista a inventiilor romanesti, te rog sa elimini aceasta apa vie (sau apa saracita in deuteriu) de pe lista pentru ca … pur si simplu nu e a noastra. Vrei un indiciu? Cauta in lista premiilor acordate "inventiilor" si cercetarilor efectuate de romani in anii 80 … iar rusii au publicat in anii 60 primele articole.

Krokodilul Chichiric

Dle.Davidescu, pentru a nu deveni un stat bananier. Pentru că cercetarea- aşa cum este la ora actuală- e un semn- cât de mic- că statul român se îngrijeşte nu de viitorul cercetătorilor- pe care-i plăteşte prost- ci de viitorul său. Pentru că viitorul oricărei naţiuni din UE- dacă e să rămânem în UE- menţionează cercetarea ca pârghie de bază. Iar guvernul boculescian s-a angajat ca în 2011 dacă nu mă-nşel, cercetarea să aibă un buget de 1%. Pentru că, banii daţi pe cercetare sunt mult mai utili ca banii aruncaţi pe drumuri între niciunde şi nicăieri, pe săli de sport şi pe alte prostii. Şi pentru că -dacă nu dorim- vorba unui latino- american Galleano- să "creştem în bovinizatoare"- a se traduce prin "ospătarii şi tinichigii " lui Băsescu- avem nevoie de cercetare. Sau dvs. doriţi- în acord cu preşedintele- să ieşim din UE şi să devenim o ţară latino- americană ?

Lucian Davidescu

@Krokodilul Chichiricios

Nu cred c-aţi răspuns la întrebare.

Dacă firma direct-interesată nu v-a cumpărat produsul pentru că a găsit mai bun / ieftin / facil în altă parte, nu mă puteţi convinge să-l plătesc eu. Faceţi-l mai bun, poate data viitoare îl cumpără! Aşa merg lucrurile.

Aş putea fi de acord că există şi proiecte de cercetare de utilitate publică unde e nevoie de bani publici. Dar filtrele rămân aceleaşi: ce ne propunem, ce şanse avem să reuşim, care-s riscurile, care-s beneficiile, cine răspunde!!!. Nu prea am văzut aşa ceva.

MIA

>Pentru că cercetarea- aşa cum este la ora actuală- e un semn- cât de mic- că statul român se îngrijeşte nu de viitorul cercetătorilor- pe care-i plăteşte prost- ci de viitorul său.

Bun – asta e valabil în cazul cercetării fundamentale şi ( eventual ) a celei din domenii „umaniste”. Deşi aici e deja problema – şi nu numai la noi, ci şi pe la case mai mari ca în SUA – că deja se aruncă bani cu lopata mai degrabă pentru a proteja anumite filiere existente oferind eventual o ( vagă ) justificare militară … 🙁

>Nu există finanţare privată în România pentru cercetare ! Acum haideţi să fim serioşi- mă va plăti firma X pe mine să fac cercetare 2 ani plus implementare încă 2 pentru o metodă de evaluare a riscurilor sau îşi va trimite managerul în Vest- să cumpere o astfel de metodă -să spunem Hazop- care a fost perfecţionată cam în ultimii 50 de ani – ?

Depinde de situaţie.
Probabil că pentru a „redescoperi roata” alegerea raţională economic e a cumpăra un patent aflat la un anumit nivel şi eventual de a-l îmbunătăţi ( asta pentru că altfel probabil orice firmă care asamblează componente ar ajunge la concluzia că e bine să înceapă cu lămpi,apoi tranzistori şi poate în 10 ani de „cercetare” ajunge să folosească şi FPGA-uri 🙂 ).

Însă există şi cazuri în care nu e posibil ( sau poate fi extrem de costisitor ) să se procedeze astfel şi am să dau un exemplu din domeniul menţionat anterior : a existat o directivă europeană privind înlocuirea vopselelor/lacurilor etc. „pe solvenţi” cu cele „pe apă” deoarece ar fi mai puţin toxice pentru mediu, nu consumă/reduc consumul de resurse „strategice” etc. ( motivaţiile sunt discutabile dar nu intru acuma în detaliu – pe undeva e o dovadă de ingerinţă birocratică comunitară ).
În principiu de la data X orice produs pe solvenţi este supus unei suprataxări suplimentare pentru a descuraja folosirea sa sau a fi aplicat doar acolo unde este absolută nevoie , există domenii ( mobila pentru copii de ex. ) în care e complet interzisă folosirea lor etc. – iar producătorii români trebuiau şi ei să implementeze tehnologii şi proceduri adecvate de producţie pentru a fi capabili de a oferi produse conforme similare celor cu care clienţii erau obişnuiţi.

Cumpărarea patentelor respective clar nu era o opţiune viabilă economică ( asta dacă vreun potenţial competitor extern ar fi vrut să participe la un astfel de schimb … ) – dar laboratoarele/echipele de cercetare proprii au reuşit să se achite de sarcina cu pricina. Inclusiv în cazul celor care făceau parte din holdinguri multinaţionale – precum Azur-ul care e parte a ICC, care de fapt se ocupă de altceva – tot „intern şi local” s-a rezolvat problema. 😉

Aşa că – în mare – aş zice că nu e deloc imposibil. Şi acolo unde au fost îndeplinite ( cumultativ ) următoarele condiţii rezultatele au fost decente :

– atingerea unui nivel calitativ bun al produselor ( e clar că în domeniul electronicii s-a eşuat „cu brio” înainte de 1989 şi şi cam după 🙁 );
– existenţa unei pieţe ( interne dar nu numai ) suficient de mari cât să justifice economic producţia în domeniu, mai ales în cazul produselor de larg consum ;
– influenţe „externe” limitate ( fără a pica în „vadimisme” acest aspect nu trebuie neglijat );
– un nivel de „responsabilitate” rezonabil în primii ani post-revoluţionar ( de ex. cercetarea în agricultură şi rezultatele ei au fost extreme de lovite de astfel de fenomene ). 🙁

Dar gata … că m-am lungit destul.

Sărbători fericite şi un An Nou cât mai bun tuturor !

C

@ all si pt Colonelul Turmentat in special

Am vazut si prezentarea la APA VIE http://www.apa-vie-sanatate.com/index.html ( filmul este in dreapta pe pagina) si cercetarile lui Emoto Masaro http://www.youtube.com/watch?v=aqWzEd2fI_Y&feature=related despre rezonanta magnetica . Nu poti sa nu recunosti ca rezultatele sunt diferite si aplicatiile pot fi considerate un pas inainte.

In alta ordine de idei, am sa citez pe Grigore Moisil care da exemplu de teorii matematice utilizate cu intarziere.
„Ecuatiile lui Maxwell. Maxwell a trait intre 1831 si 1879; tratatul sau de electricitate si magnetism a aparut in 1873. Hertz a descoperit undele electromagnetice-prevazute de Maxwell- in 1887. Marconi a trait intre 1874 si 1937. Brevetul pentru telegrafia fara fir l-a obtinut in 1896. Si totusi 30 de ani mai tarziu nu erau decat putine statii de radiodifuziune in lume. A mers repede?
[…] ; Branly a construit”coerorul” sau in 1890. Popov a realizat prima transmisie radioelectrica in 1896.
[…] George Boole si-a publicat „Cercetarea asupra legilor gandirii ” in 1846. VI Sestakov si Claude Shannon au publicat algebra booleana la automatele cu contacte si relee in 1938.”
Primul pasaj arata primii pasi spre televiziune al doilea primii pasi spre calculator.
Link-ul urmator este ds inceputul internetului. http://www.webservator.ro/internetul-in-secolul-xxi/

De ce v-am plictisit cu aceasta poveste? Pentru ca cercetarea este importanta chiar daca unii spun ca sunt bani aruncati in vant , mai ales la cercetarea fundamentala .Ca nu se poate cuantifica , ca nu are rezultate immediate in practica si nu ai o recuperare rapida a banilor investiti.

Dar daca nu erau acesti oameni mai exista oare Bill Gates ? sau mai avea dl. Davidescu unde sa faca o campanie de promovare negativa?

Firmele care platesc pentru cercetare platesc pentru rezultate relativ rapide, bazate in general pe o aplicatie a cercetarii fundamentale. Pana acum solutia pentru cercetarea fundamentala a fost finantarea de la stat. Poate strategia institutelor de cercetare trebuie modelata un pic, in sensul ca trebuie acordata atentie si aplicatiilor immediate cu revenire financiara dar si cercetarii fundamentale. Trebuie inlaturate si “sinecurile” pe care le permite sistemul, dar nu trebuie sa incurajam idea ca daca nu intelegem ce e “goagal” acesta e nefolositor, si banii au fost aruncati pe geam.

Cer scuze anticipat pentru greseli, mai sus este doar punctul de vedere al unui outsider.

Florin Bejan

Ti-as putea spune spune cateva succese ale cercetarii in Romania dar, cum se spune in filme, ar trebui sa te impusc dupa aia.

Dap, cel putin in armata, cercetarea a functionat, fiind insa, "dezinteresat" bineinteles, sugrumata usor-usor dupa 1989, printre altele si cu ajutorul unor mici diversiuni mediatice, ca cea de fata 😉

Lucian Davidescu

@C

"Dar daca nu erau acesti oameni mai exista oare Bill Gates ? sau mai avea dl. Davidescu unde sa faca o campanie de promovare negativa?"

Ăsta-i cumva un răspuns la întrebarea: "Chiar aşa, ce-a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani?"

@Florin Bejan

Ultimul refugiu al securiştilor incompetenţi – am avut victorii multe dar sunt strict secrete. Bullshit 😉

C

@LD

Daca vrei un raspuns punctual de ce nu faci o adresa la OSIM ? Sau mai simplu de ce nu cauti pe clase de brevete?

Lucian Davidescu

@C

Când plătesc impozite nu trebuie să fac adrese la OSIM

Florin Bejan

Mda, am impresia ca ai o zi proasta. Faptul ca tu nu le cunosti, nu ma face pe mine nici securist, nici incompetent.

Ai putea sa faci un pas inapoi si poate sa lasi un pic nasul mai jos, multe din ultimele articole (cu cercetarea, olimpicii, etc) dau impresia unor defulari neplacute.

Ai capatat o aroganta pe care nu o regaseam in nici unul din raspunsurile tale de pe vremea cand doar iti citeam, cu placere, articolele. Ai cazut in capcana in care picau cam toti bloggerii de acum cativa ani: ai devenit specialist in toate.

Pana una alta, din pacate, ai pierdut un bookmark si un pic de trafic din partea mea.

o/

Lucian Davidescu

@Florin Bejan

Îmi închipuiam că doar le iei apărarea fără să-ţi dai seama, nu că eşti unul dintre ei.

Nu fac niciun pas înapoi în faţa unora care încearcă să facă propagandă şi să găsească justificări pentru feudalismul românesc şi pentru jaful instituţionalizat din banii publici.

Poţi să faci ce vrei cu bookmark-urile, marile tale invenţii secrete şi închipuite NU există. Este simplu de ce: nu se văd rezultatele.

Dacă pretinzi că le-ai văzut, minţi. Dacă ţi-au spus alţii, te-au minţit. Au luat banii, au mimat ceva şi acum zic că-s secrete ca să nu-i mai prindă nimeni.

Pe vremea lui Ciuciu, aproape toată lumea ştia câte două-trei "secrete de stat", nu mereu aceleaşi. Ale dreaqului secrete, toate slujeau regimului.

C

@LD

Pot sa continui si eu … nu trebuie sa platesc nici la Monitorul Oficial, ca legea nu e "brevetul " nimanui si "necunoasterea legii nu te absolva de pedeapsa" .

La OSIM e o forma de a proteja dreptul de proprietate intelectuala; cand ceri ca aceste brevete sa fie facute publice e ca si cand ai considera acest drept doar pentru anume categorii? Ce crezi? Ce bani ar fi in stare sa faca institutele de cercetare daca obiectul cercetarii ar fi public? Si cum ar recupera investitia?

Lucian Davidescu

@C

Cred că nu m-am exprimat destul de clar. Cât timp eu plătesc, beneficiarii trebuie să facă ceva cu banii în beneficiul meu şi să justifice că au făcut-o. Cer prea mult?

C

@ LD

Da, aici suntem de acord. Trebuie justificat fiecare banut obtinut din taxe.

Deci trebuie vazut profitul acestor institute de cercetare si ce % este cercetare fundamentala si cum se justifica.

Unde procentul de cost pentru cercetarea fundamentala depaseste procentul de cercetare aplicata trebuie justificat.

Poate pe tine , contribuabil nu te intereseaza ce spatii au sau nu tangenta daca exista sau nu functii care nu se deriveaza, dar geometria pietelor iti aduce profit imediat. Si atunci, pe banii de la buget, un cercetator se poate ocupa ( barbar vorbind) 6 ore de un model pentru piata si 2 ore de spatii n dimensionale. Oricum va face profit mai mare decat muritorul de rand.

Krokodilul Chichiric

Dle.Davidescu, se vede că nu vă pricepeţi la cercetare. Pentru ca să faci un produs- de uz comun- viabil şi vandabil- hai să luăm o consolă de jocuri- chestie care se caută, se vinde, etc- există 1 echipă de cercetători- căreia i se alocă – pentur un produs- cam cât i s-a alocat întregii cercetări româneşti de către dl.Boc anul ăsta- şi e lăsată câţiva ani să îşi facă treaba- adică să cerceteze- fără să aibă scribălăi de la minister care să ceară tone de rapoarte în fiecare semestru. Oamenii o iau de la concept, trec pe modele, modelează din greu pe computer, trec la realizarea de prototip- după care- în spatele lor stă gata cel puţin acelaşi număr de ingineri tehnologi cu care colaborează, care realizează o serie 0 şi le dau copiilor proprii să se joace cu ea- şi după ce aceştia s-au declarat mulţumiţi o scot pe piaţă. Dacă matale ai da oricărui cercetător din România- care-şi iubeşte meseria- nu din ăştia făcuţi la număr- o astfel de ocazie- îţi garantez că am fi pe primele poziţii mondiale. Din păcate pentru dumneata- nici statul şi nici firmele româneşti nu sunt dispuse să finanţeze- sau să managerieze cercetarea- la acest nivel. Cercetarea în România se desfăşoară astfel- vin eu- C.s. I,II sau III- cu o idee- şi îmi pregătresc o propunere de proiect la o competiţie finanţată de stat. Hai să nu discutăm despre particulari că nici una din marile invenţii realizate până acum n-a fost plătită din fonduri particulare. Bun, nu pot să candidez eu ca persoană fizică- pentru că legea şi regulamentele îmi interzic. De asemenea, în general am nevoie de un consorţiu- deci de încă 2-3 instituţii. Hai să spunem că sunt 3 instituţii şi că propunerea mea- este înţeleasă- fapt foarte important- de către evaluatori. De obicei, evaluatorii ar trebui să fie mai deştepţi şi mai bine pregătiţi decât autorii de propuneri- în România e exact invers. Deci, mi se acordă o finanţare în valoare de maxim 450.000 lei noi- la programele naţionale- pentru 3 ani. Dacă împarţi aceşti 450.000 de lei la 3- 3 instituţii participă- şi ceilalţi 2 parteneri vor şi ei câte ceva- şi încă o dată la 3- 3 ani- îţi ies 50.000 lei pe an şi pe instituţie- fonduri de cercetare. Din aceşti 50.000 lei, eu, ca director de proiect, nu iau nimic- dar absolut nimic în plus- pentru propunere şi nici pentru realizare. Salariul meu- de 2000 de lei lunar- înmulţit cu 12 luni- dă exact 24.000 lei anual- deci mi-ar mai rămâne încă 26.000 lei. Dacă sunt deştept şi am o conducere deşteaptă- din banii ăştia pot să călătoresc- să văd şi eu ce fac alţii- sau să particip la faimoasele simpozioane cotate ISI- unde taxa de participare depăşeşte 600 de Euro şi să mă dotez cu software de calitate- ca să nu fiu nevoit să-l descarc de pe cine ştie ce torente.Mai pontez 2-3 colegi, mai plimb directorii prin străinătăţi- şi cam asta e cercetarea made in Romania. Nu mi se dă absolut nici un fel de impuls- financiar vorbind- să fac ceva peste medie. Dacă vreau- şi mă pricep- fac pe munca mea voluntară- pentru că, dle. Davidescu- hai să fim serioşi şi să ne gândim că un salariu de 2000 de lei sunt cam 400 de Euro- şi un omolog occidental- care face propriu zis cercetare- nu i se cer invenţii de Nobel şi nici management sau contabilitate- câştigă de cel puţin 10 ori mai bine. Aştept cu interes să-mi povestiţi cum firmele româneşti- care încă nu falimentează- ar trebui să finanţeze în integralitate- să spunem măcar cât finanţează guvernul- un proiect de cercetare. Şi de ce.

Lucian Davidescu

@Krokodilul Chichiricios

Poate că eu nu mă pricep la cercetare.

Dar în timp ce dvs TEORETIZAȚI despre cum ar putea face românii jocuri cu bani de la stat, alţii chiar le fac, de aproape 20 de ani, în profit şi fără să se mai plângă.
http://en.wikipedia.org/wiki/Ubisoft_Romania

punk

Stimabili comentatori, aici nu e vorba de utilitatea cercetarii fundamentale in general, si despre sursele de finantare de stat vs private ale acesteia.

Aici vorbim vorbim de cercetare intr-o tara a carei populatie e in proportie de 50% in mediul rural sau la cules de capuni in Spania.

Din nou, nu suntem in stare sa turnam asfaltul, si speram ca vom contribui la patrimoniul de cunoastere al umanitatii ? Ha !

Curiosu'

A existat cercetare in adevaratul inteles al cuvantului ? Sau cercetarea romaneasca a insemnat de fapt imbracarea in ambalaj romanesc a ceea ce aducea in tara spionajul economic(ex. vestita combina Gloria) ?

Talpasul

Prin ani 80 sefa OSIM era fica lui Pingelica. Cum stam cu ochi pe geam si pazeam instituzia din plictiseala am bagat nasul prin dosarele din dulap deschis si parasit al unui birou de arhiva OSIM .Acolo in dosar un roman prezenta un -Sistem andiderapant auto- original etc.Avea si un raspuns. Nu se pote ca intzeapa asfaltul. Avea si un contraraspuns. Dar lantzurile puse pe cauciucul rotzi nu intzeapa asfaltul ? Ma prins Zoie C. citind doarul si au confiscat dosarul. De atunci au trecut multzi ani si am ajuns si in Afganistan unde am gasit un cimitir de blindate militre rusesti. Tot din curiozitate si plictiseala am inceput sa le studiez. Sistemul antiderapant auto, era aplicat pe o masina rusesca blindata prezentata ca cea mai performanta. Variantele noi de blindate aduse in teritoriu suferea de concept.

Lucian Davidescu

@Marian

Referitor la a doua întrebare – scuze pentru întârziere – pe Arena Biz sunt câteva linkuri către "Cine finanteaza proiecte". Sunt referitoare la startupuri online, nu ştiu dacă te ajută.

@punk

Ee, vom contribui, doar că nu în felul în care ne-am propus :))

@Curiosu'

Sau eventual simplificarea componentelor pe care nu le puteam executa…

@Talpasul

A-ha – morala: am avut rezultate dar le-au furat dujamnii. Deci, mai rău!

Palmasu'

' nu comentez "tac si sap" -conditie necesara si prioritara – rezultatele vin in mod cert.Important este ca principalul obiectiv pentru care sap (lupt) nu sunt banii (nu pt. ca i-as avea) ci febra (chemarea) de a cunoaste ce altii nu cunosc dar le-ar prinde bine in a face bani.Nu gasesc mai mare satisfactie (recompensa) decat aceea cand la o ora din noapte imi vine solutia pentru care " sap" de multa vreme ,cu multa "incrancenare"(fara odihna).Domnilor nu va grabiti a da un calificativ unui asemenea "exemplar" (drept -utopic-) s-ar putea sa gresiti.Faptele concretizate in efecte economice imi comfirma ca sunt indreptatit sa tin linia (sa nu pierd TARGETUL).Banii sunt necesari pt. punerea in opera a solutiei cristalizate,precum pentru rafinarea prin rectificari succesive a ideii.Nu contest rolul banilor in cercrtare , dar nu le acord prioritate fata de munca facuta cu pasiune chiar in conditii vitrege-ba mai mult stim cu totii ca adevarata creatie s-a nascut in cele mai multe cazuri in conditii vitrege cu grele sacrificii , dar cu recunoastere postuma.Sigur dintr-un fel de pragmatism( pe care personal il dezavuez) , multi dintre" postaci " si nu numai ,prefera sa ia intai banii si apoi om mai vedea ce mai publicam sau scoatem pe piata OSIM.Cu tot respectul pentru cei multi "CONSACRATI" care TAC si SAPA !

Diana

in Romania cercetarea nu se finanteaza de la Guvern, se deconteaza.
apoi, la noi in tara se face si cercetare, in unele cazuri chiar de varf, insa toate proiectele de cercetare de varf sunt in parteneriat cu SUA, Franta sau alte universitati de prestigiu din alte tari, tocmai pentru ca acestea ofera suportul de cunostiinte la zi, pe care sa se bazeze noul proiect de cercetare.
banuiesc ca aceste universitati isi asuma si o mare parte din merit.
cu alte cuvinte, cercetatorii romani care fac cercetare de varf in Romania, pe banii romanilor, sunt parteneri ai universitatilor din alte tari si raporteaza acestora rezultatele.
este cazul majoritatii proiectelor de cercetare care au legatura cu medicina, farmaceutica, biochimia, chimia, fizica.
este si motivul pentru care Romania are acces la aparatura de ultima generatie in aceste domenii ( din pacate, in multe cazuri nu ne-o permitem).
un exemplu concret este cercetarea in domeniul sangelui artificial si a citostaticelor mai putin toxice in lupta impotriva cancerului.

daca nu s-ar face acest compromis in legatura cu afilierea universitatilor de prestigiu care au acces la rezultatele actuale a cercetarii industriale, toata tehnologia la care Romania ar avea acces in aceste domenii ar fii mult inapoiata, cum se intampla in domeniul materialelor de constructii, de exemplu, unde acum se publica rezultate si se efectuaza teste pentru tentative de productie cu privire la betonul autocompactant pe care Sua l-a folosit ca sa construiasca turnurile WTC si alte sute de cladiri emblematice care incet imbatranesc.

reveniere

Am revenit pe acest site cu placere.
Am recitit comentariile, si as ruga mediatorul site-ului sa stearga comentariul cu turnarea asfaltului semnat punk.Chiar este ceea ce este.

Turnarea asfaltului , face obiectul cercetarii, se fac retete experimentale.Dar costurile la scara larga?
V-ati gindit la ele?Dar utilajele, v-ati gindit la ele?E adevarat ca are prioritate politica

Informatizarea administratiei publice locale nu e deloc atit de simpla cum pare la prima vedere.Dar cere un efort foarte mare si financiar si in ore munca.
Sa faci play station si iphone sau nokia, nu sint probleme de cercetare.E un domeniu la fel de cunoscut ca si turnarea astfaltului sau delocalizarea. impuritatilor in oteluri inalt aliate, sau aliate cum vreti.
E nevoie de administratie ,de evidente economice ,de evidente fiscale si financiare dar batalia cu „birocratia” poate fi cistigata.Nu avem alt sistem social mai bun.
Aveti in vedere intraneturi administrative gen sharepoint coreografiate direct sau prin biztalk sau echivalent si vedeti cam in ce se transforma birocratia.Cam multi bani,dar merita.Reversul e robotizarea celor care folosesc acest sistem precum si dezumanizarea.Oare merita?Unii zic da ,altii nu.
Cit priveste cercetarea , ce sa mai discutam.
Va rog sa vedeti rezultatele unui cercetator de mare prestigiu roman.
http://www.journalogy.net/Author/12920103/adrian-doicu
Cam asta inteleg prin cercetare, cit despre turnarea asfaltului ce sa mai vorbim…

ionut

„Am revenit pe acest site cu placere…si as ruga mediatorul site-ului sa stearga comentariul cu turnarea asfaltului semnat punk.”

Fleosc! Mai bine … nu reveneai!

Chris Kay

e adevarat ca nu exista nici un fel de strategie de cercetare si nici pe HR in romania.

cifra asta de juma’ de miliard de euroi pe an e interesanta, in special privita raportat la cele 1250 de lucrari publicate. Asta cam inseamna 400 de mii de euro raportat la o lucrare.

hai sa pun cifrele astea in alt context…la o universitate de top 100 mondial, expectatziile de la un associate professor incadrat ca teaching AND research sunt de 50-150 mii de euro/an (inginerie) fonduri atrase. De asemenea exista o minima asteptare de sa zicem 2 articole de jurnal, nu neaparat legate de respectivii bani. Dar totusi, desi sa zicem ca majoritatea banilor din contract se duc pe platzi de lefuri ale cercetatorilor, regie, materiale (cam ce s-a platit cred eu si in RO cu majoritatea celor juma de miliard) sunt interconexiuni cu necesitatea de a publica pt ca daca nu publici, nimeni nu stie ce esti in stare sa faci si dupa 1-2 ani fara publicatzii, adio fonduri.

Deci, in cel mai pesimist caz, la o universitate straina rezulta 75 mii de euro „necesarul” de finantzare pt o lucrare buna (desi tineretul poate face asta cu 2 luni de leafa si 1000 de euro materiale, deci cost cumulat (inlc regie) la 10 mii de euro.

de aici rezulta cit se poate de simplu proasta folosire a fondurilor de cercetare sau ca output-ul a fost f. slab (desi e greu de crezut ca cercetatorii romani au submis CEL PUTIN 6666 de lucrari si doar 1250 au fost acceptate.

Constantin Negut

E adevarat ca nu exista o disponibilitatea fireasca pentru a intelege cercetarea.Ca cercetator , am avut o tendinta continua de socializa,in sensul ca am cautat sa fiu util acolo unde am considerat ca este necesar.Cu o activitate de 14 ani in domeniu, cu un doctorat din nefericire nefinalizat datorita decesului conducatorului de doctorat, pe fondul realitatilor sociale ale anilor postdecembristi,pot spune celor interesati urmatoarele:

Cursurile universitare se alcatuiesc din lucrari de cercetare si doctorat fiind construite ca teorii cu scop scop didactic .

Proiectele industriale sint furnizoare de probleme pentru cercetarea aplicativa.Solutiile oferite de cercetare ar trebuie sa : fie generatoare de produse noi pentru piata, sa creasca eficienta economica a unitatii industriale in cauza.Numai in prezenta competitiei de piata acest mecanism functioneaza.

Perioada post decembrista, ne-a aruncat intr-adevar in competitia internationala,iar bugetul de stat impovarat de probleme sociale,incet ,incet a degajat cercetarea.Industria, atit in timpul perioadei interbelice,in perioada comunista, cit si in perioada post decembrista, a avut probleme fiind in fapt una din acivitatile principale ale Romaniei,tara al carei potential are limitele sale.Colaborarile internationale, nu de putine ori au imbracat aspecte politice.

Cercetarea fundamentala , latura controversata a cercetarii bulverseaza oarecum societatea prin obiectivele sale.Am citit comentarii, pe undeva justificate, cu privire la inutilitatea experimentelor de fizica energiilor inalte.(Nu reproduc comentariul).Dar pot spune malitiosilor ca aceste experimente produc in primul rind cunostinte.Cum se vor aplica practic acestea.Nu vor folosi nici la cresterea cantitatii de alimente, nici la scaderea pretului la piine, dar se va gasi la un moment dat cineva care ar incerca sa le aplice.Poate le vom regasi materializate in vreun produs de piata , intr-o strategie economica, sau ,mai stii in vreo arma.Dar in primul si in primul rind vor fi cunostinte.Aceasta trebuie finantata si monitorizata de stat.Sint rezultate ale caror experimente si aplicatii pot fi periculoase pentru om.

Cercetarea experimentala este larg raspindinta.Cam fiecare domeniu are propiile sale experimente.Acestea sint adaptate scopurilor pentru care au fost create.Firmele nu mai angajeaza institute , ci isi finanteaza singure cercetarea experimentala.

Fac parte dintre aceia ale caror teme de cercetare au fost rezolvate prin importuri masive.Sectiile in care ne desfasuram activitatea s-au desfiintat.O perioada am supravietuit prin bunavointa unei cunostinte , absolvent de automatica.A trebuit sa-mi gasesc un serviciu normal.Nu am vrut sa parasesc tara desi am avut ocazia.De exemplu in 1995 ,am avut ocazia sa lucrez la ATMEL Corporation .Eram tinar , citeodata regret, e adevarat. Am sperat ca lucrurile se vor indrepta.
Nota amuzanta : In 2008 am participat la un proiect in cadrul programului Leonardo Da Vinci.Am lipsit
de la serviciu,si am fost cercetat disciplinar.Cine a dispus asta e inutil de adaugat.Legal nu a gresit.Nu am facut o informare scrisa.Dar nu am vrut sa stirnesc orgolii intelectuale.Consecinta, probabil ,sa-si bata joc, nu stiu cine nici acum, m-a mutat intr-un serviciu de lipit afise pe strada.
Comentariile le faceti dumneavoastra.Oricum multumesc atit colegilor mei cercetatori atit romani cit si europeni sau americani pentru sprijinul pe care mi l-au acordat.Si numai lor , dar si profesorilor cu care am colaborat.

In rest ce sa spun.Nu vreau sa descurez tinerii , care se aliniaza unei teme , dar le recomand sa se orienteza catre locurile cu echipamente serioase.Acole veti da si rezultate, veti gasi si bani.Nu aveti incredere prea mare in administratie , e impersonala, si ascunde multe vendete de care e bine sa va feriti.

Alexandru Fira

tre mine si dr. ing. Doina Clapa la SCDP Cluj:
https://sites.google.com/site/alexfirasplaceontheweb/new-ex-vitro-acclimation-method
https://sites.google.com/site/alexfiraontheweb/ex-vitro-rooting-and-ex-vitro-acclimation-by-using-the-float-hydroponics-technique

Sectorul nostru a pus la punct tehnologii viabile la micropropagarea unor specii importante de plante horticole:
https://sites.google.com/site/vitroscdpcluj/cover-page

Mai ales la unele specii de arbusti. Lucram in prezent cu acestea si cu nele soiuri importante de portaltoi.

Pappa Anton Florin

Nu investesti in cercetare nu iese nimic . ca si in sport si in orice domeniu
Romani au fost sunt si vor fi cercetatori remarcabi si ingineri abili dar nu in tara lor .
Oare de ce ?
Pentru ca clasa politica romaneasca este de o imbecilitate uriasa …..
stima
P.S
Vezi realizari brevetate rominesti cu impact colosal in industrie …instalati foraj,diamante sintetice,medicina,aeronautica….

Pappa Anton Florin

Cercetatori romini nu sunt nu au fost si nu vor fi boi …….
Precizez nu am fost nu sunt si nu voi fi bugetar , nu lucrez cu statul.
Dar cercetarea trebuie finantata si sustinuta ……

Dă-i un răspuns lui Curiosu' Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *