5 mituri ceauşiste despre Dunăre şi cum s-au risipit miliarde degeaba

transportul fluvial este rentabil doar pentru bulk goods, in special materii prime (de ex otel), unde vorbim de volume si greutati foarte mari si de o predictibilitate mai buna a productiei

bunurile finite nu se preteaza pentru astfel de transport, deoarece nu exista niciodata un forecast precis pt asa ceva (se vinde ce se cere pe moment, nimeni nu-si face strategii cu cateva luni in avans), iar transportul fluvial este f ieftin, dar dureaza mai mult

iar cum Romania este tara in care comertul depaseste cu mult productia, avem si raspunsul de ce transportul cu barjele nu se prea folosesc (dincolo de lipsa de infrastructura)

Transportul pe apa, va ramane cel mai rentabil multa vreme de acum in colo.Dezavantajul e timpul de tranzit. Un container de 20 de Tone din china te costa 3500$ sa-l aduci.Adu 20 de tone cu avionul (avand in vedere ca cel mai ieftin transport aerian e 10-15$) si vedeti cat costa.

Transportul rutier, la fel, e destul de scump spre deosebire de cel naval.Cel feroviar, desi mai ieftin, costa destul de mult sa intreti infrastructura feroviara.Valabil si ptr rutier.

N-a ajuns inca barilul la 200 de $.Atunci sa mai vb.

Inca o dovada ca cine scrie astfel de articole nu gandeste pe termen lung.In 2030, vom avea mari probleme cu productia de petrol.Va fi la jumatete fata de cerere.

@ Mihai

te rog frumos să-mi explici ce are transportul acela din China, mai ieftin pe mare decât aiurea, cu canalele despre care e vorba în articol.

mulţumesc mult!

@Stefan Murgeanu

Da. Și mai ales, trebuie să existe rută directă fluvială către destinaţie. Altfel, trei cicluri de încărcare-descărcare în loc de unul şi transportul terestru suplimentar adaugă la costuri atât de mult încât nu mai merită.

@Mihai

Poate fi cel mai rentabil în comparaţie cu ceva, nu poate fi rentabil în comparaţie cu nimic. Poţi să răspunzi la întrebarea legată de volumul de transport între Dunăre şi Bucureşti?

@Lucian

Cand iti spuneam ca piata e singura care stabileste dispunerea optima a resurselor nu ma credeai!

"Minunea economică trebuia să se întâmple după construirea canalului Rin-Main-Dunăre, care să lege practic Constanţa de Rotterdam. Canalul a fost terminat deja de aproape 20 de ani, dar minunea nu s-a mai întâmplat. Transportatorii se încăpăţânează să nu ducă mai nimic de la Rotterdam la Marea Neagră sau invers. Canalul german a fost la rândul său o dezamăgire economică, dar măcar a fost una mai ieftină."

Tot ce face/sau ia doar decizia sa faca (se substituie pietei) statul se dovedeste (mai devreme sau mai tarziu) o dezamagire economica (fie canal, cale ferata, autostrada etc.). "Statul" e orb, se afla in plin haos calculational.

Sa nu uitam totusi ca realizarea acestor canale avea pe langa miza economica (mai mult teoretica) pe care o promiteau una mult mai politica: ingroparea dizidentilor…

Asa ca nu-i de mirare…

@ionut

😆

Nu m-am pronunţat niciodată apropo de ideea asta, dar dacă mă provoci, ce să fac…

Evident că statul greşeşte mult mai des, dar nu din motive de calcul economic (care e cu adevărat important doar pe pieţe mature mature) ci pentru că statul nu are responsabilitate faţă de bani.

@pomisor

"Magistrala albastră" a fost făcută în două etape. În etapa stalinistă, cu deţinuţi, au fost săpaţi doar trei km. Ceauşescu a reluat şi terminat lucrările mai târziu, cu muncitori şi militari.

@Lucian

Ba te-ai pronuntat in postul " esti de acord sa platesti 10 euro taxa pe autostrada". 🙂

Evident ca statul greseste mult mai des, iar principalul motiv este,asa cum spuneam, lipsa calcului economic, lipsa care se manifesta tot timpul daca e vorba de proprietate publica. Asta deoarece cei numiti in functie nu se pot manifesta niciodata ca antreprenori privati, ci doar ca birocrati. Asta-i cauza imposibilitatii calculului economic la stat: birocratii nu pot licita/vinde/cumpara factorii de productie si bunurile de capital (asa cum o fac proprietarii privati). Rezulta haos calculational. Rezulta investitii pe baza de "preferinte personale" (sau aflate prin refendum "mincinos" in majoritatea cazurilor). Rezulta risipire de resurse.

Sigur acelasi lucru se intampla de exemplu si in cazul unei multinationale cu milioane de proprietari, cu o diferenta uriasa: aceea pot spune oricand stop, nu ne mai convine si vindem!

"statul nu are responsabilitate faţă de bani."

Cum sa aiba daca el detine monopolul falsificarii "banilor" in orice cantitati?

Da' asta-i alta discutie…

"Însă nimeni nu îndrăzneşte să spună exact care e cantitatea totală de mărfuri transportată rutier între Bucureşti şi porturile Giurgiu sau Olteniţa"

Banuiala mea (nu am citit recentele strategii) e ca acel canal vrea sa faca posibila transportul direct: Constanta – Bucuresti si/sau Bucuresti – Budapesta, Viena etc.

Mi se pare pueril sa te gandesti la Giurgiu ca la o destinatie in sine.

Pe marginea subiectului e mult de discutat. In general in istorie multe canale au fost construite degeaba. Nu cred ca un articol atat de scurt poate sa transeze problema 🙂

Si da, sunt de acord ca, cel putin in momentul asta, avem nevoie de autostrazi mai mult decat de canale. Asta e sigur – peste 10 ani mai discutam.

@de-a dura lex

Daca doresc sa transport ceva din Munchen sau Regensburg in Bucuresti, mai ales materiale grele, crezi ca prefer sa dau bani la tren/tir sau pe apa?

Pe apa te poate costa cel mult 2$ pe kilogram, in cazul electronicelor si altor chestii de genul asta.

Ia vezi cat te costa cu TNT-ul, DHL-ul sau mai stiu eu ce.

Domnul Lucian Davidescu, peste 5-10 ani o sa isi retraga cuvintele, cand pretul petrolului va sarii dinou in aer si va fi un lux sa transporti cu avionul.Sau mai bine zis, sunt curios ce companii aeriene/rutiere o sa mai reziste la un pret de peste 200$ barilul de petrol.

Pana la urma la un rau/canal ce mari lucrari de intretinere ai ?!

@Flavius

Mi se pare pueril să te faci că nu înţelegi despre ce vorbim.

Dacă transportul fluvial Bucureşti-Viena este fezabil, atunci n-ar fi o problemă foarte mare să se facă pe uscat pe scurta distanţă până la cel mai apropiat port – Giurgiu – apoi pe Dunăre până la destinaţie.

Însă la Giurgiu sau Olteniţa nu se încarcă şi nu se descarcă nimic, pentru că de fapt nu prea e mare lucru de transportat spre şi dinspre Bucureşti (mă refer la mărfurile care se pretează pentru fluvial – minereuri, cereale, cherestea etc.)

@ionut

Am zis altceva decât sugerezi tu, dar mai întâi e nevoie de câteva distincţii.

1. Statul greşeşte mult mai des, dar asta nu înseamnă că greşeşte întotdeauna.

2. Am făcut o precizare referitor la calculul economic – e cu adevărat important doar pe pieţe mature mature.

Decizia de a construi o autostradă acolo unde este evident pentru toată lumea că e nevoie NU necesită calcul economic. La fel, decizia de a nu construi canale de care nimeni nu are nevoie NU necesită calcul economic. Cine ia o decizie aiurea în cazurile ăstea sau alta o face doar pentru că nu-i pasă de bani.

Calculul economic e o chestie de fineţe care apare mai târziu – de exemplu, decizia dacă e cazul sau nu să construieşti A DOUA autostradă.

@Mihai

Mărfurile au un obicei prost – vor să ajungă unde au oamenii nevoie de ele, nu în susul şi în josul vreunei ape.

Cât timp d-ta teoretizezi despre cum îmi voi retrage eu cuvintele peste zece ani şi despre transportul Regensburg-Bucureşti care aşteaptă terminarea canalului, potenţiali investitori (vezi cazul Mercedes) renunţă la România pentru că NU au autostrăzi pe care să-şi exporte marfa.

"Decizia de a construi o autostradă acolo unde este evident pentru toată lumea că e nevoie NU necesită calcul economic."

O autostrada e un bun economic! Ca atare decizia "corecta" nu se poate lua decat in urma calcului economic! Orice alt punct de vedere n-are nici o legatura cu economia, e din categoria "erori si credinte populare". Si populiste.

P.S. Cand statul nu greseste (asta se intampla extrem de rar) ghiceste.

P.S.1 Am spus de ce "statului nu-i pasa de bani". Pen' ca nu-s proprietatea privata a lui, sunt jefuiti obligatoriu de la cetateni (taxe si impozite), sau falsificati ("tipaririti/click-uiti").

Din aceste motive statul n-are ce cauta in constructia/productia a nimic.

@Lucian

"potenţiali investitori (vezi cazul Mercedes) renunţă la România pentru că NU au autostrăzi pe care să-şi exporte marfa."

Scuza-ma, astea-s povesti de adormit copii si chiar nu se face sa cazi in capcana asta. Sigurul motiv care atrage importul de capital (venirea investitorilor) este reducerea (pana la zero e si mai bine, adica scutirea) de taxe. A numarului (birocratia) si a cuantumului lor.

Daca lipsa infrastructurii era motivul ce cauta aici renault, ford, mittal etc.?

@ionut

"Orice alt punct de vedere n-are nici o legatura cu economia, e din categoria erori si credinte populare"

Nu dispreţui credinţele populare, sunt mai importante decât îţi închipui. Pot face din alb – negru şi din negru – alb. Repet, calculul economic dă cu virgulă printre băştinaşi

@ Mihai

1. calculul tău ar fi corect doar dacă ar exista o reţea de canale care să acopere toate centrele industriale şi comerciale importante din Europa.

2. da, e mai ieftin transportul pe apă.

dar considerând această diferenţă de cost ca fiind un fel de profit obţinut din folosirea canalului, în cât timp ar fi recuperată investiţia cu construcţia canalului?

chiar merită?

doar despre asta era vorba în articol 🙂

3. eşti sigur că peste 5-10 ani autoturismele vor folosi combustibili petrolieri?

4. transportul feroviar chiar este prea scump?

eu sunt sigur că nu.

5. ce operativitate poate asigura transportul pe apă, comparativ cu cel terestru?

6. transportul fluvial cred că este condiţionat de fenomene meteo într-o măsură mult mai mare decât cel terestru.

ş.a.m.d.

dacă transportul fluvial era atât de benefic, oare nu exista deja acea reţea de canale pe tot cuprinsul Europei?

măcar pe hârtie?

@ ionut:

"Sigurul motiv care atrage importul de capital (venirea investitorilor) este reducerea (pana la zero e si mai bine, adica scutirea) de taxe. A numarului (birocratia) si a cuantumului lor.

Daca lipsa infrastructurii era motivul ce cauta aici renault, ford, mittal etc.?"

Diferenta (contrastul) intre ne-venirea aici a lui mercedes si prezenta aici a renault si ford se mentine INDIFERENT CARE criteriu consideram ca l-a gonit pe mercedes, nu numai reteaua rutiera, sau impozitarea, sau orice. Iar aici poate ca o fi avut o oarecare importanta (!) SI faptul ca cel dintai ar fi urmat sa-si construiasca singur uzina, pe cand ceilalti au venit la uzine gata-construite ANUME pt acel scop (industrie auto), si la personal gata-calificat aproximativ la nivelul calitativ necesar lor.

Cat despre mittal – scoate-l din comparatia asta: nu numai ca n-a venit aici sa construiasca un combinat siderurgic (cum si-ar fi construit mercedes uzina) ci sa achizitioneze unul pe nimica-toata, pe "bani de seminte" (ca sa nu spun "de tigari"), dar PT MITTAL transportul rutier CHIAR nu conta – in primul rand pt ca nu este specific profilului industriei (prin contrast cu o firma constructoare de autovehicule rutiere, care are nevoie de retea de drumuri, mittal este exemplul tipic de industrie pe un profil care transportului rutier ii prefera transportul naval – sau, in cel mai rau caz, feroviar – atat pt intrari cat si pt iesiri), si apoi – pt ca e situat chiar la malul "garlei", langa un mare port, in cel mai rau caz isi face singur un "drum uzinal" (fie rutier, fie pe sine) pana la dana sa din port.

De acord cu Mihai si ceilalti. Probabil ca intr-un deceniu costul petrolului se va dubla, si in 2 decenii poate fi chiar de 4-5 ori mai mare ca pretul de astazi. Sa expoatezi petrol de la 3000 metrii sub Atlantic (cum a gasit Brazilia) sau sub oceanul inghetat va fi foarte scump. Deci ori Romania va face 10 centrale nucleare si sa aiba o retea buna feroviara care sa mearga pe curent, ori va trebui sa recurga la transportul pe Dunare.

In America desi transportul feroviar de marfa e foarte sanatos si profitabil (Buffett a investit cateva miliarde in railroads acum vreo 2 ani), transportul pe Mississippi este chiar si mai ieftin. De aceea milioanele de tone grau, porumb, etc. care se exporta din America ies prin New Orleans, desi nu este intotdeauna cel mai apropriat port (pentru ca tot mai ieftin iese sa transporti 4000 km pe Mississipii decat 2000 km cu marfarul), vedeti
http://en.wikipedia.org/wiki/Port_of_New_Orleans#…

Totul e relativ, daca America ar mai construi inca 200 centrale nucleare si sa electrifice toate caile ferate, poate ca ar iesi mai ieftin de transportat marfa cu locomotive electrice. Ma refer aici la marfa "bulk", gen cereale, carbune, ciment, busteni, etc. Chiar daca Romania nu exporta suficient de marfa "bulk" pentru a se justifica un canal, se importa destul in Bucuresti cat sa merite un canal la Dunare. De exemplu daca Jiul ar fi navigabil macar partial, probabil ca s-ar aduce mai iefin carbune de pe valea Jiului pe apa la termocentralele din sudul Bucurestiului cel putin (la cele din restul Bucurestiului probabil ca tot mai ieftin ramane cu trenul). Sau cat timp se mai contruia in Bucuresti, ciment, busteni etc.

Am uitat sa mentionez, ca Boeing sau Airbus nu ar putea exista fara transport maritim/fluvial. In ambele cazuri aripile se fac intr-o tara, si fuselajul si asamblarea finala in alta, si sunt parti care nu incap intr-un container de vapor (sau vagon de tren, tir, etc). Sau containment vessel pentru reactoare nucleare, parti de otel pentru zgarie nori, etc. Aceste lucruri ar bloca drumurile nationale (in ambele sensuri) mult timp (sa fie aduse cu masini speciale care merg cu 20 km pe ora), si ajuta mult sa ai o retea de canale si doar ultimii 10-30km sa fie pe strazi.

Fapte diverse despre transportul fluvial in USA:

http://www.americanwaterways.com/industry_stats/i…

* Barges directly serve 87% of all major U.S. cities, accounting for 79% of all domestic waterborne freight.

* Barges carry 20% of the nation's coal…enough to produce 10% of all U.S. electricity used anually.

* Over 60% of America's grain exports move by barge along the nation's inland waterways, accounting for $8.5 billion in exports.

@VictorCh

Nu lipsa infrastructurii e cea care a impiedicat importul de capital, indiferent de felul investitiei.

@ionut

Sorry, dar faza cu Mercedes e fapt, nu opinie, chiar dacă nu coincide cu teoriile tale.

@radu

Dacă-i trebuie aşa mult lui CET Sud, să ia un împrumut şi să facă cele două canale în nume propriu 🙂

Problemele se rezolvă cu soluţii, nu cu exemple. Altfel, nu mai bine construim vreo sută de d-ăstea să "dăm de lucru industriei"?

<img src='http://lgo.mit.edu/blog/robhardy/files/dreamlifter0706.jpg'&gt;

<img src='http://airlinergallery.nl/belugax.jpg'&gt;

"Dacă transportul fluvial Bucureşti-Viena este fezabil, atunci n-ar fi o problemă foarte mare să se facă pe uscat pe scurta distanţă până la cel mai apropiat port – Giurgiu – apoi pe Dunăre până la destinaţie."

@Lucian

Sunt mai multe scenarii in care Constanta->Bucuresti-port ar fi mai bun decat Constanta->Giurgiu pe barja + Giurgiu-> Bucuresti pe camion/tren:

1. Combustibil, rafinate (de la petromidia), GPL

2. Containerele de import aduse pe mare pana in Constanta

3. Materiale de constructii(nu numai de la Constanta)

4. Otel in toate formele brute (de la Galati sa zicem)

Poate ca nu e foarte diversificata oferta, dar e vorba de un oras mare. Nu stiu exact ce cantitati de marfa intra in fiecare an in Bucuresti dar banuiesc ca nu sunt neglijabile. Transportul cu barja e de cel putin 3 ori mai eficient energetic decat cu camionul, ar merge niste calcule.

Parerea mea: toti banii in autostrazi, chiar de am reduce salariile cu 50% pentru asta. Evreii asa au facut la inceput.

Mi-ar placea totusi o analiza mai detaliata a utilitatii canalului, nu mi se pare corect sa il "desfiintezi" intr-o propozitie ca si cum e "common knowledge".

@Lucian Davidescu

"Sorry, dar faza cu Mercedes e fapt, nu opinie, chiar dacă nu coincide cu teoriile tale."

Sorry, dar declaratiile firmei Mercedes sunt opinii, nu fapte! 😀

Care ar fi fost legatura logica cu "lipsa infrastructurii" pentru o companie care alesese ca loc al investitiei o zona situata la cateva zeci de km de granita cu ungaria?

Ce era sa spuna Mercedes, n–am obtinut toate privilegiile pe care le-am dorit si facem investitia la altii mai inteligenti? 😉

@Flavius

1)"Transportul cu barja e de cel putin 3 ori mai eficient energetic decat cu camionul"

2)"Parerea mea: toti banii in autostrazi"

Barja circula pe autostrazi? 😀

De ce nu toti banii in "canale"?

Lucian, d'asta spuneam ca investitia statului inseamna, de facto, "preferinta personala" a fiecaruia ajuns in functie. Oricine ajunge in pozitia de a lua o decizie, eu, tu, flavius etc, o vom lua in orb, adica pur subiectiv (in cel mai bun caz daca suntem bine intentionati facem ce vor proprii nostri alegatori) deoarece ignoram (scopul nostru nu este) profitul.

@Flavius

Singurul motiv pentru care canalul Bucureşti e o temă de discuţie e că s-au îngropat deja nişte bani în el. Eu unul l-aş scoate la licitaţie, să vedem dacă-l ia cineva să-l termine.

@ionut

1. Nu se hotărâseră la un loc al investiţiei.

2. Logica infrastructurii este nu doar distanţa ci şi "garantarea timpului de livrare"

3. Picătura care a umplut paharul a fost când au dat de un "semafor". N-au putut concepe că pe un drum european se circulă pe un singur fir în ambele sensuri.

@Lucian

"Daimler face componente la Sebeş

Compania germană a cumpărat deja o hală industrială în Sebeş, unde vor fi produse piese pentru autocamioane şi, până la sfârşitul verii, va fi demarată activitatea în această locaţie."

Declaratiile Mercedes cu motivul "lipsa infrastructurii" sunt praf in ochi…

@ionut

Flavius n-a zis "toţii banii în canale". Tu ai zis-o 😆

“Daimler face componente la Sebeş"

Și cumpără de vreo zece ani volane de la Satu Mare, parcă. Dar nu construieşte maşini. Fuck!

Nu înţeleg de ce argumentul tău s-ar aplica la taxe dar nu la drumuri. Ar trebui să nu mai facă nimic în România, corect?

@Lucian

Eu n-am zis (afirmat) nimic, am intrebat doar. Si asta deoarece am observat o contradictie intre cele 2 afirmatii ale lui @flavius:

Daca 1) e real (transportul cu barja e de 3 ori mai eficient energetic) cum se impaca cu 2) (adica apelul "toti banii in autostrazi")? Adica in cazul 1) apelul firesc ar fi fost "toti banii in canale" nu in autostrazi!

In ce ma priveste imi mentin afirmatiile. Intre piata si guvern aleg intotdeauna piata.

@lucian

"Ar trebui să nu mai facă nimic în România, corect?"

Daca motivul "lipsa infrastructurii" ar fi real, raspunsul e da, n-ar mai face nimic.

Iar ce face, face in pofida lipsei infrastructurii si datorita scutirii la taxe.

@ionut

Nu e nicio contradicţie în ce spune Flavius, "transportul pe apă e de trei ori mai ieftin" şi "autostrăzile sunt incomparabil mai necesare decât canalele" sunt lucruri simultan adevărate.

"Iar ce face, face in pofida taxelor si datorita infrastructurii"

Ba nu

Ba da

Ba nu

Ba da

"Eu n-am zis (afirmat) nimic, am intrebat doar. Si asta deoarece am observat o contradictie intre cele 2 afirmatii ale lui @flavius:"

@Ionut:

1. Nu poti sa faci canale peste tot(nu stiu de ce a trebuit sa spun un lucru evident)

2. Cel mai eficient energetic nu inseamna oricum intotdeauna cel mai ieftin, e doar un aspect. Intervin si costurile de manevrare la terminus. De aceea am spus ca e o diferenta mare intre Constanta->Giurgiu pe barja + Giurgiu->Bucuresti pe camion VS Constanta->Bucuresti pe barja. Intervin si costurile cu timpul petrecut pe barja – chiar daca costa mai putin transportul, s-ar putea sa te coste mai mult ca nu ai marfa repede in magazin.

Prin inductie, ai putea spune – Ionut – sa lasam naibii barjele si sa caram TOTUL, ORIUNDE cu post-panamax-uri, doar e mai ieftin 😀

Legat de infrastructura rutiera, din cate stiu eu si Ford s-a plans ca nu avem drumuri.
http://www.gandul.info/news/ambasadorul-sua-ford-…
Parca prea gasesc constructorii de automobile aceeasi scuza – oare nu e un sambure de adevar la mijloc?

Pe orice ruta alegi, nu-ti ia mai mult de 24h sa iesi din Romania, indiferent de starea vremii, trafic, alegeri si autobuze, semafoare, vaci si baligi etc. Sa zicem ca pe autostrada aceiasi distanta se face in 6 ore, adica un factor de 4, rezulta deci ca va creste costul transportului de cel mult 4 ori, incluzand tot: benzina, salariul soferiului, amoritzarea TIR-ului, etc.etc. (de fapt uzura si consumul per unitatea de timp scad la viteze mai mici, deci factorul e sub 4)

Daca raportezi o crestere a costului transportului cu cateva sute de euro la pretul celor 10 masini transportate, da cateva zeci de euro in plus per autovehicul. Inmultesti cu 3, pentru ca sa zicem ca la fiecare "TIR de Mercedesuri" intra doua TIR-uri de materie prima. Folosind deci aceste aproximari grosolane rezulta ca un Mercedes facut in Romania e cu vreo 100 de euro mai scump decat unul facut intr-o tara cu infrastructura impecabila. Acest cost este mult mai mic decat beneficiile obtinute din forta de munca mai ieftina de exemplu. Daca Dacia poate face masini de 5000 de euro pe aceasta infrastructura, mult mai sensibile la costuri, Mercedes nu poate face masini care costa de la 20.000 euro in sus ? Bullshit.

Cele 18h intarziere in plus la livrarea unei masini nici nu merita aduse in discutie, oricine a comandat o masina care nu era pe stoc stie ca timpii de asteptare sunt de ordinul saptamanilor/lunilor.

Argumentul cu infrastructura a fost folosit recent de Ford pentru a justifica investitiile mai mici decat cele la care s-au obligat. Chipurile ei produc masini dar nu mai prididesc sa le exporte pentru ca nu face fata infrastructura; n-are nicio legatura cu scaderea masiva a vanzarilor Ford. Nu cunosc incidentul Mercedes, dar daca negocierile au esuat, era relativ dificil sa zica ca s-au razgandit pentru ca statul Roman a refuzat sa le acorde scutire de impozite si contributii pe 10 ani, garantii pentru creditul investitiei, si o cateva comenzi de autobuze pe sub mana. Deci au scos din palarie placa cu infrastructura. Nu as accepta un asemenea "fapt" decat de la cineva din board-ul Mercedes, off the record.

@Lucian

“Iar ce face, face in pofida taxelor si datorita infrastructurii”

Care infrastructura? Ca tocmai ce s-a plans de lipsa ei! Cica d'aia nu mai investeste. Da', de fapt, investeste! 😀

Chiar mi-e greu sa cred cum nu te-ai prins inca de "gogoasa" pe care au aruncat-o nemtii…

"autostrăzile sunt incomparabil mai necesare decât canalele"

Mai necesare ca sa … ce? Sa transportam leusteanul de la constanta la craiova?Precum am vazut mai sus "motivul lipsei investitorilor" din cauza lipsei infrastructurii e fals.

@Flavius

1) Parerea mea (i-am spus-o si lui lucian) e oricum ca cel mai bine ar fi vreo 20000 de km de maglev.

2) "Nu poti sa faci canale peste tot". Vreun argument? Si de ce poti autostrazi peste tot? Le-au facut italienii (cu pretul unui deficit bugetar urias) si acu' vor sa le privatizeze. Ca nu le mai pot intretine. Ghici: nu le vrea nimeni!

3) In legatura cu "ford", altii care vor de fapt altceva.

Hai sa vedem articolul:

a) cand au venit la craiova nu stiau ca nu exista infrastructura in romania si ca n-are cum sa transporte masinile?

b) "Ruta la care se referă oficialul american este drumul expres Craiova-Piteşti, de 122 de kilometri, pe care statul român s-a angajat să îl termine până în 2010"

Deci daca se facea drumul ala expres, gata se rezolva problema infrastructurii!

@ionuţ

Ba nu, ba da, ba nu

Am înţeles perfect argumentele tale, nu-s de acord cu ele. Mi se pare copilăresc să încerci să demonstrezi că pentru o afacere este irelevant cum transportă marfa de la locul de producţie la client iar, când oamenii ăia spun că e de fapt important, să zici că mint.

@punk

Galaţi-Oradea, TIR, 48 de ore. E exemplul extrem, dar e util pentru poziţionare: Oradea-Atlantic, tot 48 de ore.

Garanţia timpului de livrare nu se referă nici la distanţă, nici la livrarea către client ci la riscul de-a avea timpi morţi de producţie din cauză că o singură piesă s-a "blocat în trafic".

În cazul Ford, e adevărat că e un pretext, dar asta nu înseamnă că e irelevant dacă există sau nu drumuri bune.

@Lucian

Pai au demonstat-o nemtii de la mercedes, care, in ciuda celor declarate (ca nu investesc in romania din cauza lipsei infrastructurii), au investit (la sebes)! 😀

Ce vreau eu sa-ti spun (si-au demonstrat-o cei de la mercedes, ford, ranault etc.) e ca motivele pentru care o firma decide sa investeasca sau nu, nu tin de prezenta/absenta infrastructurii (decat intr-o masura infima).

Sau altfel: deşi nu au făcut fabrică de maşini din cauza taxelor, au investit la Sebeş. Acelaşi lucru. Ne învârtim în cerc. Ba nu, ba da, ba nu…

@Lucian

"deşi nu au făcut fabrică de maşini din cauza taxelor, au investit la Sebeş "IN POFIDA ACELEIASI LIPSE A INFRASTRUCTURII". Adica pretextul gasit pentru "justificarea" deciziei de a nu investi in fabrica de masini a fost o minciuna (aceea cu infrastructura).

Au investit la sebes unde au avut alte avantaje, care le-au fost refuzate in cazul fabricii de masini.

Simplu, nu?

Deci, intr-o ordine a motivelor pentru ca un investitor sa ia decizia de a investi intr-o tara, lipsa infrastructurii din acea tara se afla pe la sfarsit, are o pondere foarte mica (fata de promisiunea scutirii de taxe, de exmplu).

@ionut

Gata, mă dau bătut, aşa e cum zici tu, infrastructura nu (prea, plus-minus) contează 😀

@Lucian observ cu tristete ca incepi sa te specializezi in articole gen "5 mituri…", "10 moduri…" etc destinate unui public care nu e obisnuit sa gandeasca singur. dar fiecare isi alege targetul caruia i se adreseaza in functie de ideile sale…

referitor la articol, n-ai mers deloc in profunzime. se pot gasi cu siguranta mult mai multe "mituri" despre Dunare, dar crezi ca asta e problema? un ganditor pe nume Chesterton a spus o chestie interesanta (citez din memorie): "Daca nu intelegi rostul unui lucru, nu te voi lasa sa-l distrugi. Du-te, reflecteaza si abia cand vei veni si-mi vei spune ca ii intelegi rostul, vom sta de vorba."

cred ca stii destula istorie pentru a intelege de ce marile puteri din jurul nostru au vrut sa controleze gurile Dunarii. de ce una din primele masuri ale lui Cuza a fost sa creeze Flotila de Dunare (care apropo, nu s-a desfiintat). de ce a fost o decizie corecta din punct de vedere strategic largirea ei dupa 1968 (in eventualitatea unei invazii sovieto-maghiaro-bulgare, pierderea Dobrogei ne-ar fi taiat ruta de aprovizionare esentiala).

canalul Dunare- Marea Neagra aproape ca a adus gurile Dunarii pe teritoriu romanesc.

gandirea asta in stil contabil ("daca nu aduce bani, nu-si are rostul") este nefericita dupa parerea mea. intr-un organism sau sistem (cu sensul din etologie sau cibernetica) functia conteaza. orice lucru, daca indeplineste o functie, isi are rostul.

altfel, se pot scrie articole gen "5 mituri despre oxigen" fara nicio problema.

@Lucian

Dom'le, ce capos esti! Zic eu… 😀

Garanţia timpului de livrare nu se referă nici la distanţă, nici la livrarea către client ci la riscul de-a avea timpi morţi de producţie din cauză că o singură piesă s-a “blocat în trafic”.

Daca era vorba de Airbus, unde se lucreaza la o mana de aparate timp indelungat, poate avea sens dar ideea ca se blocheaza banda La Mercedes pentru ca nu mai exista bujii e un pic extrema.

Nu suntem Afganistan sau Cambodia, nu exista musoni sau atacuri rebele, exista cozi de masini si gropi care se comporta relativ determinist. Asta inseamna ca le poti compensa pe toate facand un stoc de materie prima de maxim o saptamana calendaristica, lucru pe care orice fabricant oricum il face, ca doar nu comanda fiecare reper in parte prin DHL de pe eBay.

Ideea ar fi ca intarzierea medie si cea maxima (la centila 99% sa zicem) sunt deja mai mici decat intervalele medii de aprovizionare, care sunt de ordinul saptamanilor/lunilor. O sa creasca un pic stocul mediu pentru a compensa incertitudinea mioritica, dar e un cost neglijabil. Ok, la 1% din cazuri ai intarzieri mai mari decat stocul, dar pana la urma si in Germania pot avea loc lucruri neprevazute, autostrazi blocate etc.

Problema e pusa in termeni de capacitate, adica se lasa impresia ca exista mai mult de transportat decat o permite reteaua de drumuri, cand in realitate problema reala e una de latenta, adica drumuri lente, ocolitoare, uzate, pe care de fapt nu se inghesuie nici un transport Ford sau Dacia.

Nu zice nimeni ca nu conteaza infrastructura, dar exista o serie intreaga de industrii care nu sunt dependente de infrastructura, sau sunt intr-o masura mai mica, deci ar trebui sa le vedem afectate diferentiat. Sa nu uitam ca este cam aceiasi infrastructura cu care Ceausescu a atins nivele de export ale bunurilor industriale la care Romania capitalista abia viseaza. Faptul ca Romania este la pamant in mai toate domeniile indica probleme sistemice nu punctuale cum este reteaua de autostrazi, de aia sunt foarte circumspect v-a-v de afirmatia cu dublarea prosperitatii in urma unei investitii in autostrazi.

Sa-mi fie iertata malitiozitatea, dar din cate am observat treaba asta cu infrastructura e in general o marota a noii clase de mijloc, motorizata si plimbareata, care viseaza la un trai occidental la pret romanesc, si mai putin a celor care chiar produc cate ceva.

@alex

Mai plutesc monitoarele? E greşeala mea atunci, nu găsesc nicio informaţie la zi dar ţineam minte – poate greşit – că ar fi fost scoase din serviciul activ.

Oricum, ar fi nişte jucării caduce. În vremurile artileriei aveau un rost dar în era aviaţiei şi a rachetelor ghidate sunt doar sitting old ducks.

Că ar fi întârziat cu 30 de minute o invazie… poate… (bun, chiar şi la treburi ma sofisticate am văzut cam ce armată competentă aveam în 1989 – de exemplu – când au sticat rachetele SA pe ţinte false, corect?)

Canalul nu a fost făcut ca "un organ", avea un plan economic ataşat. Planul se îndeplineşte în proporţie de 10%. (probabil cam asta e şi importanţa Dunării faţă de cea estimată cândva).

Acum asta e, canalul e făcut, nu zice nimeni să-l astupăm. Dar trebuie judecat corect, ca să nu mai facem aşa prostii: o enormă risipă de resurse care ar fi putut fi folosite MAI BINE, ALTFEL.

În fine, n-am contestat că Dunărea a fost importantă la vremea ei, spun doar că nu poţi continua din inerţie cu aceleaşi idei când vremurile s-au schimbat complet.

PS Orice alte mituri sunt bine-venite, eu atâtea am ştiut: 5 😀

@punk

Ba da, unii zic că nu (prea, plus-minus) contează infrastructura.

Îţi ziceam mai sus, România se întinde – temporal – cât jumătate din UE.

Nu poţi ignora chestia asta. Dincolo de calculele de parcurs există sentimentul de imprevizibil. Poate că ai dreptate şi la un calcul rece costurile suplimentare sunt neglijabile. Dar pentru un străin venit în "explorare" este o necunoscută în plus care se adaugă peste o un val complex, copleşitor de riscuri. Lucrurile ăstea se fac şi prin aproximare mentală: dacă vezi o problemă, bănuieşti că există alte trei care se vor dezvălui mai târziu.

Bun, unii merg mai departe şi îşi asumă riscurile în schimbul unui profit mai mare, iar alţii se opresc în zona sigură.

Când tu, neamţ, vezi o minune gen semafor, fie refaci repede calculele la rece aşa cum zice punk şi vezi dacă mai merită, fie îţi iei câmpii direct. Doar nu te simţi obligat să-i găseşti scuze cuiva.

chiar si in epoca asta a rachetelor, inainte de a distruge o nava fluviala trebuie mai intai s-o gasesti. si nu e ca pe mare. Delta Dunarii are numai vreo 3446 km&sup2; unde trebuie s-o cauti, iar o nava camuflata arata cam ca un grind. plus ca are si ea rachete la bord. deci nu e asa simplu.

faza de la Revolutie cu rachetele n-are legatura cu competenta, ci cu tehnica din dotare. e ca si cum as spne ca daca ti se infesteaza calculatorul cu virusi inseamna ca tu esti incompetent si nu cei care au conceput anti-virusul pe care il ai.

bun, deci tu ai ce ai cu Canalul, nu cu Dunarea. ala e deja construit, nu mai putem schimba trecutul. si din cate am auzit e pe profit.

"spun doar că nu poţi continua din inerţie cu aceleaşi idei când vremurile s-au schimbat complet."

la ce idei te referi?

@alex

1. În cazul de care spui, soluţia reală ar fi fost hovercraftul. Nu un concept naval expirat de 100 de ani şi reşapat.

2. La primele câteva trageri n-are legătură cu competenţa, urmezi procedurile. Dar dacă vezi că nu cade nimic din cer şi continuui să tragi până nu mai ai cu ce, are legătură exact cu competenţa.

3. N-am nimic nici cu Dunărea, nici cu Canalul, doar cu Apa Sâmbetei. Canalul nu are profit, doar surplus operaţional. Profit va avea peste 500 de ani (dacă mai trăim pân-atunci)

4. Mă refer la ideile cum că traficul pe Dunăre e mic pentru că încă ar mai trebui pompaţi bani.

1. intr-o lume ideala, da, ar fi si hovercraftul (s-au produs cateva la Galati in anii '70-'80), ar fi si ceva gen CB-90 cum au suedezii. dar de unde bani, Lucian?

2. pai din tastatura e usor de spus. dar gandeste-te putin: e noapte, ai sa zicem 15-20 tinte pe radar, bruiaj, plus comunicatii radio in limbi straine intre piloti. se aude zgomot de motor in aer si stii ca toti ai tai sunt la sol. racheta pleaca de pe rampa doar daca are tinta. tragi si vezi ca o parte dintre tinte au disparut de pe radar. apoi trimiti oameni sa caute fragmente (ceea ce nu este o treaba prea usoara dupa cum iti dai seama, tinand cont ca tintele sunt la distanta, e noapte si fragmentele se imprastie cum vor ele). unde e incompetenta?

un exemplu: la o unitate s-au tras 9 rachete. deci nici vorba de "tragi până nu mai ai cu ce". oamenii s-au prins rapid ca sunt tinte false si nu s-a mai tras.

3. in termenii astia sunt curios cand a intrat Marele Zid chinezesc pe profit 😀

4. posibil sa ai dreptate.

@alex

'dar de unde bani, Lucian?'

Ultimele monitoare le-au terminat după '90. Presupun că n-au fost gratis.

'un exemplu: la o unitate s-au tras 9 rachete'

9 din câte? Unitatea asta este exemplul minimal sau maximal?

'cand a intrat Marele Zid chinezesc pe profit'

Comparaţia e bună, din păcate

da, dar conceptia de intrebuintare in lupta e dinainte de 89. primele nave de gen (v.b.) au fost cele clasa Grivita, apoi au aparut monitoarele, dar tot pe aceasi conceptie (blindaj, artilerie etc.). pentru ce au fost ele concepute sa faca sunt foarte bune.

la o unitate de SA-6 din Craiova s-au lansat 23 de rachete ceea ce la prima vedere e mult. dar:

– un lansator are 3 rachete – o baterie 4 lansatoare – un divizion 3 baterii

– pe o tinta se lansau si 3 rachete.

un divizion SA-6 daca lanseaza tot ce are pe rampe= 36 rachete. si in dotare aveau mult mai multe rachete, nu 36. deci n-au tras ca la nunta. la ce razboi electronic a fost s-au descurcat chiar bine.

@alex

Greşeala fundamentală a fost că nu au luat în calcul faptul că un potenţial inamic nu se va arunca prosteşte în rachetele tale.

Filmele cu Rambo şi-au bătut joc de o idee simplă, dar sunt sigur că tu o ştii: managementul muniţiei e printre cei mai importanţi, uneori cel mai important factor în deznodământul unei bătălii.

Dacă se pregătea un atac adevărat, e clar că nu apucam să doborâm nici măcar un inamic, nu?

Când vorbesc de incompetenţă este pentru că am coroborat şi cu discuţiile pe care le-am avut cu vreo doi amici care făceau atunci armata la artilerie AA şi care zic că haosul era complet.

PS. Corectează-mă dacă greşesc: După cum văd eu lucrurile, n-ar fi trebuit tras niciun SA-6 – rachete pe platforme mobile, mai puţin vulnerabile, şi care puteau fi păstrate pentru ţinte sigure. Eventual, în panică, puteau să irosească SA-2-uri în voie. Sau în buna tradiţie a prieteniei româno-ruse nu erau funcţionale?

pai iti imaginezi ca de la firu ierbii nu se-ntelegea nimic.

instalatiile SA-6 aparau zona industriala a Craiovei, deci un obiectiv fix. de-astea au avut acolo, cu de-astea au tras. cu SA-2 s-a tras de langa Bucuresti, nu mai retin cu cate, dar putine oricum pt ca s-au prins ca e vorba de razboi electronic. nu numai ca erau functionale, dar mare parte din ele stateau gata de lansare pe rampa non-stop.

@alex

Cred că la firu ierbii tot se mai înţelegea câte ceva…

Este elegant că iei apărarea armatei, dar nu-s de acord. Au tras după năluci şi s-au împuşcat între ei (sau civili) fără să fi existat măcar un singur inamic fizic. Dacă ar fi urmat un atac, pe unde scoteau/m cămaşa? Scuze se găsesc tot timpul, pentru orice, dar la război uele nu fac două parale.

@Lucian Davidescu, sincer cu exemplu ala de avion ma faci sa rad.Tipic pentru economisti, adepti al principiului "Flat Earth".Desigur avem resurse petroliere inepuizabile, in 20 de ani de ani productia de petrol nu va fi la jumatete fata de ce e acuma, si de asemeni se vor descoperii inca 2 campuri petroliere de marimea celor din Arabia Saudita, pentru a sustine cresterae economica exponentiala.O intrebare banala: Daca China are crestere anuala a PIB-ului de 7% pe an, in cat timp isi dubleaza PIB-ul? Raspunsul…in 10 ani ! Asa si cu cresterea economica si cererea ptr resurse va creste.

Un lucru scapa economistilor: Lumea asta nu se poate misca fara energie ! Energia e totul ! Iara la ora actula consumam energie intr-un mod total ineficient. Criza actuala economica e doar un aperativ ptr criza energetica, care o sa isi faca simtita prezenta incepand din 2015, poate si mai devreme, cand cererea de petrol va depasii productia.Multe companii nu o sa isi permita un pret prohibitiv de 150-200$ barilul, mai ales cele aviatice.De acolo e o lunga spirala in jos: ani multi de agonie si recesiune.

Alternative energetice actuale: O gluma proasta ! In SUA daca s-ar alimenta toate masinile cu etanol, ar acoperii doar 10% din cerere si asta folosind toata suprafata agricola a SUA! Ca sa nu mai spunem ca pentru un litru de petrol ars pe ogoare, se obtine 0.7 litri de etanol.Unde e afacerea? E doar un alt mod de ati fura caciula singur.

Singurele tari care se vor descura in noua criza energetica care e dupa colt, sunt Brazilia,Indonezia si poate Rusia (care are inca rezerve de petrol semnificative si nu cred ca va dori la un moment dat sa le mai imparta cu cineva). La ora actula doar trestia de zahar asigura un raport energetic pozitiv 10:1.Dar creste doar la ecuator.

Despre SUA si China? Pai deja SUA a ajuns sa isi asigure independenta energetica cu japca: Vezi Irak, poate Iran.Si nu la fel ca si Rusia, nu o sa aiba de gand sa dea si la altii cand se va pune problema.Principiul "sa dam la toti in mod egal si dupa nevoi", tine mai mult de comunism nu de capitalism.

China? China foarte probabil sa intre intr-un conflict armat cu SUA ptr resurse, in urmatorii 10 ani.

Viitorul? Cum arata la tehnologia actuala, arata naspa.As investii in primul rand in cai ferate si transport pe apa.Nu in autostrazi si avioane!

Poate cu masinile o mai rezolvam, dar nu am auzit de vreo baterie sa inmagazineze 100 de KWh si sa coste 5000 de E cel mult, cam cat ar fi neceasar ptr o autonomie de 500 de KM, la o masina care se conduce cu carnet de cat B.

La camioane deja ai nevoie de baterii de 500Kwh.

La avioane vreo 50 de MWh ptr a inlocui cele 20 de tone de benzina.

Ce avem la ora actuala in materie de baterii?Nimic !

Pana una alta un vapor poate merge si pe carbune si pe panze! si pe lemne si practic pe orice care arde.Poti sa indesi si un reactor nuclear in el, racit de apa care il inconjoara.

Fa asta la un avion!

Un tren, daca ai o hidrocentrala care sa alimenteze linia, merge mult si bine.

Ca solutie la problema energetica si adevarata recesiune, doar fuziunea nucleara ne mai salveaza.Si reciclare la greu.

Dar suntem departe de aceste treburi.In rest economistii Pamantului Plat pot visa.Odata ce economiile vor fi lovite de criza energetica, si de recesiunea care va urma, adios si fonduri de cercetare si finantare ptr autostrazi si alte vise erotice.Va fi vorba doar de supravietuire.

@Mihai

Vai de capul meu, tu chiar ai luat-o în serios?? 🙁

Te-ai întrebat dacă nu cumva avionul ăla vine doar s-arate cât de caraghios era exemplul tău?

In serios ne-serios, asta e realitatea.Companiile aeriene sunt in picaj.Doar arabii isi mai permit sa intretina si sa deschida rute noi.E evident de ce.

Oricum si acum ma amuza o faza:) Am o amica care era foarte incantata ca face un training ptr a lucra la Tarom ca stewardesa.Cand i-am spus ca Tarom-ul in 5 ani dispare ca virgula companie aeriana, a facut niste ochi cat cepele.Asta era acum vreo juma de an.

Fatuca a terminat training-ul, platit din bani grei, ba chiar a si zburat, dar Tarom nu o angajeaza.

De ce o sa dea Tarom faliment?Pai …1 si cu 1 fac 2.

http://www.ziare.com/tarom/stiri-tarom/tarom-va-a…

Eu ii vad disparuti in 5 ani.De exemplu nu am vazut la Tarom vreun serviciu de coletarie avantajos, sau ceva de genul.Sa poate tot omul sa trimita un colet.Si bani se scot mai serios cu avioanele cargo la colete mici, decat cu cele de pasageri.Cat o sa mai mearga si asta.

Insişti cu exemplul caraghios…

Tu argumentai necesitatea canalelor inclusiv prin faptul că producătorii de avioane trebuie să-şi care componentele.

Acu zici că n-o să se prea mai facă avioane.

Concluzia cred că trebuia s-o tragi singur, dar oricum e una economică, nu una inginerească (presupun)

Buna ziua, articolul mi se pare bun,prin simplul fapt ca analizeaza doar prezentul,si pentru faptul ca a reusit sa adune multe comentarii,deci a fost citit si gandit, Eu acum va intreb pe toti care faceti analize si comentarii,incercand sa aruncati cu noroi in economisti: Adunati intr-o piata mare 22000000 locuitori ai Romaniei, le cereti 1 euro si le spuneti sa vina din nou dupa 3 luni sa le dati inapoi 2 euro. Fiecare dintre dvs luati banii stransi, luati decizii corecte,investiti si dupa 3 luni , restituiti 2 euro populatiei . In caz de nereusita sunteti condamnati cu linsajul.Interiorizati situatia si astept raspunsul

@maria

Ăsta e Caritas. Singura şansă: ia banii şi fugi 😀

Care ar fi fost legatura logica cu “lipsa infrastructurii” pentru o companie care alesese ca loc al investitiei o zona situata la cateva zeci de km de granita cu ungaria?

Mercedes a declarat la momentul acela urmatoarele ca transportul pe sosea per bucata masina produsa era in Ungaria 100 E, iar in RO 400 (aici intrand timpii morti pe drum, distanta, ma rog).

Indiferent de alte motive de a nu alege RO, argumentul de mai sus trebuie luat in calcul, pentru simplul motiv ca propune o abordare a rentabilitatii (care, se stie, are ultimul cuvant).

Ca o adaugire : Mercedes declara ca isi propune sa-si transporte masinile produse in RO pina la C-ta, si de acolo cu vaporul.

Lucian, motivul pentru care comentez la acest topic este faptul ca esti printre cei… nu stiu…cinci, hai sase jurnalisti romani care-si fac treaba in mod profesionist si care cred in ceea ce fac. nu e un compliment, este o constatare si spun asta chiar daca parerile noastre nu coincid.

deci consider ca daca reusesc sa te fac sa te intrebi "si daca ma insel in problema asta?" ma declar multumit.

din acest motiv repet: te inseli! si asta nu pentru ca asa spun eu, ci pentru ca nu ai analizat suficient faptele. probabil nici nu ai perspectiva potrivita pentru a le cunoaste.

si un repros: Kiru (cel mai bun pilot roman de la Dorel Luca incoace, care din nefericire nu mai e printre noi) a comentat aici pe blog si l-ai luat la misto.. http://riscograma.ro/2048/10-mituri-despre-avioanele-de-lupta/

@alex

1. Sau poate că faptele nu au fost detaliate şi explicate niciodată. De exemplu, informaţiile tale referitoare la numărul de rachete lansate probabil nu vin din surse publice. De ce nu ştim nici acum ce s-a întâmplat?

La adăpostul secretomaniei, oricând poţi argumenta că ai făcut lucruri bune. Reflexul şi perspectiva mea este să mă îndoiesc şi să presupun că informaţia e ţinută secretă pentru ca să acopere vinovăţii. Iar faptele care totuşi se ştiu îmi cam susţin ideea.

2. Reproşul e – scuză-mă – aiurea. La un comentariu uşor arogant semnat cu pseudonim – deoarece totuşi semnătura e-mail sugera că există o oarecare posibilitate ca autorul să fie în temă – l-am invitat să ne povestească experienţa. Cât de bun pilot era sau că a căzut între timp nu cred că schimbă datele problemei.

Ambasadorii Marii Britanii si Olandei au discutat cu ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Anca Boagiu, despre posibilitatea unei colaborari in vederea maximizarii potentialul portului Constanta in regiune, astfel incat acesta sa devina al doilea port din Europa, informeaza Ministerul Transporturilor. "Intre temele atinse in cadrul discutiilor, subiectul dezvoltarii portului Constanta ca poarta de intrare estica in Europa a suscitat un interes major pentru ambasadorii Marii Britanii si Olandei", se arata in comunicatul Ministerului Tranporturilor.

@cezar

No spam, please 😆

In caz ca aveti nevoie de cifre concrete.

Constanta/Giurgiu – un navlu relativ ok ar fi 5-6 eur/tona + tva. Constanta Bucuresti – sunt 290 km tarifari – vorbim de camioane. Adica 20-22 tone sarcina utila costa cca 7-800 lei + tva. Adica 7.5-8.5 eur/tona. Costuri de manipulare la vrac (barja) 2-3 eur/tona, la marfa paletizata sunt duble. Oricum vorbim de variabile aici. Logistica pe vrac si cea pe pe marfa finita (paleti/big-bags) sunt diferite. Iar la distante mai mari diferentele sunt semnificative. Pe Olanda de ex diferentele ajung si la 50 eur/tona. Evident difera durata de livrare dar pentru a trimite 1000 de tone tot ai nevoie de 50 de camioane – 7-10 zile la camioane comparativ cu cca 25 de zile la barje. Fluxuri diferite..

Activitatile portuare au fost concentrate la Constanta si Galati/Braila. Midia, Mangalia dau semne vizibile de revigorare. Pe Dunare s-a pierdut mult din infrastructura/parcul tehnic existent in '89.

In fine, orice port de la Dunare poate reinvia daca se canalizeaza trafic in mod constant.

Eu unul as vota pentru canalul Ctza/Bucuresti.

@Lucian- 1. absolut tot ce am spus e din surse publice. si-au scris multi ofiteri memoriile de la revolutie. cineva interesat sa afle adevarul are la dispozitie o gramada de carti si de articole. e adevarat, e greu de separat graul de neghina. argumentul tau legat de secretomania a fost valabil multi ani, acum nu mai e.

2. o fi sau nu aiurea, fiecare crede ce vrea. apoi, din punctul meu de vedere, n-a fost un comentariu usor arogant, a fost unul in care el a facut niste observatii corecte. nu vreau sa intru iar in subiectul avionului multirol (despre care tu scrisesei si Kiru comentase), ca ne prinde primavara comentand degeaba :D. si diferenta e ca noi doar vorbim, ei insa mai si mor.

@alex

1. Da? Dacă nu e secret, vreu şi eu să ştiu cine şi de ce făcea bruiajul.

2. E o observaţie corectă să mă întrebe dacă am testat în zbor toate variantele? Eu zic să fim oneşti.

Mercedes a declarat la momentul acela urmatoarele ca transportul pe sosea per bucata masina produsa era in Ungaria 100 E, iar in RO 400

Pentru o distanta de 1000 Km in interiorul Romaniei, ajunge ceva mai scump decat o plimbare cu taxiul in Bucuresti. Care include salariul soferului, TVA, timpi morti, si manele gratuite. Chiar e nevoie de calcul de rentabilitate pentru a vedea ca e un pretext ?

1. tre sa pui intrebarea asta cu litere chirilice 😛

2. da, el avea dreptul sa te intrebe asta. ma abtin sa comentez articolul respectiv, mie mi-a lasat un gust amar si prin asta vreau sa spun ca aveam asteptari de la autor.

inca ceva: Kiru si-ar fi pus pielea la bataie pentru tine, pentru mine sau pentru cei care iti citesc blogul si nu-mi spune ca asta era by default, ca nu e chiar asa.

@alex

Pentru ambele puncte: http://en.wikipedia.org/wiki/No_true_Scotsman

mai scapi ceva din vedere cu ăla Dunăre-Bucureşti: taxele portuare, că o grămadă de bogătaşi îşi vor aduce iahturile pănă aici în loc să le lase la Eforie sau mai ştiu eu unde 🙂

Decat Dunare – Bucuresti nu ar fi mai profitabila terminarea constructiei canalului Siret – Baragan, cel putin din punctul de vedere practic, irigatii ?

Adaugă un comentariu…canalul oare nu sa amenajat pentru oprire apelor in tarmurile marii

canalele nu sunt un prilej bun de a fura bani pe vechea metoda… cumparam teren ieftin pentru a fi apoi despagubiti scump de stat pentru ca pe acolo trebuie sa treaca canalul???