Standard
Lucian Davidescu

5 prostii care încă se mai învaţă la şcoală şi care duc afacerile în faliment

Definiţii folosite greşit, moştenite din economia socialistă

1. Adaos comercial. Un concept abstract, care în mod normal poate fi stabilit doar retroactiv, a devenit principalul instrument de ţintire a profiturilor. El nu ţine cont nici de costurile fixe, nici de volume, nici de viteza de împrospătare a stocurilor, nici de multe alte zeci de nuanţe care influenţează profitul final. Poţi să îţi amortizezi investiţia dinn primul an şi să constaţi că ai practicat un „adaos” de doar 1% sau să poţi să pui 100% „adaos” şi să dai faliment.

2. Marja de profit. Raportarea profitului la încasări este un indicator foarte bun pentru a stabili cât de bine merge afacerea în raport cu altele din acelaşi domeniu de activitate. Însă nu are nici o legătură cu profitabilitatea, ţinta principală a afacerii, şi care înseamnă raportarea profitului la investiţie. De exemplu, o benzinărie are marjă de profit mică dar o rată de profitabilitate mare. În schimb, Canalul Dunăre-Marea Neagră are o marjă de profit operaţională substanţială dar o profitabilitate aproape de zero.

3. Preţ de fabrică. Sigur, sunt multe „fabrici” sau ferme care încearcă să intre în comerţ, de multe ori cu rezultate bune pentru clienţi dar proaste pentru propriul bilanţ. Preţul mai mic captează atenţia, invariabil, în perioadele de cerere maximă. Însă atunci când nivelul cererii scade – pentru că „fabrica” nu înţelege, nici comercial nici contabil, la ce foloseşte lichidarea – stocurile nevândute devin o tragedie internă.

4. Manoperă. Mai exact, preţul muncii exprimat ca procent fix din costurile materiale. Dacă materia primă e scumpă, trebuie să „ia şi omu’ un ban în plus”, dacă e ieftină se mulţumeşte cu mai puţin. În două cazuri din patru, această „contabilitate” duce la eşec. Unele activităţi intensive în muncă sunt făcute de mântuială iar altele, care se bazează în principal pe tehnologie, devin prea scumpe.

5. Desfacere. Vânzarea înseamnă să faci ceva, „desfacerea” presupune că altcineva o va face în locul tău. Când se formau de cu seară cozi la Cesebagă, poate că într-adevăr „desfacere” era cuvântul corect. „Bagi” marfa, o „desfaci” şi aştepţi „să se dea”. Acum, „desfacerea” pare un fel de presupusă garanţie că există cineva care să îţi cumpere orice produci, oricând, oricât, oricum, la un preţ fix. Nu există!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

tomis

Scri ca desfacerea nu exista. Eu zic ca fara ea nu exisa comert. Fara el nici posibilitate de profit cu ma(ma)rja lui, de unde nici nevoie de alte filosofii precum pret de fabrica; adaos comercial; deci nici nevoia de manopera; forta de munca; investitii fixe si variabile; samd, intr-o societate democratica.

Ba poate ai dreptate: singura societate in care nu exista comert si desfacerea nu avea importanta a fost si este cea pur comunista: dai tot ce poti si iei ce stabileste altul ca ai nevoie. Vezi tu, in comunism pretul de desfacere putea foarte bine sa fie pretul de fabrica, deci fara nici un fel de adaos, sau chiar si cu el, ca tot acolo: forta de munca, manopera deh, era considerata investitie fixa, asa cum era un tractor, de exemplu: el ara, ii dadeai combustibil si intretinere si aia era’ sau am crezut eu ca a fost pina acu’, ca se pare ca tot mai e’ pe la tine in ograda. Tractorul nu vroia si nu avea nevoie de profit… Comertul cu nevoia lui de profit insa, de unde si o parte din greseala (ne)rationamentului tau, exista si in perioada comunista intre acea societate si cele necomuniste.

Lucian Davidescu

Scriu că nu există „desfacere” ci „vânzare”. Adică prima dată trebuie să convingi pe cineva să-ţi dea bani (sau să ai încredere întemeiată că-l vei convinge) şi abia apoi să stabileşti cât, cum şi dacă să produci.

tomis

Domnule Popescu: care sunt ideile corecte din spatele definitiilor si argumentelor inexacte si copilaresti, va rog?

tanabe

@ tomis

„scrii”, nu „scri” !

Yo

Tomisache, dom’ Miron tocmai incerca sa spuna ca Lucica e confuz, asta ca sa fie respectuos… Orice comentariu e de prisos la un astfel de articol plocticos…

@Yo

Don’ Miron e doar mahnit ca 40 de ani a irosit timpul lui si pe-al altora. O sa-i treaca.

neaion

profesore cu acest articol te-ai facut de kk.Sint un simplu fost sofer dar putina economie cunosc ..Mai reciteste odata articolul..,ia fiecare puct in parte,daca nui-ti dai seama unde ai gresit e foarte grav,pune mina pe o carte de economie,invata ,sa-u suna un prieten si apoi publica …

Lucian Davidescu

De acord. Îmi puteţi, vă rog, recomanda un manual decent (autor/editură/an)? Că din ăsta românesc de clasa a 11-a n-au scos inepţiile nici până-n ziua de azi…

ionut

Actiunea umana – Mises.
E „cel mai decent” tratat de economie scris pana acum.

@neaion

Bre nea manivela, ce-i aia economie?

Balogh Zoltan

Bun articol. Nu inteleg de ce se grabesc unii sa critice. Nu e loc aici pentru explicatii exhaustive. Cele „5 prostii” sunt termeni folositi mai mult sau mai putin frecvent, in limbajul curent, fara a fi inteleasa relevanta acestora in lumea reala. Nu-i nevoie sa sarim ca arsi doar fiindca toti folosim acesti termeni, iar LD i-a numit prostii. Nu termenii sunt cele 5 prostii, ci modul in care intelegem sa-i utilizam. Eu asta am inteles din aceasta postare si sunt 100% deacord. Nu face decat sa atraga atentia asupra relevantei/lipsei de relevanta in anumite contexte.

Lucian Davidescu

„Nu inteleg de ce se grabesc unii sa critice.”
Sper doar că nu le-am profanat valorile, rostite cu aer doct, care îi diferenţiau de ceilalţi muritori 😉

Balogh Zoltan

1. Adaos comercial – merge la comertul la taraba. In activitatea economica ar putea fi asimilat cu valoarea adaugata generata de organizatie. „în mod normal poate fi stabilit doar retroactiv” – foarte corect, in mod normal pretul se stabileste tinand cont mai mult de piata, decat de costurile interne. (a se urmarii lantul valorii – Porter)
2. Marja de profit – nu are nici o relevanta ca termen comparativ intre diverse afaceri. Antreprenorii, investirorii si finantatorii se uita la Rentabilitatea Capitalului Investit care trebuie sa depaseasca Costul Capitalului – ca masura a riscului afacerii. RCI minus CC este un indicator valabil ca si termen de comparatie intre afaceri.
Si asa mai departe… nu am timp sa le parcurg pe toate. Imi place articolul, atrage atentia asupra modului gresit in care ne folosim de acesti termeni.

Lucian Davidescu

@ionut
Şi ce zice de adaos?

ionut

@Lucian

„Şi ce zice de adaos?”

Cine, mises sau marx? 😀

Adaosul se aduna sau … se scade!! 🙂

Lucian Davidescu

@ionut

Adică scadaos

Miron Popescu

Definiţiile şi argumentele folosite sunt inexacte şi copilăreşti, cu toate că ideile din spatele lor sunt corecte!
Aşa se compromite o discuţie ce promitea mult, dar n-aduce nimic, decât confuzie!

Lucian Davidescu

Exact asta spun şi eu, dar nu sunt sigur dacă în acelaşi sens ca dvs. Puteţi fi mai explicit?

mee

@Miron Popescu
respect(fina observatie)

Andrei Dascalu

Lucian Davidescu Cred ca d-l Popescu se refera la faptul ca oricum pentru termenii de mai sus nu exista definitii clare general acceptate. In plus, utilizarea lor tine de contextul dat de persoana care il aplica. Eg: pentru mine adaosul comercial in retail e diferenta dintre pretul cerut de furnizor ce pretul cerut de mine (ceea ce in mod necesar include costurile fixe si variabile) pentru a obtine profit intr-o vanzare. Poate tu ai observat ca acest concept e predat prost, sau prost inteles (pentru ca ai simtit necesar sa mentionezi ca „in mod normal se stabileste retroactiv” – desi avand in vedere definitia de la scoala acest lucru e implicit – dar asta tine de scoala, la FSEGA Cluj unde am studiat mi se pare ca ne-a fost explicat corect. Cam la fel as zice si vizavi de restul conceptelor – doar la manopera as spune ca personal cred ca ideea nu are sens atata vreme cat nu se include „by default” si o garantie (in Romania am vazut ca ceea ce e „by default” in alte tari, e o raritate)

Lucian Davidescu

@Andrei Dascalu
Dacă se referea la ceva ar fi spus de prima dată sau ar fi răspuns până acum. Altfel, comentariile de genul „n-ai dreptate, prostule” trădează doar educaţie proastă şi caracter precar 🙂

mee

mee
1)adaosul comercial ;profit sau castig
pleaca din geneza dupa care a fost modificat treptat.

Consiliere Cariera

Din pacate foarte multe lucruri invatate in scoli nu ajuta sau nu mai ajuta. Nu pregatesc oamenii pentru piata muncii, dar nici pentru statutul de antreprenor. (www.caleasuccesului.com)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.