Standard
Lucian Davidescu

Ce s-ar alege de economie fără subvenţii

Dacă nu ştiaţi cât de necesar este statul, răspundeţi la următoarele provocări de pe Facebook; preferabil, în termeni „totul sau nimic”, ca să fie mai distractiv:

Daca Occidentul subventioneaza de la electricitate la grau, o tara in care nu exista subventii nu rezista economic

Cum ar funcţiona Boeing fără miliardele de la stat?

Riposta imediată este reducerea la absurd, corectă în sine: dacă vecinii subvenţionează totul în proporţie de 100%, noi nu „rezistăm economic”. Toată lumea ajunge în şomaj şi consumă gratis. Hm, falimentul n-a sunat niciodată mai bine.

Există şi altă nuanţă care se întoarce împotriva tezei. Subvenţia pe produs este de cele mai multe ori inferioară sau doar uşor superioară impozitelor pe produs. Deci, tot ce face statul e să dea cu o mână ce a luat cu alta şi să recunoască astfel că mai bine nu lua.

Desigur, ambele argumente suferă de generalizare aproape la fel de mult ca teza că „fără subvenţii nu se poate, dom’le”. În realitate, intervine forţa de frecare. Ca să vedem dacă subvenţiile sunt sau nu utile, trebuie şi un calcul cost-beneficiu:

1. În economiile dezvoltate, se poate argumenta (cu succes sau fără, asta e o alt discuţie) că rentabilitatea economică a agriculturii este atât de mică încât există riscul ca baza de capital să dispară cu totul, în favoarea altor activităţi mai productive. Pe termen lung, asta se poate traduce în riscuri la adresa securităţii alimentare. Subvenţia ar fi, deci, prima de asigurare la acest risc.
Există însă şi efecte adverse: eficienţa scade iar resursele se alocă mai prost. Cu timpul, subvenţia se cronicizează şi se risipeşte, iar fermierii au nevoie de şi mai multe resurse publice.

2. Pentru economiile dezvoltate este un calcul destul de dificil de făcut. Pentru cele marginale, este mult mai simplu – astfel România n-are motive să refuze subvenţiile plătite de restul UE – în acest caz o parte din efectele negative sunt „exportate” la contribuabilii din statele finanţatoare.

3. Poate avea sens o subvenţie care să grăbească startul unei activităţi care ar lua mult mai mult timp să se dezvolte în ritm natural. Industrializarea stalinistă, odioasă cum a fost, e un astfel de exemplu. Însă Stalin avea un secret pe care clonele sale din alte ţări comuniste l-au ignorat: visul american. De exemplu, în aviaţie, oricare fiu de ţăran analfabet (dar chiar şi de burghez „fără origini sănătoase”) care muncea, învăţa şi demonstra suficient talent putea să-şi deschidă propriul birou de proiectare, să-şi dea propriul nume unuia sau mai multor avioane şi să concureze între ei pentru contracte. şi să ajungă să aibă cam tot ce îşi doreşte. Rezultatul: Iliuşin, Yakovlev, Suhoi, Tupolev, Antonov, Mikoyan etc.

Desigur, există riscul ca decizia să fie greşită. Stalin provocat înfometare pentru a acumula capital, dar măcar a reuşit. Ceauşescu a împrumutat capital, l-a irosit pe tehnologii vechi şi fără piaţă, a provocat înfometare pentru a le plăti şi totul a fost în zadar. Cu banii altora, deciziile proaste sunt foarte uşor de luat.

4. Poate avea sens o subvenţie care să împiedice oprirea unei activităţi greu de repornit, atunci când consecinţele sunt socializate. Odată cu sensul, vine şi riscul ca toţi faliţii să se aboneze la subvenţii permanente de „sociali” ce sunt. Una din capcanele subvenţiei este că i face şi pe plătitori, şi pe beneficiari, să creadă că banii pot ţine loc de orice altceva – creier, muncă, talent. De cele mai multe ori – nu pot.

5. Poate avea sens o subvenţie în cazurile rare în care nu există perspective economice pe termen scurt – aşa-numita „cercetare fundamentală” – cu limitele ei.

Explorarea spaţiului este un astfel de exemplu, însă beneficiile sunt destul de dubioase. În primul rând, demonstrează doar utilitatea statului american (ca şi Boeing, de altfel) şi a defunctului stat sovietic. Iar principalul „beneficiu” este posibilitatea de distrugere reciprocă în interval de o oră. Câştigul secundar – transmisiile şi comunicaţiile prin satelit – putea fi destul de bine substituit prin cabluri submarine şi transcontinentale.

Dacă există o invenţie care poate fi atribuită complet statului, aceea ar fi reţeaua de sateliţi GPS. Probabil că nu poate fi gândit un model economic privat pe baza căruia să funcţioneze o astfel de reţea. Doar că, din nou, povara cade pe umerii contribuabililor dintr-un singur „stat”, spre beneficiul tuturor cetăţenilor lumii. Şi pe drum invalidează teza „free-riderului”, care spune că nimeni nu va demara o activitate cât timp toată lumea vrea să beneficieze gratis deci aşteaptă ca altcineva să facă primul pas.

În concluzie, subvenţiile generalizate şi permanente probabil vor face mai mult rău decât bine. Dacă o subvenţie limitată ca arie şi timp are succes – depinde de talentul celui care ia decizia. Dar dacă e din banii altor oameni, bogdaproste!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ion

aia cu stalin … e poveste, mai studiaza cum erau facute acele birouri si cine erau personaje gen Tupolev …, erau niste personaje de fatada, si nu a facut nimeni de capul lui acolo ceva, sa nu mai vorbim de aspectul economic si de bani, maxim ce a obtinut tupolev e un faima, si o ducea un pic mai bine ca restul, dar nu oricat si-ar fi dorit el

Tony Gheata

„transmisiile şi comunicaţiile prin satelit – putea fi destul de bine substituit prin cabluri submarine şi transcontinentale.” asta ne arata ce se intampla cand un economist, chiar foarte bun, se crede inginer 🙂 (pisica care latra e amuzanta, dar cam atat)

@tony

Nu prea ai habar despre ce vorbesti nici tu, s-ar zice. Vasta majoritate a comunicatiilor internationale se intampla prin cabluri submarine. Exista aplicatii unde satelitii sunt necesari, de exemplu in Africa unde nu exista infrastructura, cand vrei sa faci o transmisie de la „fata locului” oriunde ar fi acel loc, sau cand vrei sa distribui acelas program tv pe un continent intreg. Dar nu sunt chestiuni indispensabile.

As mai da un exemplu in extinderea lui 3: cand produci chestii fungibile si primesti o subventie atat cat sa scazi sub pretul pietei. Iti cresc vanzarile si in timp economia de scara te face independent de subventii. Chinezii fac asta, o buna parte din subventie fiind mascata prin forta de munca ieftina si fara drepturi, tinuta asa din vina partidului.

Gabriel Tusinean

Eram curios cum se pot compara un sistem cu subvenţii, dar fără taxe vamale(gen UE) cu unul fără subvenţii dar cu taxe vamale mari…
PS: sateliţii nu pot fii înlocuiţi cu fibră/cabluri… pur şi simpu e mai ieftin să pui un satelit decât să îngropi km întregi de fibră…

Ion Stoica

”În concluzie, subvenţiile generalizate şi permanente probabil vor face mai mult rău decât bine”.

Asta e concluzia de la finalul articolului sau concluzia la cere trebuia să ajungi de la început, picând chiar în ridicol?

Beneficiile aduse de explorarea spaţiului sunt ”destul de dubioase” pentru că ”demonstrează doar utilitatea statului american”? Poftim? Adică e rău pentru că subminează minunata noastră teorie cu piaţa liberă? Te rog să îmi scuzi onestitatea, dar să spui că “transmisiile şi comunicaţiile prin satelit – putea fi destul de bine substituit prin cabluri submarine şi transcontinentale” e un lucru absolut ridicol (ca să mă exprim elegant). Cum bine observa şi Tony Gheata, un sistem terestru care să înlocuiască sistemul de sateliţi ar fi mult mai scump şi nici pe departe la fel de eficient.

Evident că succesul subvenţiilor depinde de ”talentul celui care ia decizia”, dar fără talentul unor oameni care au luat decizia de a acorda subvenţii sectorului aeronautic, spaţial sau ciberneticii, în ziua de astăzi nu aveai blog, pentru simplul motiv că cel mai probabil computerele nu existau sau nu erau nici pe departe la fel de ieftine şi avansate.

”Banii altor oameni”, vai e amuzantă a fost madam Thatcher! Parcă ea a spus chestia asta, cu referire la socialism, nu-i aşa? Replica asta poate că era amuzantă în anii ’80, dar acum, după şase ani în care economia mondială este în rahat din cauza unor decizii luate de bănci, pe banii altor oameni (oricât de surprinzător pare, băncile iau decizii pe banii altor oameni!), bănci salvate de stat, tot pe banii altor oameni, parcă nu mai e la fel de amuzant, nu-i aşa?

Oricât de ”dubioase” ar fi beneficiile aduse de subvenţii, cum ar fi inventarea computerelor sau nenumăratele invenţii din domeniul comunicaţiilor prin satelit sau progresele din domeniul aeronautic, atunci când le comparăm cu invenţiile aduse de piaţa liberă, cum ar fi instrumentele financiare derivate, parcă tot ele câştigă.

Știu că piaţa liberă e noua religie, economiştii sunt preoţii ei, iar profitul este Dumnezeu. Dar, am o veste proastă, din realitate: umanitatea avansează datorită inovaţiei, iar goana disperată după profit pe termen scurt, generată de piaţa liberă, s-a dovedit extrem de ineficientă în a genera inovaţie benefică pentru umanitate. Generează inovaţie, cum spuneam mai sus, instrumente financiare derivate sunt o inovaţie a pieţei libere. Mai sunt şi altele, cum ar fi împrumuturile pentru studenţi sau mutarea locurilor de muncă în ţările în care oamenii acceptă să muncească 50-60 de ore pe săptămână pentru doi lei şi nu îşi bat prea mult capul cu protecţia mediului. Beneficiile acestea, eu le-aş încadra la categoria ”dubioase”.

P.S. Apropo de inovaţii benefice, uite care este ”utilitatea statului american” pentru finanţarea cercetărilor care au obţinut premiul Nobel pentru medicină, fizică şi chimie, în perioada 2000-2008: http://www.fasebj.org/content/24/5/1335.long

Lucian Davidescu

Of, miturile-s greu de combătut, noroc că pe unele le combaţi singur.

„un sistem terestru care să înlocuiască sistemul de sateliţi ar fi mult mai scump şi nici pe departe la fel de eficient”
Păi în cazul ăsta nu era nevoie de stat, nu?

„subvenţii sectorului aeronautic”
Dacă consumul masiv de bombardiere se numeşte subvenţie şi vezi doar câştigul, nu şi paguba, ai dreptate.

„spaţial”
De acord, am discutat.

„sau ciberneticii” „inventarea computerelor”
Asta-i o aiureală totală. Computerul a fost dezvoltat relativ independent de „subvenţii” (invenţia-cheie fiind privată – tranzistorul) iar internetul este o aplicaţie intuitivă a computerelor şi comunicaţiilor.

„finanţarea cercetărilor care au obţinut premiul Nobel pentru medicină, fizică şi chimie, în perioada 2000-2008”

Sunt chiar mai multe lucruri interesante despre laureaţii nobel: http://ecen4013.okstate.edu/docs/reading/Laws%20of%20Stupidity.pdf

„Economia mondială este în rahat din cauza unor decizii luate de bănci, pe banii altor oameni (oricât de surprinzător pare, băncile iau decizii pe banii altor oameni!), bănci salvate de stat, tot pe banii altor oameni, parcă nu mai e la fel de amuzant, nu-i aşa?”

Salvate de stat? Adică subvenţionate? Vaaaaaaaaaai! Dar tu ştiai că ai dreptate?

Teo

Dvs. nu faceti o minima cercetare pe google inainte de a scrie articolele?
Primul calculator a aparut din cercetarea militara la fel si internetul.
Silicon Valey a fost sprijinita cu banii de la armata americana.
Primele tranzistoare au fost cumparate cu bani grei de armata.
Poate comunicatiile prin fibra optica inlocuiesc comunicarea satelit, dar nu inlocuiesc observatiile meteo facute de satelit sau alte observatii facute din satelit pentru observarea resurselor minerale.

O economie are nevoie de infrastructura care sa fie folosita de toti si asta trebuie sa faca statul. Poate de infrastructura tin si anumite intreprinderi cheie, precum centralele energetice, fabricile de armament,cercetarea si agricultura.

Ion Stoica

Câteva observaţii finale:

1. Aşa e, miturile sunt greu de combătut, noroc ca piaţa liberă eficientă e o realitate, nu un mit.

2. Subvenţia este necesară pentru cercetarea fundamentală şi pentru dezvoltarea unor tehnologii care nu aduc profituri pe termen scurt, ci pot fi utile pe termen lung. Adică să facă ce nu ar face niciodată o organizaţie privată presată de logica piaţei să obţină profituri pe termen scurt. Tehnologia aerospaţială e un exemplu excelent, probabil că nu s-a dezvoltat niciodată fără subvenţii, dar acum s dovedeşte foarte utilă.

3. Tehnologia poate fi şi utilă şi distructivă, în funcţie de oamenii care o manevrează. Mi se pare o chestie foarte ”amish” să vezi în dezvoltarea tehnologiei aeronautice doar ”bombardiere”.

4. Am greşit, dezvoltarea ciberneticii nu are nicio legătură cu subvenţiile masive acordate de guvernul american, direct pentru cercetare sau mascat, prin intermediul Pentagonului.

5. Evident că salvarea băncilor din ultimii ani reprezintă o subvenţie? De ce a fost făcută? Nu ştiu. Oficial s-a susţinut că toată economia o să se prăbuşească dacă băncile dau faliment. Poate că aşa e. Eu personal mă îndoiesc. Conform logicii pieţei, probabil că băncile ar fi fost cumpărate pe mai nimic de cei care au acum bani, adică arabii şi chinezii, iar prin subvenţionare s-a evitat acest lucru. Salvarea băncilor a arătat foarte clar că ”piaţa liberă” e doar o gargară. ”Piaţa liberă” e bună doar atunci când câştigă cine trebuie.

7. Era mai bine dacă băncile nu erau subvenţionate prin planul de salvare? Nu ştiu. Acum că au fost salvate, dacă li se permite să procedeze în continuare ca până acum, în mod cer nu o să fie bine. Dacă ar fi ajuns pe mâna arabilor, chinezilor sau ruşilor bogaţi, probabil că pe termen lung nu ar fi fost bine pentru economia şi pentru cetăţenii ţărilor respective. Să nu ne minţim, într-un fel sau altul, tot cetăţenii plătesc factura, întrebarea este ce primesc în schimbul ei sau dacă primesc ceva. E complicat. Aşa sunt toate răspunsurile problemelor complicate.

6. Știu că am dreptate!

Lucian Davidescu

„bănci salvate de stat, tot pe banii altor oameni, parcă nu mai e la fel de amuzant”

„Evident că salvarea băncilor din ultimii ani reprezintă o subvenţie? De ce a fost făcută? Nu ştiu”

„Știu că am dreptate! chiar şi când sunt confuz şi contradictoriu”

Radu

@LD
Subventiile sunt un capitol enorm,caruia tu doar i-ai zgariat suprafata.

1. Subventii rurale: pe langa subventiile propriu-zise, mediul rural supravietuieste in statele dezvoltate datorita si altor lucruri care sunt subventii de facto, chiar daca nu de jure:

a) Subventii incrucisate–de exemplu in SUA posta foloseste acelasi tarif, de 47 centi, pentru a livra o scrisoare in mijlocul pustietatii rurale ca si in cel mai dens oras, desi costul e de cateva ori mai mare. Daca s-ar privatiza posta si s-ar elimina aceste subventii incrucisate, mediul rural ar supravietui mult mai greu (corporatii private cer cam $12-15 pentru a livra un plic de 20 grame in mediul rural in SUA). La fel este cu reglementarea corporatiilor private de telecom–statele le forteaza sa deserveasca zone rurale care sunt putin sau chiar deloc profitabile, desi corporatiilor le-ar conveni sa se concentreze doar in orase dense si bogate.

b) Servicii practic de-a moaca–in tarile dezvoltate scolile si serviciile medicale in mediul rural primesc mai multi bani de la bugetul central decat contribuie taranii. Faptul ca nu li se cere sa contribuie la buget la fel de mult cat beneficiaza tot o subventie este

2. Cu privire la cercetare fundamentala. In SUA guvernul federal investeste zeci de miliarde anual in cercetare in mai multe moduri:

a) direct, gen DARPA , unde s-a inventat NavSat, bunicul GPS-ului de azi, ARPANET-ul, bunicul Internetului de azi, etc. De fapt primele computere au fost finantate de stat pentru calculatul de tabele de artilerie, si apoi pentru rachete balistice si simulatii nucleare. Sau mergand inapoi un secol, compania IBM a fost formata din cauza ca guvernul federal SUA a dat miloane de dolari pentru orice companie care ar putea automatiza tabularea si analizarea datelor de recesamant.

b) indirect, prin universitati: http://en.wikipedia.org/wiki/National_Science_Foundation finanteaza prin granturi majoritatea cercetarii fundamentale din universitati, National Institutes of Health finanteaza cercetare farmaceutica, etc.

c) indirect, prin companii: monopolurile naturale gen AT&T au avut preturile controlate de guvern pana in anii 80, cu o marja de profit fixa. Astfel companiile au avut incentiva sa investeasca in cercetare (pentru ca apoi cu cat cheltuiau mai mult, cu atat mai mult puteau sa isi adauge profit), in mod celebru AT&T a investit miliarda in http://en.wikipedia.org/wiki/Bell_Labs , de unde provin tranzistorul, UNIX-ul, limbajele C si C++ . Deci asta a fost facuta de sistemul privat, dar numai pentru ca i-a impus guvernul; cum nu i-a mai impus guvernul sa investeasca in cercetare, cum a taiat AT&T bugetul de cercetare cu peste 90%, si perspectivele cercetarii sunt foarte sumbre, doar 4 fizicieni au mai ramas azi la Bell Labs

Sapte premii Nobel au fost acordate fizicienilor care au la Bell Labs (si au inventat tranzistorul si toata ramura de semiconductoare, fotosenzorii cu cuplaj de sarcina CCD care sunt in practic toate aparatele foto de azi, etc) Practic toate premiile Nobel castigate in fizica de americani au fost prin intermediul guvernului (in modurile a/b/c de mai sus). Doar IBM si Intel investesc mult in cercetare fara morcov (finantare) sau bat (reglementare) din partea guvernului.

Faptul ca sunt multe subventii incrucisate sau implicite (prin reglementare, ca Bell Labs), face greu de comparat statele intre ele.

@Ion Stoica
In general sunt de acord cu tine. Companiile private investesc „de la ele” doar in lucruri cu profit pe termen scurt, se vede asta in cate miliade de dolari se investesc in medicamente de chelie, de impotenta etc. De fapt investitiile sunt mai mult in campanii de publicitate si marketing in general, putini bani merg in cercetare propriu-zisa (companiile farma daca au 15% din buget in cercetare, si vreo 20-25% in marketing). Si nu investesc aproape deloc in lucruri mult mai utile omenirii dar neprofitabile pentru ele, cum ar fi vaccine anti-malarie, sau medicamente impotriva bolilor rare–doar daca le dau bani pentru asta fie guvernele (in SUA, prin National Institutes of Health), fie miliardarii caritabili gen Bill Gates si Warren Buffet. E bine ca exista miliardari caritabili, dar nu cred ca lumea ar trebui sa depinda de ei.

Radu

@LD
Inca o intrebare–cati fizicieni, astronomi, arheologi, filozofi, istorici, etc. anjajeaza sectorul privat in Romania, fara finantare directa sau indirecta de la stat? Poate sa existe unul sau doi pe la Spiru Haret, desi universitatile for-profit evita acele ramuri de studiu in general, din cate stiu eu se axeaza mai mult pe MBA-uri si alte lucruri practice.

Inseamna asta ca tara nu are nevoie de fizicieni, astronomi, arheologi, filozofi, istorici, etc, doar pentru ca mana invizibila le da un bobarnac? Ar trebui sa se faca arheologia de exemplu ceva anarho-capitalist, in care arheologii sa devina mercenari–cautatori de comoare pentru plutocrati rusi si arabi?

Nu stiu nimic despre cum este cercetarea in Romania, poate ca este anchilozata de coruptie si nepotism, plus plagiat etc. Dar asta nu inseamna ca singura cura a bolii este impuscarea pacientului.

Nu zice nimeni ca o tara saraca precum Romania isi permite sa investeasca in cercetare la fel de mult ca tarile bogate, dar nu ar trebui taiata nici de tot cercetarea din buget, asa cum isi doresc austerienii.

Sansa de fuziune nucleara controlata in urmatoarele 4-5 decenii poate ca este doar 10%, si tocmai de aia sectorul privat se fereste de cercetare, dar inseamna asta ca UE nu ar trebui sa investeasca nimic? Si daca e bine pentru UE sa investeasca in cercetare, tu crezi ca Romania ar trebui sa fie doar free-rider, sa nu plateasca macar un fizician sau doi ca sa se devoteze acestei probleme? Crezi ca e mai bine ca toti fizicienii romani sa fie nevoiti sa plece in Geneva sau peste ocean ca sa isi poata urma pasiunea (si sa nu se reprofileze in vanzari etc daca vor sa ramana in Romania)?

Radu

@LD
Se pare ca suntem de acord ca Bell Labs in secolul 20 a facut enorm de multe descoperiri, inventii, si inovatii, pe vremea cand sute de fizicieni si ingineri lucrau acolo. Intrebarea este de ce in secolul 21 au ramas doar _patru_ fizicieni dupa cum scrie in http://www.nature.com/news/2008/080820/full/454927a.html

Institute pulls plug on basic research.
Geoff Brumfiel

It generated six Nobel prizes in as many decades, but after a string of staff departures, physicists claim that the once iconic Bell Laboratories has finally pulled out of basic science.

ust four scientists are left working in Bell’s fundamental physics department in Murray Hill, New Jersey, Nature has learned. Others have either left or been reassigned to other parts of the company, and a major materials-fabrication facility has been shut down.

„Four people can’t be called a basic research group,” says Ronen Rapaport, who left the laboratory last summer for a position at the Hebrew University of Jerusalem. „It’s a single project.”

[Dupa ce restructurarile au inceput acum un deceniu]
Throughout the turmoil, a small and talented group of roughly 30 physicists remained committed to basic research, but most have now left for more stable jobs. „The company just can’t support research anymore,” Aksyuk says. „Walk down the halls and there’s a bunch of empty rooms.”

For physicists such as Rapaport, however, the halcyon days are over. The stock certificates he brought with him from Alcatel-Lucent are so diminished in value that he won’t even bother to sell them, he says. Instead, „I can hang them on the wall as a memory of Bell Labs.”

Ce a fost, si ce a ramas… mana invizibila a dat bobarnace si fizicienilor americani de la Bell Labs si alte companii private, pe masura ce stimulentele directe (finantare) si indirecte (reglementarea monopolurilor) s-au cam terminat.. Bine macar ca au avut unde sa mearga, in universitati din SUA si Israel, unde (inca) mai exista finantare pentru cercetare. Dar nu vad ca fizicienii eliminati prin restructurari de la Bell Labs sa gaseasca joburi in sectorul privat. Mana invizibila nu este interesata in fizica…

Radu

@LD
Oricat de multe hibe avea cercetarea romaneasca, macar exista ceva. Exista vreun fizician care sa faca cercetare la Spiru Haret, sau alta universitate privata din Romania? Sau le-a dat mana invizibila bobanace tuturor fizicienilor romani, la fel cum le-a dat celor de la Bell Labs (cu exceptia a 4 din ei)?

Radu

@LD
Inca ceva despre (fostul) Bell Labs. Cand AT&T era reglementat ca monopol (inainte de procesele anti-trust din anii 80, care l-au spart), cercetarea stiintifica facuta acolo era vazuta ca un bun public, si se simtea obligat sa „share” cu alte companii si publicul:

http://www.nytimes.com/2012/04/08/books/review/the-idea-factory-by-jon-gertner.html?pagewanted=all

Because Bell Labs was part of the AT&T monopoly, its executives felt a moral, political and legal imperative to share the discovery with other researchers and license it to other companies. “AT&T maintained its monopoly at the government’s pleasure, and with the understanding that its scientific work was in the public interest,” Gertner writes.
…..
Gertner draws smart insights from the successes at Bell Labs, but he does not do quite as well drawing lessons from its lapses and failures. Perhaps these were inevitable; in innovation as in hitting home runs in baseball, you have to be willing to strike out a lot to be successful. Whatever the case, it was not the failures that doomed Bell Labs. That was mainly the decision of the Justice Department, in 1974, to file a sweeping antitrust suit against AT&T that led, 10 years later, to the breakup of the company. Bell Labs gradually withered.
…..
For 50 years, economic growth and job creation were propelled by transistors, lasers and other discoveries that came from the willingness to nurture theoretical research in conjunction with applied science and manufacturing skills. But these days, manufacturing is being outsourced, and funding for pure science is being curtailed. With Bell Labs and other such idea factories disappearing, and with government research money endangered, what will propel innovation and job creation for the next 50 years?

Ca sa rezum pentru cine nu stie engleza–cercetarea fundamentala nu da roade rapid, si de fapt majoritatea proiectelor nu dau roade profitabile niciodata (ce profit este sa descoperi daca expansiunea universul va continua sau daca universul va intra in marsarier si va face implozie in 14 miliarde de ani). Ca atare, doar statul poate fonda astfel de lucruri, nu neaparat direct (in SUA guvernul nu are un Minister al Cercetarii, ci doar da grant-uri de cercetare fundamentala universitatilor). Bell Labs a fost o exceptie din cauza ca AT&T a fost monopol puternic reglementat, si reglementarile i-au dat o motivatie financiara ca sa cheltuie miliarde de dolari in cercetare (ca atunci baza pe care se calcula profitul ingaduit de guvern crestea).

Lucian Davidescu

Dacă chiar era mai ieftin să pui un satelit, nu era punct de discuţie Este mai scump, doar că o parte din costuri (cercetarea şi infrastructura) au fost plătite de altcineva.

Radu

@LD
„Ţării, cât mai multă cercetare!”

Nu conteaza cantitatea, ci calitatea, fizicienii nu pot fi facuti pe banda (altcumva China ar castiga toate premiile Nobel). Bineinteles, nu poate exista calitate daca este zero cantitate (cum ar fi intr-un univers anarho-capitalist, ar fi zero fizicieni angajati in Romania, daca pana si in SUA cu renumitul Bell Labs fizicienii din sectorul privat sunt pe cale de disparitie). Deci eliminarea investitiei statului (directa sau indirecta, eu as prefera indirecta cum este in SUA) ii va forta pe fizicienii romani sa se reprofileze sau sa emigreze.

Subventiile directe si indirecte facute in mod inteligent si meritocratic in cercetare aduc roade, daca nu imediat, atunci dupa cateva decenii. Si nu doar in SUA sau tari mari, chiar si tari mici si cu presiuni mari la buget precum Israelul (care cheltuie mare parte din buget pe aparare) pot face investitii in cercetare. De aceea a putut Israelul „racola” fizicieni de la Bell Labs, dupa ce mana invizibila le-a dat bobarnace in SUA (ca urmare a taierii subventiilor indirecte, prin reglementare si sistem fiscal, care statul le daduse lui AT&T pana in anii 80)..

Si de aia Israelul continua sa castige premii Nobel in numar disproportionat (comparat cu populatia), ca investeste mult in cercetare; doar in ultimul deceniu au castigat 3 premii in chimie (plus economie etc, dar economia nu este „hard science”, asa ca nu o socotesc) :
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Nobel_laureates_by_country#Israel

Exista laureati Nobel nascuti si in Romania, dar _toti_ sunt cu asterisk–pentru ca au fost fortati sa emigreze:
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Nobel_laureates_by_country#Romania

Nu cunosc starea cercetarii din Romania, si probabil ca are multe probleme. Dar cura bolii nu consta in impuscarea pacientului, numai un doctor lenes sau prost ar prescrie asta. Daca subventiile directe si indirecte alte statului pentru cercetare sunt eliminate, asa cum vor anarho-capitalistii de pe forum, in mod sigur nu va mai exista nici un laureat roman (ne-emigrat) care sa castige vreun premiu Nobel in vreo stiinta „grea” (fizica sau chimie, nu socotesc literatura sau economie), ca perspectivele lui Spiru Haret sau orice universitate for-profit din Romania de a avea o echipa de profesori care sa merite premiul Nobel in fizica sau chimie sunt doar basme austeriene de adormit anarho-capitalistii

Radu

@LD
O traducere (scurtata) dintr-o carte serioasa publicata in 1986 (deci cum erau trendurile pana atunci in SUA, nu stiu precis cum stau lucrurile in 2013):

Citatul este din
http://books.google.com/books?id=O2zu2lS1KOgC&lpg=PA11&ots=Qj_ljRdkAi&dq=bell%20labs%20subvention%20state&pg=PA12#v=onepage&q=bell%20labs%20subvention%20state&f=false
The Regulatory environment for science.
By Barry Leonard (ed)

Pe masura ce guvernul federal SUA si-a asumat o parte crescanda a finantarii cercetarii fundamentale, rolul guvernului a devenit esential. In 1960, guvernul finanta 57% din cercetare, industria privata 37%, si universitatile 3%. In 1985 guvernul s-a axat mai mult pe cercetare fundamentala, unde a finantat 67% din cercetare. Insa (tot in 1985) cercetarea aplicata a devenit finantata de sectorul privat in masura de 55%,

Eu cred ca in SUA trendul a continuat in ultimele decenii–cercetarea fundamentala a devenit din ce in ce mai mult finantata de guvern si mai putin de sectorul privat, si cercetara aplicata invers.

Cercetarea aplicata si ingineria in care companiile private investesc sunt bune, chiar daca nu castiga premii Nobel. De exemplu, in fiecare an Intel iese cu o noua generatie de CPU in care tranzistorii sunt din ce in ce mai mici, si consuma din ce in ce mai putin curent. Dar mai devreme sau mai tarziu se vor lovi de bariere care nu pot fi depasite prin inginerie, si numai cercetarea fundamentala in fizica are sanse (mari sau mici, nu se stie), de a depasi acele bariere.

O companie for-profit insa nu isi permite (sau mai bine zis, actionarii ahtiati dupa maximizarea profitului nu ii permit) sa investeasca mult in cercetare fundamentala, de aici si bobarnacele date de catre mana invizibila fizicienilor de la Bell Labs in numele maximizarii profitului pe termen scurt.

Doar guvernul, sau poate cativa miliardari filantropi care nu trebuie sa dea socoteala unui board de directori pot permite sa aiba o viziune pe termen lung, si sa investeasca serios in cercetare fundamentala ( astfel de investitii de pot face si prin granturi si donatii facute universitatilor de renume). E bine ca exista miliardari filantropi, dar omenirea nu se poate bizui pe ei, asa ca subventiile de la guvern raman necesare.

Cosminos

Guvernul are viziune pe cel mult 4 ani.

Dan

Comunicatiile prin satelit NU pot fi inlocuite de comunicatiile prin cablu/fibra optica transoceanice.
De ce?
Pentru ca ei nu deservesc in principal ceea ce lumea intelege in mod normal ca fiind comunicatii standard.

Scopul principal este sa desearveasca unitatile mobile, gen nave comerciale,
nave militare, platforme petroliere, unitati mobile de cercetare.

Daca nu existau aceste comunicatii, toate industriile de mai sus ar fi fost mult mai inapoiate, ceea ce ar fi dus la o diminuare a jucatorilor, lucru care ar fi condus la un „rent seeking” – adica ar fi umflat preturile aiurea si ar fi platit toata lumea LIPSA de cercetare.

Macar sa zicem ca inventia comunicatiilor prin satelit NU poate fi inlocuita de comunicatiile prin cablu si ca respectiva inventie nu e inutila..asa..ca o paranteza.

Lucian Davidescu

@Dan
Navele comunicau şi înainte de existenţa sateliţilor, prin radio, în unde lungi sau cu reflexie ionosferică. Mult mai prost, dar nu de asta depinde dacă îşi fac treaba sau nu. Să nu mă înţelegi greşit, eu n-am spus că nu există utilitate specifică, doar că lumea aşa cum o ştim n-ar fi fost mult diferită fără.
O excepţie pot fi eventual insulele mai mici, locuite, unde într-adevăr cablurile ar fi nefezabile economic. Dar nu ştiu cât e de corectă redistribuţia asta în care continentalii plătesc pentru insulari.

Radu

@LD
Alte exceptii sunt Alaska, Siberia, zone slab populate si/sau cu relief dificil in general. Cablul si satelitii sunt tehnologii complementare, nu concureaza „head to head”, cum se zice in engleza.

La fel cum e cu internetul este si cu emisiunile TV–in majoritatea zonelor satelitii sunt esentiali (chiar daca la nivel local exista cablu TV, tot de pe satelit primesc semnalul). Alt exemplu: in SUA audiofilii cu dare la mana au radio-satelit in masina, si asa ceva nu poate fi inlocuit de cablu. Poate fi oarecum inlocuit de telefonie mobila, dar audiofilii nu sunt multumiti de calitatea audio prin telefonie mobila–limitatiile de bandwidth fac comprimarea audio necesara, lucru care pentru 99% din oameni este acceptabil si practic imperceptibil, dar cei 1% mai cu mot vor neaparat radio satelit cu calitate mai buna.
http://en.wikipedia.org/wiki/Satellite_radio

Aceste tehnologii de comunicare prin satelit pot fi sustinute de sectorul privat acum. Dar nu ar fi existat astazi fara subventii de la guvern pentru dezvoltarea intiala a tehnologiei. Chiar si asa, pionierii comerciali de multe ori au intrat in faliment, cum a fost cu http://en.wikipedia.org/wiki/Iridium_Communications_Inc.#History

Deci chiar cand guvernul a intrat pe plan secundar, tot a jucat un rol de catalizator. Revenind la subiectul mai larg al subventiilor, Sillicon Valley s-a dezvoltat intr-o zona unde guvernul cheltuia deja miliarde de dolari in universitati, contracte cu companii private (pentru cercetare si proiectare militara), etc.

http://en.wikipedia.org/wiki/Silicon_Valley#Social_roots_of_information_technology_revolution

Deci se poate spune ca guvernul SUA (si in masura mai mica, cel al statului California) a catalizat formarea lui Sillicon Valley.

@Cosminos
„Guvernul are viziune pe cel mult 4 ani”
Depinde de care guvern vorbesti, si de ce era vorbesti. Guvernele dambovitene de azi probabil ca asa sunt, de aia nu are tara autostrazi noi, dupa 23 de ani–planurile au fost utile doar pana la alegerile viitoare. Dar in alte tari s-au facut zeci de mii de km de autostrazi, si alte programe de infrastructura care au necesitat decenii ca sa fie construite (canalul Panama, portile care protejeaza Amsterdam-ul de ocean, etc).

Deci daca guvernul roman este prea putred, sunt doar doua solutii care pot duce la o guvernare cu viziune mai mare de 4 ani, in care Romania s-ar alege cu autostrazi etc:
1) sa fie o democratie liberala stabila, ca in Vest
2) sa fie o autocratie condusa de „despoti luminati” precum China

Eu prefer solutia #1. Prefer si descentralizare in general, care in multe domenii ar duce la rezultate mai bune, dar autostrazile sunt unul dintre putinele lucruri care trebuie planificate si coordonate de un guvern central, fie #1 fie #2.

Lucian Davidescu

Tehnicalităţi!
Întrebarea este dacă lumea aşa cum o ştim ar fi altfel fără sateliţi, i.e. fără telefonie, transfer de date şi transmisii video între SUA/UE/Asia.
Evident, mereu se vor găsi unii (marinari care vor să aibă bandă largă, locuitori de prin insule, alaşte, siberii) care vor servicii insuportabil de scumpe pe banii celor mulţi care aveau ceva mai bun de făcut cu ei.

Radu

@LD
Fara sateliti nu ar exista paispe mii de canale TV, numai prin satelit se poate asta. Cu broadband prin fibre optice, ar fi
1) doar cateva sute de canale (sau poate ar disparea canalele cu totul, asta e alt subiect de discutie)
2) ar mai scump (chiar si cu multicast), chiar si daca costa doar cativa centi pe gigabit, la HDTV se aduna repede gigabitii transmisi
3) nu ar deservi atat de multe localitati–acum orice sat izolat poate sa aiba acces la TV satelit, si chiar daca e prin cablu, cablul acopera doar ultimul km.

Deci ar fi diferente destul de mari. Poate nu categorice (oricum era posibila comunicatie prin radio), dar destul de mari.

Diferenta categorica adusa de sateliti este doar in cateva lucruri, in mod notabil GPS. Nu stiu daca a socotit cineva cu cat creste GPS-ul eficienta unei economii pe ansamblu, dar sunt sigur ca cu cel putin 0.1%. Asa ca investitia guvernului SUA (si daca vor si chinezii, rusii, si UE sa faca servicii la fel) a fost rambursata deja de zeci de ori. Doar ca din motive inerente, acest serviciu nu poate fi taxat in mod anarho-capitalist, cu „user fees”, asa ca este taxat in mod statist, prin taxe.

Chiar daca nu ar fi un motiv inerent, eu prefer solutia mai simpla. Personal prefer sa dau cativa centi pe an guvernului SUA cativa centi pe an ca sa finanteze sistemul GPS, decat sa fac un contract cu o corporatie pentru asta. La fel, prefer sa dau o acciza de 5 centi pe litru la benzina ca sa am la dispozitia mea access la 20 mii km de autostrazi fara sa imi bat capul cu taxe de drum, roviniete, si alte complicatii si bazaconii (oricum litrul de benzina in SUA acum e doar 86-88 centi, ultima data cand am facut plinul am platit $3.35 pe gallon).

Au facut unii republicani in SUA propuneri ca sa se inregistreze (prin GPS) toate drumurile facute de masini si ulterior fiecare sa plateasca taxa exact pentru drumurile folosite, si asta ar putea duce ulterior si la privatizarea drumurilor (cum vor anarho-capitalistii). Dar asta este o solutie „Big Brother” care poate fi abuzata de cine colecteaza datele (fie ca e guvernul, fie ca este corporatie privata), si oricum este prea complicata si ineficienta (oricat de automatizata ar fi colectarea de taxe de drum, va fi relativ ineficienta). Mult mai simplu sa ramana o acciza (care ce-i drept, nu a mai crescut deloc de 20 de ani, ar fi cazul sa fie 8 sau 9 centi pe litru in loc de 5).

Lucian Davidescu

Avem şi în România acciză, e 50 de cenţi pe litru

Radu

@LD
Evident, acciza in Romania este de 4-5x mai mare ca in SUA (unde e 5 centi federala din care se construiesc/intretin autostrazile nationale, plus inca una la nivel de stat care variaza intre 4-8 centi pe litru din care se construiesc/intretin restul de drumuri).

Cate miliarde de euro s-au adunat din aceste accize in ultimii 23 de ani, si unde au disparut? Unde sunt miile de km de autostrazi care se puteau construi pe acesti bani? (ca sa nu mai pomenesc banii din roviniete, taxe de inmatriculare etc).

E adevarat ca romanii nu conduc asa mult ca americanii, dar atunci si uzura drumurilor ar trebui sa fie proportional mai mica, deci cu o acciza de 50 centi ar trebui sa fie mult mai bune drumurile in Romania ca in SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.