Riscograma

5 lucruri pe care le decontează acum guvernul şi cum s-a stricat mecanismul stimulentelor

„Greaua moştenire” e de vină întotdeauna. De obicei, acuzaţia apare când se schimbă o guvernare. Iată că acum a apărut în interiorul aceleiaşi guvernări.

Trezorierii Pogea şi Vlădescu n-au rezolvat problema stimulentelor pentru funcţionarii-care-urlă-“baa-nii!”, admite trezorierul Ialomiţianu. Tehnic, e adevărat. Practic, e o scuză tristă. Iată ce se întâmplă de fapt:

1. Guvernul decontează acum propria minciună. Trebuia ca o parte din stimulente să fie incluse în salariu încă de la începutul anului trecut. Asta ar fi însemnat o scădere de salarii în an electoral. Nu s-a întâmplat.

2. Guvernul decontează acum propria ticăloşie. Funcţionarii au fost păcăliţi – fiecare categorie în parte – că ei sunt privilegiaţi şi nu vor fi afectaţi de tăieri. Nu s-a întâmplat. Legea salarizării unitare, care ar fi tranşat corect problemele, a fost încuiată într-un sertar.

3. Guvernul decontează acum propria incompetenţă. Dacă ar fi anticipat măcar la un nivel minimal ce urmează să se întâmple, ar fi găsit din timp o formulă prin care salariile să fie reajustate corect. Nu s-a întâmplat.

4. Guvernul decontează acum propria lipsă de autoritate. După ce i-ai minţit, bugetarii nu mai sunt dispuşi să accepte nicio promisiune. După ce ai lovit pe toată lumea fără discriminare, nici cei care ar avea teoretic de beneficiat de pe urma austerităţii – contribuabilii privaţi – nu te mai susţin.

5. Guvernul îşi decontează acum propria inerţie criminală. De fapt, toate guvernele ultimilor zece ani au evitat să reformeze mare lucru şi doar au cârpit pe-ici-pe-colo, într-o inerţie care mai devreme sau mai târziu urma să ducă la dezastru.

Cu protestele de acum, funcţionarii sunt doar ceva mai iuţi decât contribuabilii – care intră în grevă fiscală puţin câte puţin – sau decât colapsul total al finanţelor publice, care este mai aproape decât ar părea.

Update: Cum s-a stricat mecanismul stimulentelor

Până acum, sporurile şi stimulentele acordate în administraţia centrală au fost o formă de-a camufla creşterile salariale din sectorul bugetar. Însă atunci când cheltuielile salariale totale s-au apropiat de 10% din PIB iar bugetul n-a mai putut să le acopere, sporurile şi stimulentele au devenit principala ţintă a tăierilor. Anul trecut, planul agreat de Guvern şi FMI a fost ca o parte dintre bonificaţii să fie inclusă în salarii, iar altă parte să nu mai fie acordată deloc. Noile veniturii erau stipulate clar în legea salarizări unice.
În realitate, legea salarizării unice n-a mai fost aplicată, iar angajaţii au rămas doar cu salariile de încadrare.

Cât câştigă, de fapt, angajaţii din Finanţe: În luna aprilie, pentru care toate ministerele au fost obligate să publice date despre venituri, cei aproximativ 1.400 de angajaţi din aparatul central al ministerului aveau un salariu mediu brut de încadrare puţin peste 1.800 de lei şi un stimulent mediu de încă aproape 2.100 de lei, ceea ce înseamnă un venit mediu total de 3.900 de lei brut, adică un salariu net de 2.700 de lei. După tăierea salariilor de bază cu 25% şi pierderea stimulentelor, angajaţii de la Finanţe ar fi rămas cu o medie de 1.350 de lei brut, ceea ce înseamnă puţin sub 1.000 de lei net. Adică, cu 63% sub nivelul lunii iulie.

Unde au dreptate sindicaliştii: Scăderea de venituri a fost mai mare de 25%, iar veniturile ultimei luni au fost mai mici decât cele cuvenite.

Unde greşesc sindicaliştii: Au crezut că reducerea de 25% va fi aplicată doar la salariul de bază, motiv pentru care au insistat pentru perpetuarea sistemului de stimulente.
Unde are dreptate Guvernul. Stimulentele nu erau acordate cum ar fi trebuit, după merite şi responsabilităţi, ci aproape uniform.

Unde greşeşte Guvernul. Eliminarea fără discriminare a stimulentelor face ca scăderile cele mai mari de venituri să apară tocmai în cazul inspectorilor de teren.

Cum poate degenera situaţia. Faptul că Guvernul a cedat în faţa angajaţilor de la Guvern a îndepărtat riscul cel mai mare – blocarea încasărilor la buget – dar a deschis cutia Pandorei: un val de proteste, mai mult sau mai puţin justificate, din partea tuturor categoriilor de bugetari.

Cum se poate rezolva situaţia. Grila de salarizare este soluţia standard folosită în majoritatea ţărilor UE şi impusă de Fondul Monetar Internaţional. Aplicarea legii salarizării unitare, al cărei termen este acum 2011, dar pentru care nu s-a ajuns la un acord final, este singura soluţie pe termen lung.

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou