Riscograma
Lucian Davidescu

Analiza de risc a clientului CEC Ioana Băsescu

(Nu e bună deloc)

Nu-i o noutate că politicienii iau credite preferenţiale de la bănci, începând cu nesfârşitele liste de la Bancorex şi până la faimosul împrumut imobiliar al Elenei Udrea la BRD, garantat cu speranţa că imobiliarele vor creşte la nesfârşit dar achitat anticipat cu bani pe care nici o declaraţie de avere nu i-a văzut vreodată.

Însă împrumutul luat de Ioana Băsescu de la CEC oferă în premieră date pentru o radiografie aproape completă. Contractul este în realitate o lungă listă de excepţii, care dacă ar deveni model ar duce orice bancă în faliment.

Sigur, se pot aproba credite excepţionale; dar numai atunci când există garanţii excepţionale. Doar că aici, dimpotrivă, garanţiile sunt substandard. Nu există o locuinţă gaj, nu există o asigurare a creditului, nu există un coplătitor. Nu există nici măcar o experienţă minimă a împrumutatului în agricultură – măcar aceea de-a fi ales arendaşii potriviţi.

Există însă o ipoteză naturală, că poate totul s-a făcut regulamentar şi legitim. Nici vorbă!

Iată 6 argumente vânturate cu mare uşurătate, toate false din punctul de vedere al unei bănci.

„Sărirea pragului e o formalitate dacă ai venituri suficiente”. Niciodată! La CEC, plafonul pentru persoane fizice este de 2,8 milioane de lei. La o simulare pe site, orice credit mai mare e declarat din start neeligibil.
Chiar şi la o analiză empirică argumentul nu ţine: de ce ar vrea o bancă să îndepărteze clienţii cu venituri mari încă de la primul contact? Invers, nici 2,8 milioane nu-i un credit prea mic, să se poată spune că ăştia-s clienţii „de duzină”, care se informează de pe site.
Însă sensul plafonului este destul de strict. El are rostul de-a limita expunerea băncii faţă de un număr de clienţii individuali, într-un scenariu extrem. Iată un exemplu simplificat de simulare de risc: O bancă are 100 de clienţi. Anticipează că 10 dintre ei, deocamdată nu ştie care, nu-şi vor plăti ratele. Teoretic, ei sunt distribuiţi uniform pe scara veniturilor, astfel că pierderea evaluată pe întreg portofoliul este de 10% (apoi se ajustează cu rata estimată de recuperare iar rezultatul este inclus în preţ). Există însă şi riscul ca scăpătaţii să provină preponderent din rândul celor cu credite mari. Caz în care 10% falimente pot însemna 30% gaură. Rostul plafonului individual este să ţină a doua cifră la un nivel maxim controlabil. Atunci când este chemat un consiliu director să facă o excepţie, treaba sa este să verifice dacă garanţiile sunt nemaipomenite sau dacă clientul are un istoric de credit impresionant sau dacă dobânda e atât de bună încât să merite o mică ajustare a grilei de risc. Nu să facă ce putea face şi un ofiţer de credit incompetent, adică să „închidă ochii”.

„Meseria de notar aduce venituri mari şi sigure” Mari da, sigure pe 30 de ani nu. Veniturile mari se bazează pe un privilegiu acordat de stat breslei, de tip numerus clausus. Dar s-a dovedit că aceste privilegii nu sunt eterne. De exemplu, privilegiul similar pentru farmacii a fost anulat subit acum câţiva ani, după ce preţul unei licenţe ajunsese la sute de mii de euro. În condiţii de liberă-competiţie, veniturile unui notar vor intra în rând cu ale oricărui alt absolvent de drept.

„Dar terenul este o investiţie bună!” Poate da, poate nu, sigur este doar că băncile nu dau credite pentru investiţii. Dau credite pentru extindere (am deja comenzi şi nu le fac faţă), pentru cashflow (am vândut deja şi doar aştept să încasez), în general pentru treburi cu certitudine ridicată deci risc mic. Dar nu pentru investiţii (am o idee genială şi cred că de data asta o să meargă). Investiţiile sunt sistematic în zona de risc cu procente din două cifre şi e imposibil matematic să le acoperi dintr-o dobândă de o cifră.

„Dar terenul a fost evaluat la mai mult decât preţul.” Da, ceea ce e foarte dubios din start. Cine a luat credit ipotecar, de exemplu, ştie că foarte rar banca acceptă ca evaluarea să depăşească preţul plătit efectiv. Nu e literă de lege, dar există o raţiune foarte simplă pentru această practică: este mai probabil ca evaluatorul să fie luat de val şi mai puţin probabil ca achiziţia să fie într-adevăr un chilipir. Până la urmă, dacă vânzătorul atât poate obţine, de ce ar spera banca la mai mult? Ştie ceva ce nu ştia el? Probabil că nu.
Cu atât mai mult evaluarea peste credit este nesăbuită în cazul terenurilor agricole, al căror preţ a luat-o în sus în ultimul an, fără să existe un istoric consolidat. Creşterea de preţ e dată de o aşteptare speculativă că „vin străinii”. Poate vin, poate nu vin, însă dacă aşteptarea nu se va confirma complet, va exista şi un recul. Un bancher prudent pur şi simplu n-are voie să meargă strict pe varianta optimistă.

„Terenurile se vor scumpi, la anul vinde şi restituie.” Încă o dată: să presupunem că există o probabilitate de 80% pentru acest scenariu. Asta înseamnă însă un risc de 20% că va fi pe dos. Cu 7% dobândă pur şi simplu nu se acoperă. Şi dacă dobânda ar fi pe măsură, o bancă stă de o parte la acest nivel de risc pentru a-şi proteja deponenţii. Singurele care pot împrumuta legitim într-o astfel de schemă sunt fondurile de investiţii. Ele vor cere însă experienţă, plan de management şi cotă din profit. Acest gen de arbitraj  (că bişniţă sună urât) să iei cu dobândă de bancă şi să investeşti cu profit/risc de venture-fund, e o formă bine-ambalată de extragere de rentă (că şi căpuşare sună urât).

„Rata se plăteşte din subvenţii” Asta e adevărat, dacă facem o proiecţie pe toată durata creditului, în care se presupune că subvenţia va creşte. Pentru împrumutat e minunat, însî pentru bancă nu prea. Nu-i cert nici calendarul majorărilor, nici ziua de plată şi mai ales nu e cert dacă Politica Agricolă Comună va continua să se concentreze pe plăţile pe suprafaţă. În realitate, orice hop cu subvenţiile înseamnă risc de faliment.
Asta-i de fapt culmea afacerii „private” despre care discutăm: când oamenii de stat iau bani de la bănci (vigilent supravegheate) de stat ca să facă afaceri cu subvenţii de la stat. Ajunge să dispară chiar şi un singur „stat” din această triadă şi afacerea „privată” s-a dus pe Apa Sâmbetei.

24 de comentarii
ion

Articolul analiza are niste hibe…e cam plin de „sa presupunem” „poate ca da, poate ca nu”…etc. Cat despre pragul sarit Vasilescu dela BNR zicea ca pragul ala e pt creditul „la raft” si ca sunt 323 de persoane fizice cu credite peste 1 milion de euro. Nu or fi toti la CEC, dar sunt si la CEC? Daca sunt analiza e de geaba.

AC

Luand in considerarea ponderea comentacilor pupinbasisti de pe riscograma, se poate lasa cu greturi dupa ce-si vor manifesta prostia monumentala in fata evidentei.

Jănel a şi dat startul.

Triada afacerii private pe banii statului şi deponenţilor CEC e presărată şi cu intervenţionism mafiot ierarhic. Pragul, garanţia, celeritatea amintesc de funcţionarea statului comunist Republica Socialistă România, pătura ştabi securişti.

Curat „de dreapta”.

Gabriel Tuşinean

asta-i dat cu părerea…

Lucian Davidescu

…părerea ta

Gabriel Tuşinean

asta-i dat cu părerea…

Mihai Hritcu

Blabla,blabla! Toata analiza pleaca de la premise catastrofice! Daca ar fi asa,s-ar desfiinta toate bancile sau ar lucra doar cu cutii valorice taxate pentru depozitare/pastrare!! Ce va face sa credeti ca Ioana B. nu va apuca sa achite nici cat sa faca valoarea terenului cat restul de credit?? Ca sa nu mai zic de posibilitatea foarte reala ca totul sa deucurga conform contractului si toata lumea sa fie castigata. Hai sa fim sinceri,v-a interesat vreodata creditul luat de familia Ponta?? Ati vazut (ca acum)detaliile contractului?? Evident ca nu!! Chiar nu va este deloc teama ca va descalificati singuri???

Lucian Davidescu

@ion
„are niste hibe…e cam plin de “sa presupunem” “poate ca da, poate ca nu”…etc”
Păi şi cum ar trebui să sune „analiza de risc” 😛

„323 de persoane fizice cu credite peste 1 milion de euro”
Păi nu e clar? Elena Udrea şi „cei 322”

@AC
„Luand in considerarea ponderea comentacilor pupinbasisti de pe riscograma.”
Mă tot întrebam, asta o fi de bine sau de rău?

Gabriel Bejan

Imi place ca desi Andronic a recunoscut ca a dat o mare chifla in ziar, cea cu creditul familiei Ponta, sunt suficienti oameni care iti raspund la argumente cu chifla lui Andronic. :))))

AC

Pai, mustele se strang si la miere.
Problema e ca la un moment dat atmosfera de aici devenise complet irespirabila. 🙂

Irina Popovici

Wow!!! Asa se face o analiza de risc a unui client cand se aproba un credit? Habar n-aveam !!! Asa ceva pot face si eu. N-o fac pentru ca eu am alta meserie, dar la necaz ma pot reprofila. Multam mult pentru idee.

cristi

Eu cred ca e doar o simpla spalare de bani. O sa-si plateasca creditul anticipat, vinde terenul si pe urma se alege fata cu vreun milion si ceva de euro si nimeni nu o mai intreaba de unde ai are. Probabil s-a saturat Base sa tine cash-ul luat ca mita in saltea.

George Tudor

Numai CEC Bank putea da aşa credit – şi l-a dat. Totuşi, cred că există o clauză secretă în contract, susţinută de o garanţie corespunzătoare aflată într-un paradis fiscal. Doar că a recunoaşte aşa ceva e pentru Băsescu mai rău decît a apărea de profitor al băncii de stat. Deşi „unchiul” n-ar avea vreo problemă cu aşa ceva dar n-o să apară decît în caz de forţă majoră. Mai cred şi că asta nu-i prima operaţiune de acest gen, în famiglia Băsescu, că e doar cea sortită să pornească procesul de albire a miliardelor pardisiace.

Andrei Lepcaliuc

Tat-su e presedintele Basescu, daca nici asta nu garantie nu stiu care mai e..io daca eram bancher ii dadeam creditul 😛

Suhanea Dan-Corneliu

O riscograma neasteptata domnule Davidescu. Fara multa gargara, aveti dreptate, dar cu mici modificari pe ici pe colo:
Banca: CEC Bank
Denumire credit: Cumpararea de terenuri – dobanda fixa in primul an
Limita: 4 400 000 RON
Perioada maxima: 360 luni
Ultima actualizare: 12.01.2009
Cu aceste date (http://www.vreaucredit.ro/credite/cumpararea-terenuri-dobanda-fixa-primul-an-873/)
In rest… aveti dreptate… ?

george

Va mai sugerez o ipoteza pe care mass media nu a luat-o in seama.
presedintele base a tot batut maioneza pe faptul ca vrea muschii lui ca autostrada marii negre sa treaca pe la bucuresti. (personal as vrea ca AuMN sa intre pe la negru voda-sa intersecteze A3- sa treaca dunarea pe la vadul oii -braila-galati-)
ma gindesc ca de fapt asta este motivul pentru care a cumparat terenul. asteapta autostrada MN si negocierea avantajoasa a nationalizarii terenurilor in interes public si nu vax-uri in agricultura globala.

Similea Sudaru

Atat articolul cat si comentariile sunt barfe ieftine. Nimic serios, nimic credibil. Vorbe in vant!

stan

Blabla, blabla! Aţi lucrat la alde Bancorex?”
:)) hahahaha..beton raspuns..ai stramosi spartani?!!
alte „noutati” despre restul „familiilor” celor ce „lucreaza” pentru oi (a se citii ciobanii ce cresc/vand/taie oile ce se cred lupi LOL)

Stefan Chiriacescu

Cred ca nici nu era nevoie de o astfel de analiza. E de bun simt sa-ti dai seama ca afacerea s-a facut prin trafic de influenta, cu concursul vinovat al unor institutii ale statului prin reprezentanti ai acestora obedienti fata de Basescu. Dintre toti notarii din Romania numai fiica lui este atat de prospera incat isi poate permite sa ceara (si sa primeasca) un astfel de imprumut. In nici o tara capitalista adevarata asa ceva nu s-ar fi putut intampla, pentru ca a doua zi presedintele ar fi trebuit sa demisioneze. Sefii de la CEC sunt vinovati clar, faptul ca ei afirma ca totul e in regula era previzibil – daca nu ar spune asta si-ar recunoaste implicit vinovatia. Ei mizeaza pe controlul lui Basescu asupra justitiei, se simt cu spatele asigurat si de aceea si joaca tare. Statul „de drept” al lui Basescu ii tine deasupra legilor. Faptul ca se consuma atata energie pentru a dezbate public un astfel de subiect, care ar trebui sa fie strict sub controlul unei justitii corecte, dovedeste cat de precare sunt in Romania institutiile statului in frunte cu justitia si in ce criza morala se afla intreaga societate.

Aurelia Ionescu

Eu nu intzeleg cum de,acest Baseala,un elev foarte prost la ” Institutul de marina Mircea cel Batran” face pe” EXPERT IN TOATE TREBURILE ROMANIEI”.Nu vedetzi ca va zapaceste pe totzi ?!!!!. Comandant de nava?!……Da ,la fel ca Serban Berescu din Constanta,mafiot naval si prost cat incape!!!!

markwilliams

Multe palavre ce nu isi au rostul la subiect…
@Aurelia ionescu
Traian Basescu a fost un elev eminent si,da,un comandant de nava, de exceptie…Nava sa „Biruinta” era mare cit trei stadioane de fotbal si a strabatut oceanele si marile lumii…
Pentru asta Traian Basescu a invatat stiinte matematice,astronomie,geografie ,fara de care nu ar fi fost cel mai bun si apreciat comandant de nave din romania..
A trecut prin zone de conflict,prin uragane si furtuni
si totdeauna si-a adus acasa vasul si marinarii..
Macar sa stie ALT LIDER al vreunui partid un sfert din cunostintele acumulate ale Piratului…dar sa mai reziste la urgiile pamintului??
STIE TOT despre sursele de petrol ale mapamondului …le maninca la micul dejun…
Si sa nu omitem ca a fost ministru,a fost angajat la Banca mondiala,a fost deputat,ii place sa INVETE si sa fie la curent cu tot ce misca in lume…este inteligent,cu mintea ascutita ,pica greu la mafioti.. si corupti.. de prosti nu mai zic…

asadar,putem spune vorbe cu adevar,nu cu palavre sau birfe de sant..referitor si la alte comentarii…

Chris Kay

superb rationamentul 🙂

Aurelia Ionescu

Tu esti markwilliams sau cineva cu numele de familie „basescu ” ?. Sau poate ca esti vreo „udrea” ?. HA…HA…HA…

Miclaus Vasile

asta e!
neam de carcotasi,pizmasi si de rea-redinta…
daca lua unul de la voi (vezi bancorexul) va durea in… cot,daca ia unul de la noi e scandal…pai faceti plangere penala daca credeti ca aveti dreptate,dar vazand rezultatul comisiei nana,ma indoiesc…

Eugen Iacob

„băncile nu dau credite pentru investiţii” Spune totul despre argumentele din articol. Este o greseala sa fortezi dataele ca sa iasa un anumit rezultat. Am impresia ca ati avut fotografia cu tricoul si ati construit „teoria ” pe langa. O remarcabila scadere a calitatii blogului.
PS1. Ati lucrat la cec?
PS2. Imprumutul are riscul de 20% astazi (eu consider ca este mult mai mic) , dar peste 5 ani este zero pentru ca parte este platit deja iar restul este acoperit cu valoarea pamantului.

Dă-i un răspuns lui Similea Sudaru Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *