Riscograma
Lucian Davidescu

La ce folosește diploma de Bacalaureat

Pentru că sezonul panicii morale prilejuite de bac e mai torid ca niciodată, poate că e cazul să lungim puţin discuţia.

Ce s-a schimbat? Păi cam tot cei care până acum erau panicaţi de cât de mică e promovabilitatea se sperie acum că e prea mare (chestie adevărată, doar că din alte motive)

Motivul panicii morale este că subiectele ar fi prea “uşoare”. De-aia elevii „nu învaţă”, îşi iau diplome fără valoare, dau şpagă să se angajeze la stat unde sunt incompetenţi şi cer şpagă – în fine, un fel de infractori în devenire. Ăsta e un simptom al unei gândiri reflexe şi totalitare care caută soluţii facile, după principiul „dacă ai doar un ciocan, vezi peste tot numai cuie”. Altfel, ar fi excelent dacă problema educaţiei s-ar rezolva aşa simplu – cu examene mai „grele”.

Pentru început, chestiunea trebuie ruptă în două.

O funcţie a bac-ului este filtrarea – aici chiar contează dificultatea subiectelor, mai exact a celor care asigură nota de trecere. Unii ar vrea să fie suficient de grele încât să-i lase pe dinafară pe cei care “n-au învăţat”, în speranţa că ăsta ar fi începutul adevăratei mari reforme în educaţie. Ei bine, motivaţia e greşită iar speranţa e falsă.

Cel mai important: şcoala trebuie să fie cinstită faţă de elevi şi de ea însăşi. Nu poţi să le spui elevilor “12 ani v-am taxat părinţii şi v-am dat note de trecere dar acum vine un examen mai al dracului şi vom pica jumătate dintre voi”. Dacă chiar sunt vai de capul lor, trebuia să fie lăsaţi repetenţi din timp, până “învăţau” sau abandonau.

Altfel, e de aşteptat un examen riguros şi corect dar care să nu lase pe dinafară mai mult de 10-20%, oricât de buni sau de proşti ar fi ei.

De ce? Sigur, diploma de bac e folosită şi pentru continuarea studiilor la fabrica-de-diplome-şi-mai-pompoase – dar e până la urmă problema angajatorilor (statul) să măsoare performanţele, nu doar să constate că o ştachetă formală a fost sau nu depăşită. Însă scopul principal este să asigure accesul la joburi de-a dreptul banale, motiv pentru care o barieră artificială nu ridică calitatea educaţiei ci doar provoacă şomaj şi frustrare. Dacă vrem să facem ceva pentru copiii ăştia, ar trebui să le furnizăm o educaţie utilă în cei 12 ani sau câţi apucă să facă, nu să le refuzăm o hârtie pentru că s-au dovedit “bâtă” la critică literară şi la ecuaţii de gradul doi.

Cealaltă funcţie a BAC-ului este departajarea. Aici, cât de greu sau uşor este testul contează mai puţin – ierarhia rămâne cam aceeaşi. Mai important este să nu se întâmple schimbări ale gradului de dificultate de la un an la altul, astfel încât notele să poată fi comparate corect şi între absolvenţi de vârste diferite.

Ce vedem în schimb? De exemplu, distribuţia normală, cu numele popular “curba lui Gauss”, sucită şi răsucită pe toate părţile, cu un avânt pseudoştiinţific demn de o cauză mai bună. Curba cu pricina are reputaţia anecdotică de-a fi descoperit niscaiva fraude pe la diverse examene, lucru care are fix un sâmbure de adevăr.

Iar adevărul este că rezultatele de la un examen se aşează pe curba Gauss doar în una din două situaţii: absolut întâmplător sau dacă examenul a fost calibrat în mod expres în aşa fel încât să ducă la o astfel de distribuţie (în imagine vedem curba de după un bac polonez, care este extrem de bine-calibrat dar, după cum se vede, teribil de indulgent cu cei aflaţi aproape de linie şi cu promovabilitate >95%). Însă curba pusă peste orice, pe post de cristal magic, e doar pedanterie gratuită.

Ar fi poate mai util să clarificăm ce evaluăm. Pentru că de fapt sunt (cel puţin) trei chestii paralele.

Cel mai fidel este măsurată aşa-numita capacitate de-a da teste, antrenată cel mai bine prin ore de “meditaţii”. Principiul este simplu: ~Dacă meriţi şapte sau opt, studiem intensiv “materia de examen”, exersăm exact genul de subiecte şi aprofundăm cu sârg capcanele specifice astfel încât să iei peste 9~. Singur, acest fenomen ar da peste cap orice încercare de distribuţie normală. Pe celălalt versant al presupusei curbe Gauss, ~te luăm de la 3 şi te ducem la 5-6, dar ca să fii mai sigur, vezi cum te descurci cu comisia~.

Problema cu acest fenomen este că la final nu reflectă nici măcar puţinul pe care elevii chiar au reuşit să-l înveţe în şcoală. Mult mai apropiat de deja-sâcâitoarea curbă ar fi probabil intervalul 4-10 din notele obţinute pe parcurs. Dar asta tot nu face notele respective mai relevante.

“Performanţa” şcolii este mult mai jalnică. Aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali – ştiu să buchisească, dar asta nu le foloseşte la nimic (nu e vreun regres: dacă ne uităm la generaţiile de 30, 40, 50, 60, 70 de ani ponderea nu pare să scadă ci să tot crească. Cheia e să nu lăsăm cercul de cunoscuţi cu studii superioare să “polueze eşantionul” – 95% sunt în alte părţi). Din restul, nu toţi sunt în stare să articuleze un discurs public, să citească un contract, să facă un calcul de costuri sau să deseneze o hartă simplă.

Curba ar arăta în acest caz ca un tobogan, cu analfabeţii funcţionali îngrămădiţi pe scară şi restul răzleţi pe pantă.

Cine crede că s-a dat până la capăt cu succes, ar fi bine să-şi pună următoarea întrebare: “Oare ce îmi amintesc din ce am învăţat la şcoală şi încă mai are noimă?”

11 comentarii
Constantin Gheorghe

Bravo! Și te ascultă cineva? Pentru că adevărata problemă o reprezintă analfabeţii funcţionali!

Dan Ştefan

pai … textul de mai sus nu le este destinat lor – le este destinat cititorilor care in mare parte sunt (sper ca si eu) in categoria celor care au luat BACul pe buna 🙂

Lucian Davidescu

Nu trebuie sa ma asculte nimeni, sper doar sa observe ca nu exista chiar consens pentru toate fixatiile triste ale presupusei elite urbane. Daca incepe lumea sa-si puna intrebari, sunt sigur c-o sa ajunga la concluzii chiar mai bune 😀

ileana

nu pricep exact care e punctul tau de vedere pana la urma: sa nu fie prea grele subiectele, pe de o parte, ca sa ia toata lumea o diploma de BAC; pe de alta parte avem analfabeti functionali care sunt familiarizati mecanic cu logica subiectelor de BAC fara sa cunoasca propriu-zis subiectul. Atunci? BAC-ul are trebui sa produca o distributie Gaussiana tocmai pentru ca cei din ‘coada’ superioara sa arate ca pot rezolva subiecte care nu sunt ‘tipice’ in culegerile de teste. Si ceea ce conteaza, la un examen national, nu e numai nota de trecere, ci toate notele si felul in care ele reflecta realitatea; pregatirea reala a elevilor pana la urma se inscrie probabil pe o Gaussiana, si BAC-ul ar trebui sa reflecte asta, pentru ca oamenii au dreptul sa priveasca un examen national ca pe o evaluare cat mai exacta si minutioasa a competentelor lor. Asa cum sunt subiecte simple cu punctaj care sa insumeze o nota de trecere, trebuie sa fie si subiecte grele care sa departajeze tocilarii mecanicii de cei care stapanesc materia pe bune.

Lucian Davidescu

Deci ai vrea ca un singur examen sa rezolve probleme pe care cei 12 ani pe care teoretic ii evalueaza nici macar nu le-au ridicat?
Două observaţii:
1. Se pot atinge simultan doar două din următoarele trei obiective: examen relativ scurt şi neramificat, precizie la mijlocul clasamentului respectiv precizie la vârful clasamentului. Peste tot la examenele de masă este sacrificată a treia.
2. Departajare la vârf există totuşi – distanţa dintre 9 şi 10 e foarte greu de parcurs iar note de 10 au fost puţine.

Gabriel Tuşinean

„Însă scopul principal este să asigure accesul la joburi de-a dreptul banale, motiv pentru care o barieră artificială nu ridică calitatea educaţiei ci doar provoacă şomaj şi frustrare”
Fraza asta despre BAC e aiurea, n-ai nevoie de bac ca să te faci vânzătoare sau zidar…

gigi

amice care ai scris articolu’. esti un idiot. un ciumat socialist. o muie cu alte cuvinte.

Nu poţi să le spui elevilor “12 ani v-am taxat părinţii şi v-am dat note de trecere dar acum vine un examen mai al dracului şi vom pica jumătate dintre voi”.

basescu i-a avertizat pe toti mai acum cativa ani. nu mai hotiti, ca desi procurii sunt putini, nu se stie cand vine ziua cand iti bate la poarta procurorul. toti infectii socialisti au luat in deradere apelul. printre care si tu probabil. iti doresti sa poti da mita sa ti ia luazele (daca ai) bac-ul.

hotia si minciuna din tara asta au proportii de macel. iar tu davidescule..o sluga a vechilor metehne ar trebui sa te tragi pe dreapta ma baiete. lasa alti oameni normali la cap sa educe poporu sa fie cinstit si sa nu fure..nu cum sa-i lasi pe saracii analfabeti sa se cace in capul celor care mai invata ceva.

Lucian Davidescu

Băsescu ţi-a zis şi cum te cheamă: Şenghen. Dar nu ţi-a zis încă ce părere are despre tine. Stai liniştit, o va face la timpul potrivit 😛

gushpi

de ce sa nu sapam mai mult…
scoala a devenit o sursa importanta de bani negri: de la micile atentii acordate educatoarei/invatatoarei, pana la sumele de bani cu care trimiti copilu’ la „pregatire” (care sume cresc odat’ cu copilu’)
importanta mediei generale la admiterile liceale sau universitare, a facut ca „darurile” sa ajunga si la profa de religie/istorie/stiintele naturii…, nu doar la mate/fizica/chimie/romana (media tre’ sa fie COLOSAL DE MARE)!
impreuna cu aranjarea notelor la examene si a locurilor distribuite „electronic” avem un tablou MULT mai complet asupra educatiei noii generatii
Bacalaureatul? este doar bomboana de pe coliva!
De ce vorbim doar despre sfarsitul procesului educativ? luati-o cu inceputul!
Examenele trebuie sa existe…, dar scopul lor este sa departajeze elevi care pleaca cu aceeasi sansa…
Recunoasteti ca elevii nostri nu mai au demult aceeasi sansa!

catalin

De ce n-ar trebui sa fie rezultatele o distributie (aproape-) normala? Examenul e facut cu dificultati „medii” in gand, deci, cel putin teoretic calibrat in asa fel incat o nota „medie” sa aiba cea mai mare pondere in distributie, cu distributia subtiindu-se si in dreapta si in stanga acestei medii.

Se respecta IID, se respecta SUTVA, n (nr. de observatii) este imens, deci ar trebui sa convearga, cel putin teoretic spre distributie asimptotica normala. Media si deviatia standard sunt necunoscute, dar nu-i mare lucru estimarea ei.

Lucian Davidescu

@catalin

În primul rând – am zis – pentru că ai distorsiuni date de antrenamentele pentru 10, antrenamentele pentru 5 etc, faptul că cei de nota 1-4 teoretic au fost filtraţi deja, etc. Deci cocoaşe şi gropi, majoritatea date de faptul că e un eveniment excepţional dar anunţat din timp etc. etc.

În al doilea rând – apropo de ce spui – ce lipseşte este o unitate de măsură egal-segmentată. Nota nu poate îndeplini funcţia asta decât cu feedback.
Ca sa fie o distributie normală ar trebui să ai:
a) o ajustare relativistă a notelor, adică să fie un număr limitat de 10, 9,95, 9,9 etc… chestie evident nefezabilă.
b) pe baza a ce brânză au făcut generaţiile anterioare, să fie calibrată dificultatea fiecărui pas în parte, ca să-i aşezi pe elevi discret pe curbă.

În realitate însă, gradaţia dificultăţii e făcută nu pentru a tăia leatul frumos dpdv sociologic ci pentru a stabili cât din materie a fost însuşită de fiecare examinat în parte. Că o fi bine sau nu, aşa-i la şcoală.

Prin urmare, deocamdată curba nu există, decât poate din întâmplare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *