Riscograma
Lucian Davidescu

Până unde poate fi mărit salariul minim

Myth meets Mit

Schimbarea de putere aduce înapoi şi dezbaterea despre cât de oportună ar fi mărirea salariului minim. Vestea bună este că dezbaterea nu se mai opreşte la clişeele dogmatice pro şi contra. Iată două analize nuanţate.

Florin Cîţu:

„O reducere a CAS ar avea un impact net negativ asupra bugetului de stat ca urmare a cresterii salariului minim. Dar chiar si in varinata in care CAS ramane neschimbat veniturile la buget nu cresc decat in prima faza. In pasul doi, pentru economiile sunt sisteme complexe si dinamice, firmele transfera acest cost in economie prin preturi mai mari. Cum acest soc este perceput ca unul permanent de actorii din piata un alt efect este acela de crestere a anticipatiilor infaltioniste. Pentru a calma acest efect asupra preturilor din economie banca centrala este fortata sa intervina printr-o politica monetara restrictive care la randul ei are un efect negativ asupra cresterii economice. La sfarsit rezultatul este doar un somaj mai mare, inflatie si bineinteles venituri la bugetul de stat mai mici si chair un deficit mai mare.
Si totusi statul poate sa-i ajute pe cei care sunt in competitie pentru un salariu minim.Daca interesul statului ar fi acela de a le creste bunastarea (si nu cresterea veniturilor la buget) atunci exista varianta reducerii de taxe pentru aceasta categorie. Aceste categorii pot fi scutite de la plata impozitului pe profit, un CAS mai mic, plata unui TVA redus etc. Aceastea nu sunt solutii perfecte dar sunt mai putin nocive pentru economie decat cresterea salariului minim.”

Lucian Isar:

„In cazul Romaniei, solutiile optime de arhitectura economica pot fi doar rezultatul unei abordari holistice, de sistem. Momentan se pare ca exista o retinere in a opera simultan pe mai multe paliere si mai ales in sensul reducerii taxelor si al modificarii schemelor de redistribuire a avutiei. Modelarea simplificata a pietei muncii in Romania este inadecvata. In consecinta, propunerea de crestere acum a salariului minim pe economie incearca sa imbunatateasca situatia economica actuala, date fiind restrictiile. Decizia de crestere a salariului minim interfereaza cu mecanismele teoretice de reglare ale abstractiunii numita piata libera a muncii. In realitate, majoritatea pietelor inclusiv cea a muncii sunt supuse unor restrictii care opereaza mai mult sau mai putin vizibil. Doar pentru exemplificare, dupa indelungate dispute cu promotorii pietei libere, Marea Britanie a interzis pentru prima data in 1833 utilizarea in fabrici a muncii copiilor sub 9 ani. In prezent multe alte “restrictii” similare sunt considerate ca fiind normale si intrand in definitia general acceptata de piata libera desi sunt in sine limitari de la preceptele pietei libere.
Cresterea salariului minim reprezinta o distorsiune. In conditiile actuale, introducerea acestei distorsiuni intr-o economie distorsionata ca cea a Romaniei poate spori eficienta economiei.”

În bună măsură, ambele argumente sunt adevărate. La fel cum sunt adevărate şi ambele contra-argumente dogmatice: „Nimic din istoria economiei nu demonstrează faptul că, în absenţa salariului minim, ocuparea forţei de muncă a fost totală, şi şomajul voluntar” vs. „Dacă de salariul minim ţine bunăstarea angajatului, atunci de să nu-l facem direct o mie, două mii, zece mii de euro?

Sigur că şomaj va exista oricând. Pentru că în afară de salariul minim reglementat, există şi un salariu minim real, fluctuant, pe care piaţa îl stabileşte în mod natural. Dacă „o mie, două mii, zece mii de euro” este cu siguranţă peste acest nivel, un salariu ipotetic de unu, doi, zece euro este cu siguranţă sub. Poţi să-l dublezi fără să distorsionezi nimic.

Până la nivelul real, rolul salariului minim este aproape exclusiv fiscal. Să spunem că „Inspecţia Muncii” găseşte pe un şantier muncitori „la negru”. Dacă patronul flutură nişte contracte de muncă încheiate pe un euro, inspectorii trebuie să plece cu coada între picioare. Ceea ce fac oricum, chiar şi acum, când sunt trimişi la plimbare cu contracte „pe salariul minim şi restul în plic”. Dar măcar statul a încasat ceva în loc de nimic. Abia când salariul minim reglementat depăşeşte nivelul natural, funcţia lui devine economică şi începe să apară distorsiunea.

Devine limpede de ce, cât timp există impozit pe venit, este normal să existe şi salariu minim, ca o garanţie că impozitul e plătit. Desigur, există contraargumentul foarte solid că însuşi impozitul pe venit este un abuz şi o încălcare a suveranităţii personale. Dar, în cazul ăsta, a combate salariul minim e pierdere de vreme: inamicul e în altă parte.

Pentru cei care colectează taxele, dar şi pentru cei care vor să se conformeze, este important ca salariul minim să nu fie prea mic – astfel încât unii să scape complet de taxare, dar nici prea mare – având ca efect sufocarea activităţii.

Unde este nivelul optim nu se poate calcula, ci cel mult aproxima într-o marjă largă. Cazul României este însă mai simplu, pentru că nivelul de acum este, în mod vizibil, substanţial sub-optim.

Salariul minim este acum 900 de lei, adică 700 de lei „brut”, adică 500 de lei „net”. În realitate, aproape nimeni nu lucrează pe banii respectivi. Singurele excepţii sunt o parte din paznici şi din îngrijitori (femeile de serviciu). Nici vorbă însă ca o mărire să aducă şomaj în cazul lor. Sunt suficient de dispersaţi în economie încât costurile suplimentare să fie neglijabile.

În rest, pentru majoritatea angajaţilor, salariile minime încep la 1400 de lei (adică 1100 „brut”, adică 800 „net”), ceea ce înseamnă că o mărire în trepte până aproape de acest nivel măreşte efectele pozitive pentru buget şi minimizează efectele negative pentru economie.

Sigur, chiar dacă salariile reale erau deja acolo, companiile va trebui să scoată bani în plus din buzunar pentru a plăti taxele. De asta este obligatoriu ca orice mărire de salariu minim să fie însoţită de reducerea taxării muncii (care – să nu uităm! – este acum la 43%, adică în top 10 mondial), astfel încât efectul asupra bugetului statului şi al companiilor să fie neutru.

Hyde Park

38 de comentarii
alin

Cat timp oamenii se simt furati de catre stat, se vor gasi mereu noi modalitati de sustragere (partiala) de la plata taxelor. Pot foarte usor sa treaca pe cartea de munca un program de 4 ore si restul bani in plic. Exista de asemenea PFA pentru cei cu venituri mari. Trebuie doar sa-ti alegi cat vrei sa dai statului, daca vrei

gicu

normal ar fi ca la preturi ca n ue salari can ue, de ce cind fac aceeasi munca afara iau 20 de euro pe ora brut si aci 3?ar trebui un mercurial de preturi bazat pe o analiza de cost cu marje de profit decente nu de 100% ca platesc mai scump eu ca neamtu de 10 ori raportat la venituri

punk

Catu a dezgropat „Spirala preturi salarii” din cartea de economie de liceu. Gresit, cresterea salariilor nu genereaza inflatie pe termen lung, ci doar politica bancii centrale.
Salariul minim genereaza in mod cert somaj, si discutia trebuie purtata in termenii elasticitatii pietei muncii in zona respectiva de cost. Angajatii din servicii vor fi avantajati, un McDonalds sau un coafor nu va da afara pe nimeni – cresterea generalizata a pretului serviciilor cu cateva procente nu va diminua semnificativ cererea. In schimb un muncitor industrial care lucreaza in competitie cu un benchmark impus extern va putea fi inlocuit de o masina de la un anumit cost al muncii in colo.

O completare:
„astfel încât efectul asupra bugetului statului şi al companiilor care nu fac evaziune să fie neutru.”

ionut

„Dar, în cazul ăsta, a combate salariul minim e pierdere de vreme: inamicul e în altă parte.”

Doar in cazul in care salariul minim este mai mic decat cel care ar fi stabilit liber pe piata. Pe care nu-l poti afla decat … abolind salariul minim impus de la centru (sau ma rog, fiin un omniscient care stie, nu numai valoarea lui la un moment dat, ci tot timpul).. Deci nu e pierdere devreme! 😀

Cresterea salariului minim nu serveste decat interesele statului si va fi suportata tot de angajati. Sigur, si angajatorii vor suporta costuri (indirecte). Daca impozitele pe salarii ar fi zero, credeti ca l-ar mai interesa pe f’un politician cat e „salariul minim”?

cezar

nu in toate zonele salariile sunt ca in capitala. cresterea salariului minim va genera somaj si saracie tocmai in zonele deja afectate. ai devenit socialist LD ?
cand erai freelancer erai mai spre dreapta desi mai aberai stangist cateodata, vezi episodul cu relocarea corporatiilor lohn.
nu avem piata libera nici pt. morcovi asa ca cea ce experimenteaza omenirea acum este upss! o PIATA LIBERA REGELEMENTATA, deci unde mai este libertatea? macar nu ii mai spuneti libera……

Mirela Bojin

Majorarea salariului minim reprezenta o problema pana la momentul desfiintarii grilei de ierarhizate legate de acesta. In concluzie mie mi se pare mai periculoasa revenirea la grila respectiva (inca nu s-a pus in discutie).Ar putea reprezenta totusi o problema la companiile care au o grila interna influentata de salariul minim.

Stefan Apalaghie

Statul scuteste pensile mai mici de 1.000 de lei lunar de plata impozitului pe venit . Sa faca acelasi lucru cu salarile mai mici de 1.000 lei lunar si astfel poate sa declare ca nu face discriminare fiscala in baza tipului de venit obtinut .
Va incasa mai putini bani la buget dar pina acum am asistat doar la cursa cresterii incasarilor fiscale prin mariri de taxe si impozite datorita cheltuielilor umflate haotic . Vezi cazul pensilor militare recalculate in plina criza si care recalculare a produs o crestere a cheltuielilor anuale la respectivele pensi de 1 miliard lei .(+30% anual ) Exact banii anuali pe care nu reusesc sa ii gasesca in bugetul de stat pentru a inchiria niste avioane de lupta second hand dar subiectul asta e mai putin important ca marirea salarilor si reintregirea pensilor . 🙂

Stefan Apalaghie

Burca Costinel . Din pacate eu sint emigrant de 22 de ani . 🙂

Burca Costinel

Si eu sunt de aceeasi parere si ma bucur ca mai sunt persoane care au aceeasi parere cu mine .

Tamas Szilard

Pretty boring. Aceeasi poveste straveche. Si cat de veche! Inca va lasati prins, sau doar prin natura meseriei va exprimati asa ?

Popescu Nicolae

Intr-o tara pe care politicienii si baietii destepti au transformat-o in feuda personala, si aici vorbesc de toti cei care sunt la putere din 1990 , sa discuti atat despre mariirea salariului minim este chiar o nesimtire.De ce nu sunt solutii? Pai asta e salriu minim? Ce garanteaza acest salariu ?
Garanteaza saracia si continua polarizare a celor doua clase sociale ;saraci si bogati.Nu aveti idee cati lucreaza inca pe salariu minim, mai ales in anumite domenii , stiu asta avand informatii actuale si de la sursa.toti acestiia sunt condamnati la umilinta , lipsuri de catre partide politice si politicieni corupti indiferent de numele sau culoarea lor politica.Solutii economic exista , au existat si vor exista doar atunci cand nu au fost , sunt si vor fi folosite ca arme electorale.

ionut

„Nu aveti idee cati lucreaza inca pe salariu minim”

Daca vorbim despre salariul minim (cel din scripte), destul de multi. Daca vorbim despre „venitul minim”, foarte putini. Ceea ce e de bine! 😀

Lucian Davidescu

@alin
Asta e întotdeauna valabil

@gicu
Păi dă tu salari can ue

@punk
“astfel încât efectul asupra bugetului statului şi al companiilor care nu fac evaziune să fie neutru.”
Nu e direct relevant. Dacă calibrezi astfel încât efectul să fie neutru pentru toate companiile, automat ai pierderi la ălea cu salarii mici şi câştiguri la ălea cu salarii mai mari.

@ionut
„Daca impozitele pe salarii ar fi zero, credeti ca l-ar mai interesa pe f’un politician cat e “salariul minim”?”
Ezac

@cezar
„cand erai freelancer”
Din păcate, n-am fost 🙁
„erai mai spre dreapta desi mai aberai stangist cateodata”
http://riscograma.ro/4966/teribila-capcana-a-nesfarsitei-melodrame-stanga-dreapta/

gicu

BA LUCIAN DAVIDESCU DA MI MIE MARMURA PETROLUL GAZELE CURENTUL SI VOI DA SALARII CA N UE NORMAL CE ECONOMIST ESTI TU BA DACA GINDESTI ASA ?

Lucian Davidescu

Fă un calcul, vezi de iese

gicu

lamureste ma tu eu stiu una si buna cind plec sudor dincolo iau 4000 aci 400 de ce si cei care au luat resursele odata ce la vind la pret ueropean nu I normal sa aibe si inputurile la aceeasi politica de pret ?daia traim bine ca ne dam ieftin ioc salarii normale ioc cas si pensii doar muncim sa mincam si sa ne c..

Lucian Davidescu

1. Ca sudor în România poţi să iei 1000-3000 de euro.
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/angajari/3-000-de-euro-salariu-de-muncitor-roman-211515.html

2. Dincolo iei şi mai mult pentru că e mai mare concentraţia de oameni cu bani.

3. Ălea din pământ nu sunt resurse, sunt zăcăminte. Și sunt puţine.
Chiar dacă încasezi toţi banii pe ele, la preţul internaţional, nu strângi mai mult de 10 miliarde euro pe an (de exemplu, 29 milioane barili petrol = 3 miliarde euro). Asta înseamnă 500/locuitor pe an adică 40 de euro pe lună, sau 200 de euro dacă dai doar la salariaţi. Nu-i chiar puţin, dar ţi-ar trebuie de zece ori mai mult ca să dai salarii ca-n UE.

4. Resursele sunt în creieri.

Radu

@LD
Uiti de efectul multiplicator. Sa zicem ca ar fi 200k de muncitor in exploatarea petrolului, gazelor, pamanturilor rare, cuprului, carbunelui, si altor zacaminte care ar putea fi exportate, si sa zicem ca din 6 miliarde (cifra scoasa din burta, dar la pretul cuprului si pamanturilor rare din ultimii ani este rezonabila) cam 40% s-ar duce in salariile lor, deci 2.4 miliarde. Daca ar avea salarii de 1k euro pe luna, crezi ca ar cheltui toti banii pe importuri de lux? Nu, bani ar circula prin economie prin mai multe moduri–mancare, servicii, taxe, si ar ridica nivelul salariilor pe intreaga economie macar cu 10% fata de nivelul de azi, daca nu la nivele occidentale. Se poate disputa cat de mare ar fi multiplicatorul, daca de 2x sau 3x, dar este un multiplicator. Cum se intampla si in Norvegia, unde salariile sunt vizibil mai mari ca in Suedia din cauza resurselor. Nu sunt romanii norvegieni, dar nici ca arabii care cheltuie toti banii pe importuri de lux sau pe muncitori pakistanezi importati (sau bone filipineze, na!).

Lucian Davidescu

Păi ce, tu propui să dai salarii disproporţionat de mari DOAR muncitorilor care lucrează în extracţie? Ar fi nedrept şi iraţional.

Radu

@LD
Nu propun nici un fel de stabilire al salariilor, decat prin piata libera–doar am remarcat ca introducerea unei sume mari de bani in economie ar avea efecte mai mari din cauza factorilor multiplicatori, cum se vede ca a marit nivelul general al salariilor in Norvegia, fara sa zica statul ca salariul unui ospatar sau vanzator norvegian sa fie mai mare cu 20% decat al unui suedez.

La fel cum pe vremea cand capsunarii, muncitorii calificati, programatorii, etc. trimiteau sume mari in Romania, acele miliarde de euro pe an aveau un efect mare in economie, din cauza ca majoritatea circulau de cateva ori prin economia interna, pana sa iasa din nou (pentru importuri de energie si alte lucruri).

Daca romanii care lucreaza in afara nu vor mai pompa curand asa multi bani in tara ca in primii 2-3 ani de la intrarea in UE (si nu cred ca vor mai veni astfel de vremuri), sunt si alte cai, dar greu de spus care are sanse sa genereze asa multi bani:
1) resurse naturale: nu prea cred ca vor depasi nivelul nevoilor interne (cu alte cuvinte poate ca va exporta Romania un pic de aur sau uraniu, dar nu destul cat sa plateasca importurile de petrol si gaze de la rusi). Pamanturi rare poate, dar este un proces foarte poluant care doar chinezii sunt pregatiti sa il faca.
2) exporturi agricole: potential exista, dar nu as paria ca Romania va ajunge nici pe sfert la nivelul Olandei
3) exporturi de bunuri manufacturate
4) exporturi de servicii (gen IT, programare, radiologie, si alte servicii care pot fi facute de la distanta)
5) un alt export de mana de lucru ieftina pentru Vest–dar deja demografia face ca generatiile urmatoare sa fie din ce in ce mai mici, si cei care vor pleca in viitor isi vor face un rost in afara, nu vor mai fi fraieri sa investeasca in terenuri sau cladiri in Romania.

Eu personal sunt cam sceptic, si nu mi-as pune banii pe nici una din aceste posibilitati, daca ar fi sa am bani pe care sa ii investesc in Romania, ceea ce nu am acum (in trecut am avut niste bani pentru investitii modeste in mai multe categorii, dar au ramas blocati si acum, si in cel mai fericit caz o sa le lichidez in 2-3 ani, multumindu-ma fara nici un castig).

Lucian Davidescu

@Radu
Iar eu spun că banii, deşi destui pentru a face fericită o categorie restrânsă, sunt foarte puţini pentru a putea mulţumi pe toată lumea.
Asta, cu tot cu multiplicatorul tău, din care oricum trebuie să scazi importurile inevitabile de tehnologie pentru extracţie şi prelucrare.

Radu

@LD
In vremuri de criza, nu cred ca oamenii se asteapta sa li se creasca salariile si pensiile. Eu cred ca s-ar multumi sa le ramana macar cat au acum, cel putin americanii se multumesc. Mai rau va fi la iarna, cand se vor taia subventiile de incalzire si un salariu minim nu va ajunge sa plateasca intretinerea la bloc…

Un vietnamez sau un filipinez, etc poate avea o viata acceptabila castigand doar $100 pe luna, mai ales ca telefoanele celulare, televizoarele LCD, etc au devenit din ce in ce mai ieftina. Faptul ca energia e din ce in ce mai scumpa nu il deranjeaza mult, ca nu trebuie sa isi incalzeasca casa.

In Rusia _toate_ orasele de mai la nord de cercul polar si-au pierdut majoritatea populatiei (si in unele cazuri au fost complet abandonate) din cauza ca incalzirea era prea scumpa (chiar si cu preturile mici pe care Rusia le are intern). Cum poate un muncitor necalificat dintr-o zona cu ierne geroase sa lucreze pe acelasi salariu ca oamenii pentru care necesitatile vietii sunt mult mai mici? Nu poate… Si „sa moara capra vecinului” cu speranta ca incalzirea globala va inunda Bangladeshul sau ca desertificarea va afecta alte tari nu este o solutie. Si daca rusii din Siberia pot sa isi taie si singuri lemne din padure, romanii nu prea mai au paduri pe care sa le taie (la un nivel sustenabil).

Probabil ca in cativa ani se vor face presiuni mari pentru exploatarea resurselor de gaz natural prin fracturare hidraulica, care desi nu vor crea decat 10-20k de servicii, si desi va implica importuri mari de tehnologie de extractie, macar va putea scade pretul gigacaloriei (daca si alte tari precum Polonia si Ucraina vor face acelasi lucru, ca Romania singura nu poate scade pretul gazului in piata europeana).

In termeni nominali poate vor mai creste salariile. Sau masurat in cate electronice si alte produse de inalta tehnologie pot fi cumparate. Dar masurat in cata energie sau mancare un salariu mediu poate cumpara, deja tarile europene si nord-americane au trecut de plafonul maxim. Convergenta economica este, dar nu inseamna ca Romania va castiga din comert complet liber–tarile asiatice (si eventual si cele africane) vor ajunge Romania din urma, dar asta va face competitia pentru resursele limitate sa fie si mai acerba.

Revenind la subiect, cred ca salariul mediu va stagna in cel mai fericit caz, sau scade in cel mai probabil caz. Nu mi se pare prea relevant salariul minim, decat cum ai zis tu, ca ar scade evaziunea fiscala. Deci a fi util pentru asta, si poate ca (inca) poate fi crescut in orasele mari (daca nu in zone rurale). Ar fi binevenite si niste clauze de execeptie, de exemplu tineri sub 25 de ani sa poata lucra ca ucenici cu 20% sub nivelul salariului minim, sau tineri de sub 20 de ani si cu 50% sub nivelul salariului minim daca vor (desi bineinteles ar fi liberi sa castige cat vor daca pot convinge un angajator ca merita mai mult).

Lucian Davidescu

„In vremuri de criza, nu cred ca oamenii se asteapta sa li se creasca salariile si pensiile”
Pai cum, cand chiar subiectul discutiei de de fata este cresterea cu 900%, ca s-ajunga „ca-n ue”

Radu

@LD
Vorbeam de majoritatea romanilor, nu de cei de pe acest forum, unde extremele sunt supra-reprezentate (cei de stanga, care vor sa transforme Romania in Suedia, unde statul si sectorul public consuma peste 50% din PIB, si cei de dreapta, care vor sa transforme Romania in Somalia anarho-capitalista unde statul nu exista, si de ideea de sector public sau bun comun nu a auzit nimeni).

Cat priveste nivelul de trai in viitor, depinde daca globalizarea va fi limitata (cu bariere puse la perimetrul UE), ceea ce ar ajuta Romania sa urce macar la nivelul Slovaciei sau Sloveniei, daca nu chiar la nivel occidental. Sau daca va fi chiar fara nici o limita, ceea ce va duce eventual la o convergenta cu cei 6 miliarde de oameni de dinafara Europei si Americii de Nord. Impartind resurse limitate (energie, mancare, etc) la mai multi oameni va insemna ca europenii si americanii o sa trebuiasca sa se invete cu consumul de mai putina energie, si sa manance mai mult salam de soia si mai putin salam din carne. Suna familiar?

Eu cred ca majoritatile democratice ale tarilor europene vor vota pentru bariere protectioniste, si recentele alegeri din Franta si Grecia arata asta–se elimina partidele de centru pro-globalizare, si se aleg partide de extrema dreapta si extrema stanga anti-globalizare. Daca barierele protectioniste vor fi doar la marginea UE, si daca Romania va ramane in UE (ceea ce nu este cert), atunci o sa creasca nivelul de trai in Romania–daca tot UE va pune tarife protectioniste pe Dacii produse in Turcia si Maroc, atunci fabricile Dacia si de componente auto vor angaja mai mult si cu salarii ceva mai mari decat acum, etc.

Vorbesc aici de angajatii din sectorul privat, care au o sansa cu politici protectioniste (dar sa ramana integrarea UE). In orice caz, bugetarii vor trebui sa aleaga dintre taieri de salarii sau reduceri de personal, sau amandoua, cu inchiderea robinetului de fonduri UE, si scaderea incasarilor TVA etc.

Andrei

Pune masuri protectioniste contra importurilor din Rusiei sau din tarilor arabe si vei avea petrol la 500 dolari barilul . Va avea ceva de castigat prostimea din UE ?
Pune masuri protectioniste la importurile din China Si apoi tot tu , politician UE ( gen Sarkozy), sa te duci in China si sa te rogi de aia sa-ti cumpere sute de airbusuri pe zeci de miliarde . Sau sa vina sa investeasca la tine acasa unde Hollande vrea sa faca „concedierile foarte costisitoare” . Pai e prost chinezul ?
Pune masuri protectioniste la importurile de prin Australia , Canada , Noua Zeelanda etc si te trezesti cu UK in secunda 2 afara din UE
Pune masuri protectioniste contra exporturilor americane . Asta ar fi cel mai nesabuit lucru . Replica ar fi pe masura

gicu

concluzia e clara sintem piata de desfacere sa ne dam pantalonii jos si sa ne intoarcem cu spatele ca ne am nascut in estul europei si sa muncim pe un blid de fasole sa zicem traiasca capitalismul salbatic. nu asta e calea ci pretul correct al muncii sa putem platii si acumula ceva in viata activa altfel trebuie sa boicotam capitalismul sa cumparam decit cei strict necesar

Lucian Davidescu

Ce-mi place asta cu „piaţa de desfacere” 😀 Păi cine n-ar vrea să fie „piaţă de desfacere”? Adică să nu facă nimic şi doar să consume? Trebuie să-şi mai şi permită 😀
Vorba lu tetelu, „Doamne, aj vrea să am un copil de bani gata!”

Radu

@Andrei
Cand te gandesti la masuri protectioniste, de ce sari automat la tarife de 500% (ca sa duca barilul la $500)? Eu ma gandeam la tarife de circa 15%. Deci un telefon celular de nivelul cel mai de jos, care acum costa sa zicem 20 euro, ar fi 23 euro. Probabil ca nu suficient cat sa determine Nokia sa redeschida fabrica de la Cluj–desi mana de lucru romana ar putea sa le faca mai ieftina decat tariful pe importuri, China are deja un ecosistem (cu componente electronice) si o infrastructura (in regiunea Senzhen) la care Romania nici nu poate visa. Romania nu va mai avea niciodata un IPRS Baneasa, dar oricum o tara mica ca Romania nu are nevoie de o industrie de semiconductoare autohtona.

La fel, un tarif de 15% nu ii va impiedica pe parveniti sa importe Hummer-e sau ce alte bazaconii de lux vor, dar va ajuta fabrica Dacia sa faca fata concurentei Daciilor produse in Turcia si Maroc, si care s-ar importa doar pentru ca ar fi cu 200-300 euro mai ieftine. Nu ca ar salva Dacia, ca pana la urma competitia reala e cu masinile second hand din Germania care nu ar trebui taxate in mod discriminatoriu (pentru ca in mod teoretic comertul este liber in interiorul UE), dar tot ar fi bun. La fel alte lucruri care se pot produce local (gen mobila) cu doar 5-10% mai scump decat mult-temutul „China price”

Deci cu un tarif de 15% tot s-ar importa masiv din China, diferenta fiind ca macar in anumite ramuri industria autohtona ar mai avea o sansa. La fel si cu muncitorii straini–ar fi doar o bariera permeabila, nu un obstacol, dar ar proteja un pic muncitorii locali, si ar aduce si multi bani la buget, suficient cat sa elimine taxele pe venit aplicate oamenilor cu salarii mai mici de 1000 euro pe luna. Nu e mai bine de taxat importurile decat de taxat munca locala? Pana in secolul 20 statele isi aveau majoritatea veniturilor din tarifuri (cel putin cu guvernul federal SUA stiu ca asta e adevarat), si toturi lumea era prospera si comertul global nu se impiedica de un tarif de 15%.

Daca petrolul importat in Romania ar genera un tarif de 15%, gandeste-te cate autostrazi s-ar putea face. SUA si-a facut zeci de mii de km de autostrazi dintr-o acciza de doar 5 centi pe litrul de benzina (18 centi pe galon), care acum reprezinta doar 1.3% din pretul benzinei (desi inainte de a se scumpi benzina era cam 3-4% din pret, ca este vorba de o acciza fixa care nu a mai crescut de 20 de ani). S-ar putea elimina toate rovinietele si alte prostii dambovitene (in SUA nici nu exista astfel de concept, pe 95% de autostrazi se poate circula doar cu acciza de pe benzina, iar in 5% din autostrazi si poduri se poate plati taxa de drum fara mari batai de cap).

Andrei

Taxe vamale exista si azi , deseori peste 15% de care faci vorbire . Ma refer la importuri in tari UE de aiurea . In plus mult din productia in UE se face cu subansamble/materie prima adusa de prin alte parti . Ridici taxele vamale la importuri , ridici si costul produselor fabricate in UE . Practic nu rezolvi nicio problema de competitivitate in felul asta . In plus o sa ai parte de o reactie similara din partea tarii respective care va face la fel . Ridicarea taxelor vamale nu stimuleaza comertul si nici competitia .
Muncitorii non UE au putine sanse pe piata muncii din UE . Aici suntem cat se poate de protectionisti

Radu

@Andrei
Din cauza globalizarii, in SUA peste 90% din mobila, electrocasnice, etc. sunt importate acum. Cand zic mobila, vorbesc de lucrurile ieftine care pot fi cumparate la IKEA si asamblate acasa. Eu personal tocmai mi-am luat un birou bun cu $99, provenit din China. Partea ironica esta ca SUA exporta mii de tone de cherestea catre China si alte tari asiatice. Probabil ca din acei $99 care i-am platit eu, pretul platit de magazin (bulk) era de $80, din care transportul intercontinental vreo $10-15, manopera $5, profitul fabricii si costul de capital si alte cheltuieli ale fabricii $20, si materialele $30. Deci pretul de import sa fie cam $70 (lasand inca vreo $10 pentru distributie si transportul pana la magazin).

Daca ar fi un tarif de 15% aplicat la pretul de import, atunci mobila chineza de $70 (pretul in port, cu tot cu transport) ar costa $81. Asta ar permite fabricilor de mobila domestice sa cheltuie $15 pe manopera, si cu ceva mai multa automatizare decat chinezii, sa fie competitive.

Da, ai dreptate, cand e vorba de electronice gen telefoane mobile, oricum se importau subansamblele din Asia–la fabrica Nokia din Cluj se facea doar asamblarea finala si testarea. Dar era si aia ceva… La fel si cu Dacia, sunt sigur ca majoritatea componentelor Dacia sunt importate oricum, ca doar nu o sa existe in Romania fabrici de injectoare de combustibili sau de microcipuri–baza industriala e de mult distrusa si nu mai poate fi formata din cauza economiilor enorme de scara. Dar chiar si asamblarea, tot era ceva.

Un tarif de 15% pentru produse importate din alte continente este si va ramane necesar. Altcumva, chiar si pentru cei mai harnici si rapizi muncitori din tarile dezvoltate, perspectivele sunt foarte sumbre, vezi acest articol despre una din ultimele fabrici de injectoare din SUA, care face eforturi mari sa fie competiva si flexibila, si supravietuieste din cauza ca multi cumparatori au nevoie de injectoare in 24-48 ore (si chiar si asa, cu timpul devine mai mult un importator/distribuitor de componente decat un producator):

http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2012/01t/making-it-in-america/8844/

Pana la urma se va gasi un echilibru, in care fiecare tara sa exporte aproximativ la fel de mult cat importa. In SUA acest echilibru se face prin exporturi de grane, carne, cherestea, ingrasaminte si materii chimice (care beneficiaza de faptul ca in SUA gazul natural e de 4-5x mai ieftin ca in Europa), plus chestii hi-tech gen software, aparatura militara, etc. In ce anume poate Romania sa fie competitiva la export, daca s-ar elimina tarifele pe care UE le mai are (inca) la importurile din China, Turcia, etc? In perioada interbelica se pare ca avantajul comparativ al Romaniei era la exporturi de grane si cherestea, se va ajunge tot acolo? Nu e o intrebare retorica, ci reala–dupa ce va inceta robinetul de fonduri europene si fluxul de bani de la capsunari, Romania va fi fortata sa gaseasca un echilibru. Sau sa se imprumute, dar nici imprumutul nu e o solutie de termen lung. Sau sa isi lase moneda nationala sa isi tot piarda din valoare pana se echilibreaza balance of trade.

http://www.tradingeconomics.com/current-account-to-gdp-list-by-country arata ca SUA are un deficit de cont curent de -3.2% si Romania de -4.10% (dupa ce in anii aberanti 2007-2008 fusese 11-13%). Nici una nici alta nu sta bine, dar macar SUA se poate imprumuta cu dobanzi foarte mici, asa ca va avea mai mult spatiu de manevra.

Lucian Davidescu

Vorba cuiva, cine-şi permite să dea $99 pe un birou făcut în China îşi va permite să dea şi $110 pe unul făcut in the USA.
Da’ se pare că nu prea vrea 😛

Radu

@LD
Sigur ca imi permit, si chiar mi-ar convine sa fie un tarif de 15%. La fel cum mi-ar convenit si sa platesc ceva mai mult in taxe, pentru educatie, sau sistem de sanatate, sau un social safety net. Dar asta nu inseamna ca apuc sa scriu cecuri guvernului.

Daca as gasi un produs echivalent produs in SUA cu $15 mai scump as da, dar nu gasesc decat lucruri de lux, si nu am nevoie de birou de lux. Probabil ca sunt prea putini oameni ca mine care sa doreasca lucruri din categoria ieftina, dar sa fie dispusi sa plateasca un extra 10-15% din patriotism, si desi economiile de scara nu exista la productia de mobila ca in alte lucruri, cand e vorba de distributie in lanturi de magazine care fac contracte pentru zeci de mii de birouri (sau alte articole de mobila), este un obstacol greu de depasit. Daca ar fi un tarif de 15%, probabil ca s-ar face si birouri ieftine in SUA.

Lucian Davidescu

Parcă nu-mi vine să cred că au închis fabricile pentru că ajungeau cu preţul la $110 şi nu mai puteau concura cu $99.
Dar dacă mobila de lux susţine joburi bine-plătite, atunci fii patriot până la capăt, ia de lux!

Andrei

Hai sa fim seriosi ca nu e vorba de diferenta doar de 5-10% care sa poate fi usor „anihilata” prin niste taxe vamale marginal mai mari . Un produs finit facut in US/UE ajunge sa coste dublu sau chiar mai mult decit unul facut prin sud-estul Asiei . Solutia e orientare spre industrii cu valoarea adaugata mare ori spre produse de lux . Cu ridicarea tarifelor vamale nu faci nimic . Pai asa punem taxe vamale la intrarea in Bucuresti pentru produse fabricate in judetul Vaslui ca vezi doamne au salarii mici si firmele din capitala nu pot sa faca fata concurentei datorita salariilor duble .

Radu

@Andrei
La produse unde manopera este cea mai mare parte din cost, atunci ai dreptate–de exemplu nu vei vedea blugi si tricouri sa mai fie fabricate in SUA, decat fie categorii de lux (la cost dublu), fie uniforme militare, fie chestii facute la scara mica (uniforme de echipe sportive). Dar cand e vorba de frigidere, aragaze, etc, atunci majoritatea diferentei de manopera este anihilata deja de pretul transportului, si daca ar ajunge costul unui container sa se tripleze din cauza petrolului, atunci s-ar aduce productia inapoi fie in SUA, fie in Mexico (unde era acum 20 de ani). La fel, un tarif de 10-15% pe marfuri de din afara Nord Americii ar ajunge sa aduca productia inapoi pe continent (nu trebuie uitat ca Mexico e parte din NAFTA, dar este si in interesul americanilor ca sa le mearga mexicanilor economia bine, ca daca isi gasesc de lucru la ei acasa atunci mai putini vor imigra in SUA).

„Solutia e orientare spre industrii cu valoarea adaugata mare ori spre produse de lux”
Pentru unii da, poate fi solutia, dar nu pot toate tarile sa faca produse de lux. Vorba lui Krugman, nemtii sunt tare mandrii ca au facut produse de lux si calitate si au avut un excedent comercial enorm. Dar e imposibil ca toate tarile europene sa aiba excedente comerciale enorme, asa ca nu poate fi asta solutia pentru toate tarile.

Ce produse de lux se vor face in Romania care sa fie exportate in suficient volum incat sa echilibreze balanta comerciala? Nici unul. Romania poate exporta chinei produse agricole, cherestea, fier vechi, etc, cum face si SUA deja. Apropo, stii care este exportul cel mai mare al SUA catre China, ca volum? (nu ca valoare, doar ca spatiu) – cartoane reciclate, multe provenind chiar de la electronicele si alte bunuri exportate de China in SUA, care apoi sunt compactate in baloti si umplute containerele care altcumva s-ar intoarce goale in China, si care oricum pot fi trimise inapoi in China la pret de nimic (deci daca chinezii platesc $100 pe tona de cartoane, e o afacere win/win). Si uite asa se completeaza circuitul cartonului in natura…

Nu sustine nimeni tarife vamale in interiorul continentelor, comertul liber in UE (sau in NAFTA peste ocean) e deja o realitate. E vorba doar de tarife pentru marfuri foarte ieftine produse in Asia. Deci exemplu cu taxe vamale in Bucuresti este un argument de paie („strawman”).

Nu prea poti exporta lucruri de inalta tehnologie in China, cel putin nu mai mult de 2-3 ani, ca insista sa acapareze tehnologia. Vezi ce s-a intamplat cu cele mai moderne turbine eoliene (o firma spaniola a fost fortata sa isi faca fabrici in China daca voia sa vanda chinezilor, ca dupa 2-3 ani sa vada produsele copiate si vandute in toata lumea), si ce s-a intamplat cu cea mai recenta generatie de trenuri de mari viteza, care le-au copiat chinezii si apoi au inceput sa le vanda in toata lumea. Mai nou incearca sa copieze avioane Boeing si Airbus, dar probabil mai au nevoie de 20 de ani sa faca copii bune. China e foarte ahtiata dupa resurse miniere si agricole, si de aia Australia si Canada o duc asa bine (si in parte SUA).

E cam pe dos dupa cum era propaganda comunista din Romania, care zicea ca puterile imperialiste cumparau resurse prime din lumea a 3-a si apoi le vindeau inapoi lucruri cu valoare adaugata mare. Trendul este ca astfel de imperialism economic sa fie practicat de China.

ionut

„Nu sustine nimeni tarife vamale in interiorul continentelor”

Aha, am trecut (care e criteriul non-arbitrar conform caruia se face saltul?) de la bariere vamale interstatale, la cele intercontinentale! Nimic nou sub soare, aceeasi lipsa de coerenta-logica …

ionut

„Pana unde poate fi marit salariul minim”?

Pana la … 20000 de euro! A, ca numarul celor posibil platiti cu suma asta ar fi de cateva (maxim) zeci de mii de indivizi asta-i altceva! da’ n-ar fi misto o tara d’asta asa … aerisita?

Ionuţ

„Singapore does not have a minimum wage, believing that it would lower its competitiveness.”
Desigur, noi nu avem avantajele geopolitice ale Singapore, unde cică aproape 20% din populaţia ţării e milionară în dolari SUA, şi nici un background educaţional în domeniul economic. De aceea avem votanţi mituiţi cu diverse ajutoare, inclusiv salariu minim (ingerinţa statului în mediul de afaceri privat).
PS: simplă coincidenţă de nume cu antevorbitorul meu. 🙂

Dă-i un răspuns lui gicu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *