Standard
Lucian Davidescu

10 lucruri pe care profesorul tău nu ţi le-a spus niciodată

Trei medalii pe la faimoasele olimpiade internaţionale, cam jumătate din absolvenţi – analfabeţi funcţional şi prea puţini „ospătari sau tinchigii”. Cam asta-i educaţia în România. Iată ce n-au aflat ei de la şcoală:

 

1. Meseria asta are un singur mare avantaj şi de-aia am ales-o. Am mult timp liber. Evident, asta e pentru că trebuie să-mi pregătesc orele, dar mie îmi ia mult mai puţin decât le ia altora.

2. Dacă eram eu un elev excepţional, nu ajungeam să-mi pierd vremea cu tine.

3. Materia mea e cea mai importantă. Cum să nu-ţi fie utilă? Îţi e utilă pentru ca să înţelegi orice altceva.

4. Dacă te meditezi la mine vei avea note mai mari. Nu-ţi spun asta, pentru că o ştii deja.

5. Nu pot să câştig bani direct din lucrurile pe care ţi le predau. Să vedem dacă tu vei putea.

6. Dacă mă superi, îţi dau să faci teme. Dacă nu sunt în stare să-ţi explic cum trebuie în clasă, îţi dau să faci teme. Nu
ştiu cum se împacă ăstea două situaţii, dar nici nu prea m-a interesat vreodată.

7. Nu poţi fi mai deştept ca mine. N-ai cum! Cel mai bine e nici să nu încerci.

8. Știu că pot să mă înşel cu două-trei puncte la notare, e în marja de eroare.

9. Partea cu „pedagogia” nu mi-a plăcut niciodată. Eu am vocaţie de cercetător.

10. Eşti praf! Îţi dau cinci doar ca să scap de complicaţii.

Citește și:
Moare un mit național – de fapt, „olimpicii” români stau pe la jumătatea clasamentului 
Serios, elevii români sunt cei mai proști din Europa!
Cât de mult costă de fapt educația în România


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Kilroy

Si nu se lasa corigenti, ca sa ramana numarul necesar de elevi in clasa. Sa nu dispara obiectul muncii

adi

N-am inteles ce vrei sa spui cu articolasu` asta, da` cel putin 5 din cele "10 lucruri pe care profesorul tău nu ţi le-a spus niciodată”, de fapt le spune.

seth

Analfabetismul functional sau lipsa de tinichigiii deriva din activitatea profesorului? Daca aducem la ore profesori de la Oxford, vom avea rezultate mai bune? Asta e vocatia sistemului de invatamant? Sa produca ospatari? Nu punem tinta cam jos?

"Nu pot să câştig bani direct din lucrurile pe care ţi le predau. Să vedem dacă tu vei putea." Un profesor de filosofie poate castiga ceva direct din filosofie? Poate, daca se apuca de imprimat tricouri cu citate din Bergson…Dar un profesor de chimie? Poate, daca se apuca de vandut explozibili…

E cam ciudat sa asimilezi sistemul de invatamant unei linii de productie : bagi copilul, il lasi la macerat 6oreXn zile, iese produs finit (tinichigiu, ospatar, manager). Toata lumea demonizeaza profesorii si cel mai vehiculat argument e timpul pe care il au la dispozitie. Nu echiar asa…

dezGusty

Clar profesorii sunt de vina! Copilasii sunt niste nevinovati; ei vor sa invete, nu sa stea pe mess toat ziua, sa trimita sms-uri in timpul orelor si sa frece menta cu orice in afara de teme… dar cu asa profi… ce pot sa faca bietii elevi?

(Disclaimer: adevarul e undeva la mijloc; intre ce zic elevii, parintii si profesorii. Pentru un invatamand de succes, toate cele 3 parti trebuie sa se implice si sa-si dea interesul.)

Carina

Va recomanda sa cautati pe net si sa cititi Wilkinson Bruce-"Cele 7 legi ale invatarii" Citez din carte: "Dicţionarul explică termenul a preda prin „a stîrni pe cineva să cunoască un subiect"! Prin urmare, dacă studenţii nu au fost „stîrniţi să cunoască subiectul", persoana care le-a predat poate fi considerată un profesor bun?"

Cristi

Desi nu toti profesorii mei au fost ireprosabili, am gasit in multi adevarate modele. Si nu citeam pe fata lor nici salariul mic, nici dorul de vacanta, nici atitudinea caineasca descrisa mai sus. E primul articol de pe blogul tau cu care nu sunt de acord. Si cred ca le-am citit pe toate aparute in ultimul an.

Si responsabilitatea parintilor este absenta din ecuatia elevi-profesori? Eu nu am copii dar daca as fi avut nu as fi lasat acest stat sa isi bata joc de copilul meu prin reforme succesive. As fi adunat 3000-5000 de parinti nebuni' dintara asta intr-o organizatie neguvernamentala care sa puna pesiune pe legislativ si executiv pentru legi mai bune si mai bine implementate pentru copii nostri. Tampitii de romani (parinti de copii) nu au comentat nimic cand s-a vandut economia nationala pe nimic sa zic ca inainte nu intelegeau, dar de ce nu s-au revoltat mai recent, cand Tariceanu a resursele din marea neagra imediat dupa decizia de la Haga. Tot recent, cand grecii au 'imprumutat' portul Pireu chinezilor a iesit iures mare. Asa ca, sa nu punem toata vina pe profesori

PS. Pentru rigurozitate stiintifica: baietii cu studiul au dat si informatii privind semnificatia statistica diferentelor dintre estimatele pe 2001 si 2006 prezentate de ei?. Chiar ar fi de utila o astfel de informatie pentru interpretarea rezultatelor acestei analize ( deocamdata ) descriptive.

Camelia

Urmaresc riscograma cu mare placere ,de multa vreme, dar in ultimele zile , autorul nu a fost prea inspirat.Profesorul nu este agent de brokeraj, nici nu produce conserve si nici alt produs finit. Iar eforturile lui nu se vad imediat, la finalul zilei ,ci in ani.Si daca avem elevi asa nepregatiti nu este vina profesorilor ci a unui sistem in care acum domneste haosul şi in care de fapt profesorul nu are cum sa sancţioneze lipsa de viziune , coerenţă şi înţelegere a celor din Ministerul Educaţiei.Observ ca acest grafic prezintă o singură competenţă :cititul…ori ceea ce se învaţă în şcoală nu se reduce la atât.Şi da , sunt de acord ca elevii se exprimă greu, scriu dezordonat şi nu ştiu să îşi argumenteze o idee.. Dar nu mai există caiet de lecturi (vacanţă) pentru ca şi curriculele şcolare s-au schimbat drastic după 1990.Un elev poate fi mai inteligent ca profesorul lui (chestie genetica) dar nu si mai instruit decit acesta,si oricum in situaţii excepţionale.Jumatate din profesorii de azi sunt aceeasi care predau şi inainte de 1990.Nu profesorul este slab pregătit , ci elevul este dezinteresat iar familia acestuia nici macar nu mai este în ţară.Daca vreti statistici reale despre citi români sunt plecati la munca în afara ţării ,apelaţi la profesorii diriginti.Cel putin o treime din elevii unei clase au parinti emigranti.Ramin in grija unor bunici batrini si neputinciosi. Petrec mult timp pe strada …acolo isi gasesc modelele de viata.Interlopi care produc bani rapid ..(sunt mai eficienti ca profesorii)şi nu muncesc deloc sau f.putin si in directii imorale.Un profesor cu ceva vechime si cu 8oo lei salariu nu poate fi un model pt .tineri.Prea multa munca cinstita si prea putini bani Iar daca profesorul mediteaza este blamat ca face evaziune fiscala. Nimeni nu spune ca dotarea de drept a unei institutii cu pretenţii reale de performanta prevede multe laboratoare bine echipate, calculatoare pt fiecare profesori.Prevede si o sala de conferinte si o biblioteca functionala , in care elevii sa aiba reale conditii de studii, si asistenta medicala tot timpul, nu doar citeva ore pe saptamina, in doar 2 zile.Nimeni nu blameaza faptul ca ministerul cere tot felul de hirtii fara valoare pt. calitatea reala a educaţiei unui copil şi ca o luna de la inceperea scolii "se fabrica dosare " şi portofolii pe banda rulanta pt ca asa vrea ministerul..Toate acestea "consuma "timpul profesorului in directia gresita.In plus se lucreaza , in general cu peste 30 copii intr-o clasa.Cind ai 12 clase pe saptamina cel putin , si o ora pe saptamina la unele.. care poate fi eficienta..Cit de mult se poate apleca profesorul asupra eforturilor fiecarui elev ,..asta daca elevul vine la scoala.Nimeni nu urlă ca nu exista protecţie si securitate în scoli.Pentru ca nu sunt bani de la stat…doar el face economii…iar parintii ori nu au de unde ..sunt someri …ori nici nu le da prin cap ..ca educatia unui copil costa..si ca pina acum i- a ajutat statul cu manualele si restul ..Domnule Davidescu ..articolul este superficial..făcut la repezeală …probabil din ce ati auzit pe ici , pe colo, nedocumentat…Staţi de vorbă şi cu profesorii tineri şi cu cei mai în virsta si luati pulsul..SI apropo…temele insemana fixare de cunostiinţe, aprofundare şi studiu individual.Ati plecat din clasa ( liceu) sau din amfiteatru( facultate) cu toate notiunile intelese si asimilate 100%?si gata…hop…v- aţi dus la examene fara studiu individual? Inclin sa cred ca mai degraba sunteti autodidact..iar asta tine si de influenta familiei in educaţia unui copil pina intr-un punct al vietii lui..ca apoi sa devina autodidact.Ratacirea politica se resimte si la nivel social ori familial.Si nici macar voucherele educaţionale nu sunt o solutie la criza din educaţie.Ar fi multe de scris dar nu e loc aici..Aştept un articol documentat care sa exprime realitatea.

PPS: Se ingrijoreaza cineva de prevalenta mare a sindromului ADHD la copii nostri, in sensul de a aface ceva about it?

gata

Felicitari Camelia pentru articol 🙂

vali plesca

10 lucruri pe care un elev le spune tot timpul profesorului sau

1. esti varza

2. toalele mele e de firma, ale tale-s sh

3. ce daca ai citit mai multe carti, ce ti-a folosit?

4. nu ma intereseaza absolut deloc ce incerci tu sa predai

5. ce prestanta poate avea un sarantoc?

6 face-book-ul e mult mai interesant decat regula de trei simpla

7 cand ma inveti sa fiu smecher?

8. in general, cand ai de gand sa te adaptezi societatii contemporane, sa fii marlan, grobian si sa calci pe cadavre?

9. numai tu esti de vina ca in capul meu se zbate un singur neuron

10. daca ma vad cu tine intre una si patru ore pe saptamana si eu sunt un ratat, parintii n-au nici o vina. eu nu dorm acasa

Camelia

Multumesc.Observ urmatoarele:statistica este facuta doar pt cele17 tari si dint punct de vedere al instrumentelor de evaluare caracteristice testelor PISA.Nu este concludenta pt ca nu se ierarhizeaza toate statele din lume (cca 200) , nici macar cele din Europa ( ca sunt mai multe) si nici cele din Asia (vad ca este inclus Kirghistanul).Cred ca evaluarea a fost facuta secvential, doar in citeva cazuri si nu ne ati spus nimic despre esantioanele evaluate , al cite lea an consecutiv participau elevii la aceste evaluari..Si cit din programele noastre de evaluare corespund cu cele din afara.Din cite stiu eu PISA evalueaza competente.E adevarat ..ca si la noi, dar mai putin pt ca nu avem curricule identice cu ale celorlalte tari.Dar la asta se lucreaza deja de ceva timp.Am vazut teste PISA, nu sunt foarte grele doar ca tipurile de itemi sunt construite in alt mod decit testele cu care sunt elevii nostri obisnuiti sa lucreze.Ceea ce poate explica rezultatele slabe.Si mai observ ceva: sunt evaluati elevi din fostele tari comuniste , republici sovietice etc.Nu prea vad acolo esantioane din tarile puternice.Iar rezultatele Romaniei sunt asemantoare cu cele ale vecinilor>Serbia, Bulgaria.Sunt convinsa ca daca s-ar lucra in scoli chiar medii, ca nivel , cu astfel de modele de tip PISA , in 2-3 ani sintem in top. Este firesc ca Estonia sa fie in top. Fosta republica sovietica , s-a luptat in ultimii 20 ani nu doar sa supravietuiasca ci sa fie lider in IT si sa isi educe copii.Fost , vazut, experimentat Estonia.De 6 ani au cataloage electronice , nu se fac atitea hirtii, se studiaza mult limbile straine si stintele, se investeste in restaurari de monumente, si se valorizeaza traditiile, pt ca la cit sunt de putini ar dispare ca natie.Nu sunt inca puternici economic(fata de noi sunt foarte bine) dar sunt simpli, modesti, hotariti.Copii nu golanesc atit pe strazi, guvernul a investit in educatie si dotarea scolilor si a profesorilor (fiecare profesor are laptopul sau , prin program guvernamental) , 70% populatie cu calculator ,chiar si in inima padurii(au wireless) , iar parintii verifica progresul scolar al copilului, on line.Salariile profesorilor sunt de 3 ori mai mari ca ale noastre la experienta si vechime medie in invatamint…..deci…articolul dumneavoastra … nu mi se pare ca vizeaza exact graficul de mai sus ,ci mai degraba incercati sa gasiti niste explicatii superficiale , niste cauze pt lipsa de calitate in invatamint .Articolul nu se grefeaza perfect pe grafic. Dar sunt de acord cu 2 lucruri: 1.nu se mai citeste ca inainte, pt ca au alte preocupari si 2.olimpiadele nu dau adevarata valoare a unui elev, fie ele si internationale, in schimb diplomele obtinute pot ajuta un elev sa aiba un dosar excelent incit sa fie acceptat de Universitati din afara.Cred ca este unicul motiv pt care mai invata.In nici un caz curiozitatae proprie. Dau inca 20 ani ..pt ca Romania sa aiba un cvasiechilibru in educatie ….si inca 30 de ani ca sa avem din nou valori reale ..copii super … mai pregatiti decit cei din alte tari.Si se face un secol de decadenta( 50 ani comunism+ 50 ani de revenire)Si inca 150 de ani ..ca Romania sa devina performanta economic si echilibrata social, daca descoperim vreo resursa noua si n-o vindem ieftin ca pina acum.Punem pariu?

Camelia

vali plesca@ cam asa este.Excelent punctat

vali plesca

10 lucruri pe care politicianul nu ti le-a spus niciodata despre educatie:

1. da-o dracului

2. daca dau bani pentru educatie, mie si clientelei politice nu-mi iese nimic

3. daca repar o scoala o fac ca sa iau voturi eu si primarul. nu-i pasa nimanui de educatie. daca scoala n-are elevi, cu atat mai bine, are primarul loc pentru crasma

4. dintotdeauna, functionarii numiti politic din educatie n-au fost in stare sa creeze decat programe depasite. nu-i nimic, dam vina pe profesori.

5. educatia e locul unde sifonam bani multi. asa ca facem sali de sport, patinoare, cumparam microbuze si alte lucruri foarte utile in perioada de criza: aratam cum clientela noastra are venituri maxime

6. dintotdeauna, ministrii ai educatiei au fost nulitati politice, oameni fara influenta. cine-i fraier sa se bage sa rezolve probleme asa de complexe si nici sa nu-i iasa nimic din asta?

7. situatia asta care creaza elevi needucati ne convine. unul fara carte e mult mai usor de convins sa ma voteze decat unul care gandeste

8. un om politic stie un singur lucru: in cazul educatiei, 6% din pib pe hartie = 3,5-4% in realitate

9. profesorii e cei mai fraieri: nu vor obtine niciodata nimic pentru ca sunt multi si, deci, imprastiati, neuniti si totdeauna se vor gasi cozi de topor. noi dam bani doar la cei de care ne temem, magistrati, agenti fiscali etc.

10 asta incet, sa nu ne auda nimeni: mie niciodata nu mi-a placut scoala

Lucian Davidescu

@vali plesca

😀

@camelia

1. Textul este pe jumătate în glumă şi se referă la profesorii de peste tot

2. Graficul este despre situaţia din România, care este şi a fost tot timpul foarte proastă. În mod normal n-ar fi nevoie de comparaţii, se vede cu ochiul liber numărul de analfabeţi-funcţional.

3. Din păcate, vedeţi rezolvarea în logica lui "hai să ne pregătim mai bine pentru testul ăsta". Cred că e o pistă falsă.

4. Termenele pe care le vedeţi pentru rezolvare sunt realiste, dar personal cred că – teoretic măcar – se poate şi mai repede

vali plesca

si, cumva, mai este un punct:

0. eu sunt singurul care are voie sa fie incompetent pe bani multi. la profesori trebuie sa fie invers: le cerem competenta. bani ce le mai trebuie?

vali plesca

lucian, e de plans, nu e de ras. toate cele 21 de puncte sunt realitatile educatiei romanesti

Florin Bejan

Nu pot sa nu remarc ca intre 2001 si 2006 am picat sub Moldova. Ar fi amuzant de stiut in ce limba se da (dadea) testul 😉

Balogh Zoltan

Vad ca nimeni nu pare sa aprecieze doza sanatoasa de umor din aceasta postare. Este evident ca autorul a intentionat sa scoata in evidenta cateva din slabiciunile sistemului educational, ce tin de activitatea cadrelor didactice, nicidecum o descriere exhaustiva a tuturor slabiciunilor sistemului. Trebuie sa ai un intelect foarte limitat, pentru a prezuma ca autorul generalizeaza la toti profesorii. In special la nivelul invatamantului superior, dar nu numai, per ansamblu, prestatia "cadrelor" este execrabila. Cine nu recunoaste asta, ori nu a avut nici o tangenta cu sistemul, ori e ipocrit. Exceptiile pozitive, desi sunt destule – slava Domnului, nu sunt un argument. Nici salariile mici, nici subfinantarea, nici haosul administrativ si de reglementare, nu sunt argumente pentru a-ti bate joc de propria meserie, respectiv de elevii sau studentii pe care-i ai sub mana. In alta ordine de idei, este evident ca organizarea, sistemul de reglementare, prostia administratiei, a clasei politice favorizeaza si multiplica slabiciunile sistemului. Perfect adevarat, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne revoltam de fiecare data cand cineva ridica presul ca sa arate o mica parte din mizeria de sub el. Calitatea sistemului de invatamant este determinata de oamenii care-l constituie.

Camelia

Lucian Davidescu@

1.Un segment important din publicul care va citeste postarile este format din profesori..semn ca sunt printre putinii care sunt interesati de schimbarea mentalitatii..si nu politicienii

2.Situatia educatiei nu afost mereu asa dar acum este dezastruoasa ..corect

3.Ati expus modeulul testului PiSA , am comentat testtul si graficul..si nu vad rezolvarea cum spuneti dumneavoastra…mai degraba vad rezolvarae intr-o restructurare profunda a valorilor

4.

personal cred ca nu se poate mai repede , pt ca trebuie sa moara si copii celor de la putere care sunt acum..ca apoi sa se schimbe cit decit valorile..si sa intram in trend ascendent.Cei care lucreaza la catedra stiu bine cit de greu este sa ii schimbi pe oameni si valorile lor.Este nevoie de> bani, modele pozitive, coerenta si educatie facuta parintilor+ viziune de ansamblu. Si un mangement mai bun, dar nu formal ci de fond.

5. 150 de ani cel putin..am zis…..asta este alta discutie…oricum ma bucur ca nu ne -ati neglijat..si noi stim de gluma.

liviu

Cele mai vehemente comentarii s-au facut in perioada pe care majoritatea o considera ca fiind "in timpul programului".

Ceea ce inseamna ca oamenii ori n-aveau treaba, ori lucreaza dupa norma didactica…

Si asta este o constatare, nu statistica…

Faptul ca studiul este facut ce UNICEF nu ma convinge de calitatea sa stiintifica din perspectiva analitica. Din contra. Te asigur ca exista multi oameni care lucreaza pentru UNICEF worldwide care nu ar sti sa explice un p value, asata in caza ca ar exista un p value. Este vorba de un analiza comparativa bazata pe studii transversale multi-country. Sunt OK de folosit studii din diferiti ani (unlike afirma camelia) daca au metodologii similare, macar. Alternative mai eficiente (in sensul corect de derivat din cost-efficiensy, nu din ceea ce romanii consider aca fiind efficient) deci este OK sa compari cum compara ei. Probleme cu un astfel de analiza descriptiva este ca nu poate postula ci doar indica existenta unui anume fenomen. Exceptie ar fi daca serii de date mai lungi de date, in care fenomenul de interes sa arate o anume consistenta. Altfel poate fi by-chance finding, dpdv statistic cu nu ochiometric. NU context nimic, doar incerc sa spun ca noi romanacii avem probleme cu interpretarea statisticilor. Le inghitim pe nemestecate. Eu de exemplu as fi foarte interesat nu doar de point estimate ci si de interval estimate.

Asa ca, QED nu poate fi demostrat in cu acest instrument (studiul) ci doar sugerat, hypothesized, asta daca suntem rigurosi dpdv statistic

Balogh Zoltan

Camelia, d-voastra ati reactionat instinctiv si ati luat apararea profesorilor, evident fiindca v-ati simtit usor ofensata… deci, evident faceti parte din sistemul de invatamant. Nu pot sa nu observ inteligenta deosebita a comentariilor d-voastra, cred ca sunteti o persoana deosebita si nu vi se potriveste niciuna din sintagmele "de atitudine" prezentate cu umor in aceasta postare. Mi-e teama ca sunteti o floare rara in gradina sistemului de invatamant din aceasta tara, dar faptul ca existati ne da speranta. Potential exista si daca cei ca d-voastra ar fi ascultati si promovati, sistemul ar redeveni performant mult mai repede decat am fi inclinati sa credem. In schimb, ascunzand mizeria sub pres, negand ceea ce e evident, nu rezolvam nimica.

In alta ordine de idei, faptul ca invatamantul romanesc nu e cel mai prost din lume, ca altii sunt si mai "necajiti" decat noi, nu e nici o consolare. Ma cam doare-n cot de aceste studii comparative. Mult mai important e sa ne raportam la noi insine, sa urmarim progresul, evaluarile de anul acesta sa indice rezultate mai bune decat cele de anul trecut si anul viitor sa fie si mai bine, sa fim cu adevarat ingrijorati atunci cand tendinta e de inrautatire, de regres… Din pacate, declinul calitatii invatamantului e evident, indiferent de relevanta competentelor vizate in studiul prezentat.

Doamna Camelia, am o rugaminte… in caz ca v-ati gandit sa cautati satisfactii profesionale in alta parte, sa nu parasiti sistemul, are nevoie de oameni deosebiti ca d-voastra.

@liviu

constatarea furnizeaza informatii calitative, ci nu cantitative – precum cele folosite in statistica. Eu prefer statistica

Ma tem ca dumneata masori ceva ce nu te intereseaza, adica modul cum imi folosesc eu timpul in cursul unei zile. Mi se pare o intentie comunistoida. Scuze pentru comparatia dura, dara asta este. Ah, am uita, in regimul ne-am intors in RSP (Republica Securista Romania).

punk

Asa ca, QED nu poate fi demostrat in cu acest instrument (studiul) ci doar sugerat, hypothesized, asta daca suntem rigurosi dpdv statistic.

Nu e nevoie de rigurozitate stiintifica sa vezi ca o buna parte din adolescentii sunt incoerenti in exprimare verbala si scrisa. Nu e nevoie sa despici firul in patru ca sa vezi ca majoritatea candidatilor la un interviu nu pot raspunde la niste intrebari de baza din domeniul unde pretind ca au diploma universitara. Oricine angajeaza in Romania s-a lovit de acesti parveniti.

E suficient sa te uiti cateva minute la televiziunile 'de stiri' din pentru a vedea nivelul intelectual al argumentelor pe care le poate digera si accepta un roman mediu. Si totul se trage de la examenul ala nenorocit de capacitate, unde 80% din cei ce-l promoveaza nu sunt de fapt capabili sa scrie un text argumentativ, si-l invata pe de rost.

Camelia

Balogh Zoltan@ Am fost reactiva pt ca si in gluma se pun repede etichete..Si vorba aceea …nu e suficient sa ai dreptate ..trebuie si demonstrat…oamenii cu intentii bune si putere de convingere sunt incomozi in orice sistem. Ce inseamna ~promovat~? Nu e vorba de promovare in sistem …ci de alta abordare de sus in jos. Oricum cita vreme invatamintul este de" stat" , deci public finantat ..si costa asa putin educatia unui copil..vor fi salarii mici si dezinteres din partea tuturor celor 3 factori:familie, elevi, profesori.Deocamdata este ieftin sa educi un copil aici..nu inseamna ca il educi si foarte bine.Cind pe parinti ii va costa realmente mult si ii va ustura buzunarul …atunci vor fi atenti la esenta si nu aparenta si isi vor pondera copii..ii vor culege de la coltul blocurilor..si vor urmari atent evolutia lor.Pina cind romanii isi vor permite o educatie scumpa si de calitate…mai sunt cel putin 30 de ani.Pina atunci…noi cei care sintem populatia activa acum vom trebui sa sustinem prin contributiile noastre ..cine stie cca 7-8 pensionari.Situatia va fi mai groaznica ca acum.

Lucian Davidescu

@vali plesca

De acord că alţii-s întotdeauna de vină

@Florin Bejan

Transnistreană?

@Balogh Zoltan

Mulţumesc, aţi fost mult mai explicit decât am reuşit eu să fiu

@Camelia

Îmi permiteţi să încerc să scurtez termenul pesimist al dvs.? 😀

Seriile de date integrale sunt aici:
http://pisacountry.acer.edu.au/

@liviu

De data asta chiar că nu putem generaliza 😀

@[cratima]

Iar unii nu citesc mai departe de antet…

Studiul nu-i făcut de Unicef, ci de OECD.

Acum fără supărare, dar să spunem că studiile nu-s bune e prea facil 😀

@punk

Exact! Iar eu cred că au fost incoerenţi şi cei dinainte. Există o mare eroare de percepţie: când îi judeci pe cei din generaţia ta tinzi să-i iei ca repere pe prieteni, pe colegi – în fine, universul din imediata apropiere, care probabil are o educaţie similară. După care îi compari cu media populaţiei din alte generaţii sau din alte ţări (de unde vine de exemplu şi clişeul cretin cum că 'americanii sunt proşti')

În realitate, analfabeţii funcţionali sunt în proporţii mari în toate categoriile de vârstă – să nu mai vorbim de cei care se ascund după limba de lemn.

La fel cum elite – o minoritate, evident – sunt şi printre tinerii de acum . Eu simt chiar (poate mă înşel, admit) că 'tinerii din ziua de azi' sunt în medie chiar un pic mai deştepţi decât noi, doar că refuză să mai înghită ştiinţa inutilă care li se bagă pe gât.

vali plesca

'De acord că alţii-s întotdeauna de vină', asta-i un adevar evident, din perspectiva subiectiva, care inseamna, de fapt: TOTI SUNT VINOVATI. ne putem amuza inventand si perpetuand stereotipuri, cert este ca de educatie nu-i mai pasa nimanui, in primul rand pentru ca nimeni nu poate fi responsabilizat pentru esecurile ei. asa ca, luata jucaria din mainile politicienilor (in cazul de fata, jucaria=bani, capital politic), pentru ca ei si asa sunt iresponsabili, trecuta responsabilitatea, financiara, mai ales, pe seama parintilor, si atunci va fi presiune adevarata si asupra profesorilor sa faca educatie. pana atunci, discutiile sunt apa de ploaie.

de-a dura lex

pe când şi o listă cu 10 mituri de largă circulaţie cu privire la profesori?

10 neadevăruri, adică.

iar în capul listei, chestiunea cu timpul liber.

normal că demnitarii defavorizează educaţia, cât timp societatea în ansamblu are o viziune tendenţioasă asupra tagmei profesorilor.

VictorCh

CE reprezinta "sutele" de pe ordonata? Si exprimat in CE unitati de masura?

de-a dura lex

ştiu şi eu? chiar este un mit defavorizarea?

grosul celor 5,3 miliarde € (4,5% din PIB) nu sunt bani destinaţi educaţiei, ci mascării şomajului.

sunt câteva zeci (sau sute?) de mii de studenţi care în mod normal n-ar avea ce căuta într-o facultate.

statul nu cheltuieşte cu ei un ajutor de şomaj sau un salariu de bugetar, ci acea sumă care, chipurile, merge la educaţie.

iar educaţia adevărată are un buget micuţ, micuţ de tot.

deci, chiar dacă suma acordată educaţiei pare mare, de fapt statul… scuze, nu statul, ci administraţia statului, indiferent de culoarea sa… aşadar administraţia îşi satisface cu acei bani alte interese decât educaţia, în speţă mascarea şomajului real şi reducerea virtuală a personalului din unităţile bugetare.

banii respectivi sunt, formal, în bugetul educaţiei;

de fapt, ei sunt nişte sume adiţionale la bugetul protecţiei sociale şi la cel al finanţării organizaţiilor bugetare.

educaţia chiar este defavorizată.

de-a dura lex

privatizarea în învăţământ? (sau am înţeles eu greşit?)

cum ar putea fi o soluţie reală?

doar există universităţi particulare şi ştim bine cum se desfăşoară lucrurile acolo.

ştiu că, la modul ideatic, universităţile ar trebui să fie private, însă în România de astăzi mă tem că astfel s-ar ajunge la fenomene foarte grave.

de la acreditări de specializări în funcţie de finanţarea campaniilor electorale de către acele universităţi, până la cumpărarea diplomelor ca la piaţă.

———

în altă ordine de idei:

da, nu am exagerat, grosul este destinat pseudo-educaţiei.

însă e greu să explic în scris; încerc, totuşi – scuze dacă mesajul meu va fi mai neclar.

e vorba de numărul enorm de studenţi, care duce la supraîncărcarea profesorilor.

se întâmplă ca un profesor să aibă un curs cu 500 de studenţi (chiar dacă, evident, în sală nu sunt toţi cei 500) – acel curs nu prea poate fi de calitate.

seminarul este cu 40 de studenţi (prezenţi, în principiu, toţi) – nu poate fi de calitate.

pentru ca profesorul să nu moară de foame, trebuie să aibă două norme – iarăşi, supraîncărcare, iarăşi lipsa de calitate.

apoi, numărul tot mai mare de studenţi presupune, automat, să ajungă să fie studenţi persoane aflate tot mai jos ca nivel intelectual şi auto-control.

profesorul îşi ţine orele cu o sumedenie de studenţi care nu înţeleg nimic (şi nici nu sunt interesaţi), sau care sunt preocupaţi doar să facă rău (să comande pizza în sala de seminar sau tot felul de alte tâmpenii).

rezultatul este că acele ore nu le vor mai fi utile nici studenţilor buni (celor care ar fi fost studenţi şi dacă numărul de studenţi era mic) – iarăşi, lipsă de calitate.

în concluzie:

îi plăteşti unui lector un salariu de, să zicem, 2000 de lei (în mână);

el are două norme, deci ia 4000 de lei.

dar munca sa este lipsită de calitate.

dacă i-ai plăti 4000 pentru o normă, cu un nr. redus de studenţi, cheltuiala ar fi aceeaşi, dar munca sa ar fi de calitate.

în modul acesta statul finanţează, de fapt, lipsa de calitate.

adică pseudo-educaţia.

m-am referit mai sus doar la învăţământul universitar, pentru comoditate.

dar şi în cel preuniversitar sunt fenomene de acest gen, cu aceleaşi efecte.

Camelia

Şcolile particulare nu au rezultate de top, deocamdata , în România.De top sunt veniturile părinţilor şi condiţiile în care învaţă elevii din aceste şcoli.De fapt, de top sunt şi relaţiile părinţilor şi viziunea lor asupra gestionării timpului şi a resurselor elevului..în ultimii 2 ani din ce în ce mai mulţi elevi din şcoli private revin la stat.Fie din motive financiare , fie din motive de calitate.Desigur ,nu se poate generaliza.Sunt şi excepţii.Privatizarea este o soluţie doar pe jumătate.La privat vor munci aceeşi profesori formaţi la stat.Un efect imediat ar fi ascuţirea competitivităţii şi scăderea costurilor per elev.Lucru bun.Deşi, aici am dubii.În acest moment ,există cumva o concurenţă neloială şi de multe ori subterană , între profesori.Oare ce va fi atunci şi cât de corect va fi totul? Cât de competent va fi angajatorul să evalueze experienţa şi priceperea profesorului? Acest angajator va fi un om de afaceri care va gîndi în sensul "liniei de producţie " făcând abstracţie de finalitatea de peste ani?Chiar şi aşa , oricât de instruit şi dus la teatru ar fi acel om de afaceri şi oricât de buni ar fi profesorii , toate şcolile vor respecta aceeaşi programă în vigoare , cu avizul Ministerului Educaţiei.Şi unde este originalitatea…plusul de valoare…performanţa?Sau poate vă gândiţi la homeschool..ca variantă…

Lucian Davidescu

@de-a dura lex

Păi serios, cum se întâmplă lucrurile n universităţile particulare?

Percepţia mea este că sunt aceiaşi profesori şi aceleaşi practici. Mă înşel?

Diferenţa e că la universităţile de stat încă se strâng elevii mai buni. De aici diferenţa de rezultate.

Dar, chiar şi aşa, studenţii se aleg la sfârşit cu un singur lucru – hârtia.

Excepţii notabile: medicina şi arhitectura unde, întâmplător sau nu, profesorii chiar sunt vârfuri în PROFESIE pentru că altfel nu se poate.

În preuniversitar lucrurile se schimbă. Grădiniţele, şcolile şi liceele private sunt la ani lumină peste cele de stat – cu oarece excepţii în cazul liceelor care servesc ca făbricuţe de diplome.

@Camelia

Deocamdată suntem în groapă. aşa că nu ştiu la ce ne foloseşte teama că lucrurile nu se vor îmbunătăţi. Oricum educaţia este, de facto privată, la fel ca sănătatea, încă din timpul comunismului. Profesorii buni se bat pentru elevii buni şi invers. Problema este că acum plăţile nu se fac corect şi de aici încep problemele. Eu unul văd un sistem cu finanţare publică şi operare privată, care ar rezolva o mare parte din neajunsuri.

Homeschooling, sigur!

de-a dura lex

he, he, cum stau lucrurile în universităţile particulare?

brrr…

mi-e greu să explic.

nu doar din cauza incomodităţii exprimării în scris, dar… poate mă trezesc cu băieţii buni la uşă, trebuie să mă autocenzurez.

1. profesorii nu mai sunt de circa 10 ani aceiaşi ca în universităţile de stat (în 2000 sau 2001 profesorii de la stat au fost obligaţi să semneze nişte declaraţii de fidelitate, conform cărora nu mai puteau avea ore la particulare).

mai sunt unii, dar e vorba doar de politicieni, care îşi permit să facă ce vor, iar universităţile (de ambele tipuri) stau în cap să se pună bine cu ei.

în rest, particularele au:

– (foşti) profesori de liceu şi inspectori şcolari, care n-au decât o grijă: [eu n-o cunosc, însă ei o ştiu bine, mai ales foştii inspectori];

– manageri din întreprinderi sau instituţii din administraţia locală (de regulă directori generali sau de funcţiuni, ori ofiţeri, primari etc., dar sunt şi foşti şefi de sală în restaurant); unii pot fi buni – nu le prea au cu pedagogia şi cercetarea, dar cunosc bine practica din România (şi o pun în aplicare); majoritatea, însă, [habar n-am ce fac ei, însă există un motiv pentru care fac un efort mare, remunerat oficial într-o măsură foarte mică];

– tineri (acum nu chiar tineri) care n-au avut şansa de a ajunge în învăţământul universitar de stat, din motive foarte diverse – unii sunt bine intenţionaţi, alţii [nu ştiu ce vor, ştiu doar că au salarii mici, care le jignesc vilele şi limuzinele cumpărate din… acele salarii];

– profesori pensionaţi, cărora învăţământul privat le-a oferit şansa să mai fie activi încă 5-10 ani, atrăgându-i cu salarii mari, care au scăzut imediat după semnarea contractului – aceştia sunt foarte buni, dar sunt puţini şi în scurt timp îşi dau seama de escrocherie.

2. studenţii sunt de un nivel foarte scăzut.

accidental, pot fi şi unii (foarte) buni, dar sunt traşi în jos de ceilalţi.

"nivel scăzut" înseamnă că încă n-au aflat că a × (b+c) = a×b + a×c, n-au înţeles niciodată la ce foloseşte linia aia orizontală din "s-au dus", nu s-au prins care e diferenţa între un ospătar care serveşte la masă şi un dascăl care vorbeşte la tablă şi, mai presus de toate, nu înţeleg nicicum de ce în magazin vodca ţi se dă înainte să dai banii, iar în facultate diploma ţi se dă la 4 ani mai târziu.

3. uneori, cursul durează 15 minute.

mă refer la cursul întreg, planificat pe parcursul a 14 săptămâni.

15 minute = 10 minute de bancuri + 5 minute de explicat cum se ia examenul [evident, n-am idee cum].

4. dacă, totuşi, profesorul de la stat, cu ore la particulară, pretinde ca studentul să treacă numai dacă ştie materia, se rezolvă foarte uşor.

profesorul îl pică pe studentul habarnist.

şi nu află niciodată că studentul a primit, de fapt, notă de trecere.

sau poate că află, dar nu poate face nimic – doar să scrie aici, 12 ani mai târziu 🙂

5. de cercetare, ce să mai vorbim…

articolele lor sunt cele mai bune din lume.

serios, sunt articole publicate anterior în reviste de prestigiu mondial, sub un alt nume [dar sunt sigur că, de fapt, ei sunt autorii, doar că au folosit pseudonime].

6. au un mod de examinare superb.

orice student care cunoaşte un student/absolvent de la stat, la acelaşi profil sau la unul asemănător, poate lua 10 cu un efort foarte mic (un schimb de e-mail-uri).

ş.a.m.d. – mai sunt vreo sută de puncte, dar e prea mult de scris 🙂

Camelia

Lucian Davidescu@

"Eu unul văd un sistem cu finanţare publică şi operare privată, care ar rezolva o mare parte din neajunsuri.

Homeschooling, sigur "

În sfirsit am ajuns la o concluzie după câteva zile…doar că ultima variantă este prea scumpă pentru un buget actual obişnuit al unei familii. Si depinde si de nivelul intelectual al părinţilor..nu este totusi la îndemână.

de-a dura lex @

oferta facultăţilor private a depăşit cererea şi nr.de absolventi.Inflaţia de valoare produce nonvaloare.

de-a dura lex

@ Camelia

baiul este că însăşi oferta universităţilor de stat a depăşit acea cerere.

Lucian Davidescu

@Camelia

Ultima variantă nu poate fi o soluţie generalizată, mai degrabă un reper care să facă evidente toate nuanţele intermediare.

De exemplu: cei 1500 de euro pe an cheltuiţi pentru un elev nu sunt neapărat mulţi, dar dacă familia îi primeşte înapoi de la stat, ei pot fi un venit de completare mulţumitor în unele cazuri.

Pasul următor poate fi înfiinţarea unor şcoli în jurul unui singur învăţător – cu doar zece elevi vorbim deja de un venit bun iar părinţii îi vor alege doar pe cei care merită. Mai ales pentru educaţia rurală, asta ar fi probabil singura soluţie de-a avea calitate.

Pe acelaşi principiu ar funcţiona şi şcolile mari. Teoretic, nu e nevoie de privatizare propriu-zisă, şcolile pot aparţine în continuare comunităţii locale. Totul este să existe responsabilitate financiară individuală şi libertate completă de mişcare. În scurt timp şcolile bine-administrate (bănuiesc că vor fi cele private, dar poate mă înşel) vor reuşi să atragă cei mai buni profesori şi cei mai buni elevi iar celelalte – de voie de nevoie – se vor închide sau vor fi preluate de cele care merită.

Camelia

Aceasta înseamnă că se vor încheia contracte reale între părinţi şi şcoală, ca şi furnizoare de servicii cu asumarea responsabilităţii de ambele părţi.Înseamnă că şi şcoala este liberă să decidă ce este mai bine pt elev , fără să intervină Inspectoratul sau Ministerul.În acest moment nu există o libertate în fapt.Dar ce facem cu examenele finale..Cine sunt corectorii ?Dar cine concepe subiectele?.Dar dacă corectorii sunt de la o şcoală concurentă şi sunt mai duri indiferent cât de bine sunt gindite baremele doar ca să arate comunităţii că celelalte şcoli nu sunt aşa grozave .La ce ne raportam?..De fapt acest lucru se întâmplă oricum , din când în cînd, la bacalaureat.Deci va fi o problemă cu finalitatatea ciclurilor de învăţământ…şi cu construirea imaginii de "şcoală de succes" …Ba s-ar putea ca şcoala să facă rabat de la calitate dacă ar dori să îşi mulţumească toţi părinţii, fiecare va avea o viziune..Cel puţin într-o primă fază .. Oricum dacă cei din Ministerul Educaţiei chiar ar citi toate comentariile de pe asemenea bloguri …poate ar mai schimba ceva.Dar ei au treburi mai importante.. să îngraşe statul.

canadianu'

@Camelia

Si mai observ ceva: sunt evaluati elevi din fostele tari comuniste , republici sovietice etc.Nu prea vad acolo esantioane din tarile puternice

o simpla cautare de 5 minute (asta ca sa fiu generos) pe gugl 🙂 v-ar fi aratat ca la testele PISA participa si tari ca Canada :), Australia, Finlanda, UK, Japonia, USA (care are rezultate chiar mai proaste decat Cehia, o tara fosta comunista) etc., prin care, din cate imi aduc eu aminte de la orele de istorie, n-a prea trecut comunismul …

astfel, analizand lista acestor tari, replica dumneavoastra daca s-ar lucra in scoli chiar medii, ca nivel , cu astfel de modele de tip PISA , in 2-3 ani sintem in top nu are nici o valoare, incat imi vine greu sa cred ca toate tarile alea din top chiar au un sistem educational identic si ca testele PISA au fost concepute special ca sa iasa romanii din nou naspa … asa ca nu va mai suparati ca vacarul pe sat

retezat

Imi aduc aminte ce se mai supara profu` de geogra` cand a vazut ca stiu mai multe capitale decat el 🙂 Cred ca nici acum nu stie capitala la Brunei 🙂

Alexandru Ionita

Cred ca profesorii au o „contributie” prea mica la dezastrul din sistemul educational actual si mai degraba decidentii politici au aruncat invatamantul in situatia asta impreuna cu conjuctura social-culturala care a erodat si mai mult fundatia sistemului.
Eu zic ca mai multa vina trebuie aruncata in spatele parintilor decat pe umerii profesorilor si mai mult decat atat, toate punctele pe care le-ai asternut tu aici arunca o aura „generala” total nepotrivita celor care isi fac meseria cu simt de raspundere si la cele mai inalte standarde.
Inca avem elite atat de partea profesorilor cat si de partea elevilor si e penibil sa iei in deradere macar aceste segmente care se tin la cele mai inalte standarde la nivel mondial.
Ar fi cazul sa ne victimizam mai putin, pentru ca in tara asta, cine a vrut sa invete carte a ajuns pe cele mai „inalte culmi ale progresului” si i s-au cam oferit toate posibilitatile la nivel teoretic, si mai putin la nivel material care sa duca la performanta.

descopera.ro

5 lucruri pe care le-am învăţat greşit la şcoală

În unele cazuri, informaţiile prezentate copiilor la şcoală fie nu sunt de actualitate, fie sunt interpretate în mod greşit.

Câte simţuri are omul? Care corp dintre următoarele este magnetic: o roşie, tu sau nişte agrafe? Care zonă a limbii este responsabilă pentru simţul gustului?

Dacă la întrebările de mai sus ai răspuns „cinci”, „agrafe” şi „spatele limbii”, înseamnă că ai greşit.

Iată şi alte probleme ale căror răspunsuri ni se dau greşit la şcoală:

Oamenii au cel puţin şase simţuri

Pe lângă simţul gustativ, cel olfactiv, cel tactil, cel al văzului şi cel al auzului, oamenii sunt capabili să simtă mişcarea la nivelul sistemului auditiv. Deplasarea fluidelor în interiorul canalelor auditive ne permite să simţim mişcarea şi, în acelaşi timp, să ne menţinem corpul în echilibru. Printre simţurile cu care suntem înzestraţi se mai numără cel al temperaturii, cel al durerii şi cel al timpului.

Magnetismul corpurilor

În cazul în care ai răspuns la întrebarea de mai sus că doar agrafele sunt magnetice, trebuie să ştii că şi roşiile, dar şi oamenii sunt la fel. Motivul este cât se poate de simplu: toate corpurile enumerate conţin metale care sunt atrase de câmpuri magnetice. Forţele implicate sunt, însă, deosebit de mici, motiv pentru care de-abia le sesizăm prezenţa. Dacă, într-adevăr, dorim să aflăm cum acestea se desfăşoară, putem privi radiografiile făcute cu ajutorul unui aparat RMN.

Roşul, galbenul şi albastrul nu sunt culorile primare

În şcoală ni se spune că roşul, galbenul şi albastrul sunt culori primare, deoarece acestea nu pot fi obţinute prin amestecarea altor pigmenţi. De exemplu, putem obţine culoarea roşie amestecând galbenul cu magenta sau albastrul, amestecând magenta cu cian. Prin urmare, culorile pe care le cunoaştem ca fiind primare nu sunt, de fapt, aşa, pentru că ele pot fi obţinute dacă amestecăm alţi pigmenţi. Dacă, într-adevăr, vrem să aflăm care sunt culorile primare, ne putem uita pe carcasa cartuşelor de la imprimantă şi vom vedea că acestea sunt cianul, galbenul şi magenta.

Zonele gustului de pe limbă

În manualele de anatomie putem vea mici hărţi în care limba apare împărţită în diferite zone, fiecare corespunzând unui anumit gust. De exemplu, regiunea de pe limbă cu care simţim gustul amar se află în partea inferioară a organului. Nimic mai fals, deoarece aceste hărţi sunt interpretări făcute în mod greşit în urmă cu peste 70 de ani după un studiu realizat de germani în 1901.

Stările de agregare ale materiei

La primele ore de chimie suntem învăţaţi că materia care ne înconjoară există în stare solidă, lichidă şi gazoasă. Totul depindea de modul în care erau organizate moleculele care compuneau un anumit corp. Ştim, însă, că există şi alte stări de agregare, în afară de cele enumerate anterior. Printre acestea: cristalele lichide, plasma sau superfluizii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.