Standard
Lucian Davidescu

De ce comerţul de stat e o idee proastă şi de ce “economatele” vor eşua

Din inerţie…Poate că ideea “magazinelor cu preţuri mici pentru pensionari” părea bună pentru unii, înainte să eşueze prima dată. Însă economatele au dat faliment, la fel cum înaintea lor a dat faliment întreg comerţul socialist. Totuşi, unii încearcă acum să scoată de la naftalină aceeaşi idee prăfuită, ca motor de marketing politic. De ce nu va funcţiona? Păi cum să vândă “mai ieftin” un stat care:

1. Negociază atât de bine achiziţiile încât cumpără cel mai scump kilometru de autostradă.

2. Negociază atât de bine preţurile de vânzare încât dă cel mai ieftin kilowatt către cei mai deştepţi băieţi, din buzunarele celor mai fraieri contribuabili.

3. E atât de priceput în propria specializare, birocraţia, încât nu reuşeşte să ia nici o zecime din fondurile europene.

4. E atât de priceput în eficientizarea procedurilor încât le cere contribuabililor să-şi ia “cazierul” de la o secţie de poliţie doar pentru a-l prezenta la altă secţie de poliţie.

5. Știe să ţină costurile sub control atât de bine încât educaţia universitară a ajuns să coste 4000 de euro pe student pe an iar cea preuniversitară 1500 de euro pe elev pe an.

Vestea proastă este că toate pagubele vor fi decontate după alegeri, adică prea târziu. Vestea bună este că nici pensionarii nu prea mai cred aşa bazaconii.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Radu

@LD

De acord cu ideea de magazine de stat. Mai bine le dea saracior/pensionarilor bonuri de masa (in SUA sunt numite food stamps, desi de vreo 10 ani e vorba de un card ca orice alt card dar care poate fi folosit doar pe mancare).

Cat priveste universitatile, tu chiar te astepti ca univeritatile de stat sa fie la fel de ieftine ca fabrici de diplome precum Spiru Haret? In numarul pe care l-ai citat, 4000 euro pe student, nu cumva incluzi si banii pe care universitatile ii cheltuie pe cercetare? Cata cercetare stiintifica se face la Spiru Haret, si ce sanse crezi ca sunt ca un cercetator de la Spiru Haret sa obtina un premiu Nobel? Traiasca capitalismul multilateral dezvolat spiru-haretian !

Lucian Davidescu

@Radu

"tu chiar te astepti ca univeritatile de stat sa fie la fel de ieftine ca fabrici de diplome precum Spiru Haret?"

Păi toate universităţile, de stat/private sunt fabrici de diplome – acelaşi gen de profesori, acelaşi gen de abordare, aceleaşi rezultate: zero.

Excepţii – medicina şi artele, unde performanţa este uşor măsurabilă şi la elevi şi (mai ales) la profesori.

Absolvenţii de la stat sunt ceva mai buni la ieşire doar pentru c-au fost ceva mai buni la intrare (autoselecţie pe bază de gratuitate).

Cercetare? Cine, unde?

Alex Nicolin

@Radu

Unde o fi cercetarea aia pe care o invoci, si mai ales rezultatele ei? Din cate stiu, Romania e pe unul din ultimele locuri la patente de inventie, chiar si raportat la populatie, dupa cum arata chiar Lucian aici.

Radu

@LD, @AN

E drept, nu prea vad sanse ca cercetarea universitara romana sa duca la vreun premiu Nobel, cel putin nu direct. Asa vad eu lucrurile:

1) De la universitati de stat, sute de absolventi sunt angajati ca programatori la Microsoft si Google, sau ca cercetatori in tari occidentale, unii chiar in echipe care au sanse sa castige premiul Nobel (sau onorabile mentiuni)

2) De la Spiru Haret si alte universitati private, zero barat atat cat priveste absolventi care sa fie programatori la companii de varf, cat si cercetatori de varf. Deci atat la practica cat si la teorie univesitatile private din Romania sunt execrabile. Poate ca in viitor se va schimba situatia si vor fi universitati private de elita, dar pana atunci ar trebui sa devina intai Romania o tara normala. Si asta nu cred ca se va intampla in our lifetimes.

O fi adevarat ca statul roman e ineficient si nu prea bun. Dar a sustine ca alternativa privata e intotdeauna mai buna ar fi ca si cum s-ar propune demolarea blocurilor comuniste ca vezi doamne mana invizibila ar face sa rasara ca ciupercile in locul lor blocuri private, care ar fi mult mai bune si frumoase (si chiar mai ieftine, ca doar de aia e capitalism), cand de fapt cel mai probabil ar fi ca blocurile private rasarite ca ciupercile sa fie niste planorame scumpe si proaste, daramate la primul cutremur.

Alex Nicolin

@Radu

Cunosc destui programatori din generatia mea, si pot sa-ti spun cu destula siguranta ca aproape tot ce au invatat, au invatat singuri, lucrand. Ceea ce se preda pe la facultati, chiar si pe la cele de specialitate e insuficient pentru a te angaja oriunde. N-o mai da la intors cu inventiile, pentru ca nu e vorba de Premiul Nobel, ci de lucruri de baza, dar suficient de originale incat sa poata fi patentate ca si inovatii. La asta stam extrem de prost, iar Nobel n-am luat niciunul pana acum (palade si-a facut cercetarea in USA, la multi ani dupa ce a plecat).

MIA

>De acord cu ideea de magazine de stat

C'mon Radu … inteleg ca ai ceva afinitati asa … mai de stinga ( sau na, american democrate ) dar pina acuma cam tot ce a existat in Romania de tipul asta a fost o gluma sinistra si nimic altceva. 😉

ionut

Pai e o idee proasta pentru ca, d.p.d.v. economic "comertul de stat" se afla in acelasi intuneric (al haosului calculational) ca orice initiativa de stat (adica publica cu forta). Asta, in afara faptului ca "preturi mici pentru (oricare ar fi categoria careia i se adreseaza) e o ineptie economica, inseamna, de fapt, renuntarea la preturi, adica risipa.

ionut

Pai e o idee proasta pentru ca, d.p.d.v. economic, "comertul de stat" se afla in acelasi intuneric (al haosului calculational) ca orice initiativa de stat (adica publica cu forta). Asta, in afara faptului ca "preturi mici pentru (oricare ar fi categoria careia i se adreseaza) e o ineptie economica, inseamna, de fapt, renuntarea la preturi, adica risipa.

Radu

@LD

Suprinzator, intr-adevar; o sa fiu mai rezervat cu privire la Spiru Haret, desi nu sunt foarte convins. Poate peste 1-2 ani se va putea evalua mai bine calitatea. Ca sa devin convins ca Spiru Haret (sau alte universitati private) sunt la fel de bune ca cele de stat, ar trebui ca:

1) sa fie cercetarea lor citata macar la fel de mult ca cercetarea din universitati de stat (deci nu prea mult, dar nici deloc)

2) sa fie absolventii lor angajati in strainatate la companii de varf (Google, Microsoft etc) in aceeasi masura ca absolventii de la stat

@MIA

Cred ca nu m-ai inteles. Am scris ca sunt de acord cu LD in privinta magazilelor de stat, adica ca nu ar trebui sa existe. Saracii ar trebui sa primeasca doar bonuri de masa (de fapt mai bine fara hartogaroaie, sa fie doar carduri cu care sa poata cumpara doar mancare, si daca cumva cumpara altceva cu ele statul sa nu mai plateasca magazinul respectiv, motivand magazinul sa verifice ca doar mancare se cumpara cu acel card).

Ar mai putea fi implementate si intitiative private gen "food bank" pentru saraci, in care supermarketurile/hipermarketurile doneaza mancarea aproape de expirare, si apoi sa isi deduca din profitul taxabil valoarea donatiei.

Ștefan A.

In Italia , pentru a ajuta saracii statul a infintat "social card " . O carte care vine incarcata tot la doua luni cu 80 euro si permite cheltuieli strict doar pe alimente de 40 euro/lunar . Se obtine dupa o lupta birocratica in care trebuie sa demonstrezi ca esti efectiv sarac . (venit/pensie , avere , lipsa de rude apropriate ) . Tiparite cam un milion jumate , distribuite cam 700.000 si active (adica au facut plati cu cartea ) , usor peste 400.000 .

Cum stim sa trimitem in Japonia apa plata mioritica cadou dar cu costuri colosale de transport , in mod sigur "cosul pensionarului" va fi un mega succes . Pentru unii .

punk

O sa fiu injurat, dar alocarea prin cartele, ilustrata in poza asociata articolului, era o imbunatatire in contextul sistemului de desfacere comunist.

In mod normal bunurile "sensibile" ca uleiul, ouale, carnea existau in cantitati prea mici fata de cerere, astfel ca sefii de alimentara deveneau un soi de baroni PDL care generau venituri colosale din vanzarea lor pe piata neagra. Restul care ajungea totusi la desfacere se vindea rapid si apareau cozi uriase pentru ca pretul nu reflecta raritatea lor. Sistemul cu cartele era dublat de o evidenta la alimentara si aprozar cu strada, bloc, numar de persoane etc. micsorand masiv marja de manevra a "intreprinzatorilor" din sistem. Per ansamblu aceeasi cantitate de carne era alocata pentru cartierul Drumul Taberei sa zicem, dar accesul pentru omul obisnuit era mult mai bun cu cartela decat fara.

De asemenea fara supapa preturilor se ajungea la situatii absurde, de exemplu se practica pe scara larga hranirea porcilor cu paine (proaspata), pentru ca carnea avea un pret mare pe piata neagra pe cand painea a ramas in general ieftina daca cunosteai pe "cineva" dispus sa-ti vand cativa saci. Din nou, cartela corecta aceasta risipa.

In fine, desi teoretic netransmisibila alimentele de pe cartela erau tranzactionate pe "piata secundara", ratiile fiind relativ indestulatoare cantitativ; daca o gospodina avea exces de zahar putea sa vanda excesul uneia care facea prajituri, furnizand deci o supapa de alocare eficienta de care sistemul nu era capabil.

Din toate aceste motive esantionul nereprezentativ de doua persoane trecute de 60 de ani care au participat la acest studiu isi aduc aminte de cartelele ca o idee "buna, ca primeai ce aveai dreptul si nu se mai facea specula" (eu eram prea mic ca sa abordez problema d.p.d.v economic, dar ma distram terbil urmarind X-urile). Probabil ca in lipsa cartelelor sfarsitul comunismului ar fi venit chiar mai repede.

Lucian Davidescu

"Poate peste 1-2 ani se va putea evalua mai bine calitatea"

Crezi că vor apărea microscoape mai bune?

Radu

@LD

De ce ar avea nevoide de microscop? Am urmarit linkul tau si am vazut ca publicau intr-un jurnal de matematica si informatica, domenii fara nevoie de microscoape, laboratoare, sau aparatura scumpa.

Nu stiu cat de bune sunt lucrarile (si nici nu am timp sa le citesc), dar daca sunt de calitate vor fi citate in jurnale academice straine sau lucrari de doctorat ale doctoranzilor straini. De aia e nevoie de 1-2 ani ca sa se poata spune daca e ceva de capul lor sau daca sunt facute doar de ochii lumii.

Lucian Davidescu

@Radu

"De ce ar avea nevoide de microscop?"

Pentru a compara rezultatele zero de la institutele de stat cu rezultatele zero de la institutele private.

@Ștefan A

Nu mai bine le dai bani? Chiar există cineva care voluntar să aloce mai puţin de 1,3 euro pe zi pentru mâncare?

@punk

Din cât îmi amintesc eu, cartela era un plafon, nu o garanţie. Puteai foarte bine să "n-apuci" nimic.

punk

Nu era o garantie, dar daca ai primit in gestiune 1000 de pui trebuie sa ai 1000 de X-uri in registru, macar din cand in cand la un control "surpriza", si nu poti sa pui X-uri alandala pentru ca vine omul din dreptul X-ului sa-si ia puiul si te reclama la militie. Nici pe departe un sistem perfect dar o imbunatatire majora fata de situatia de hazard moral anterioara – cu cat vindeai mai eficient catre populatie, cu atat castigai mai putin.

Cum sa le dai bani direct ? Pai degeaba am bagat atat amar de bani in "industria" (cum pompos se autointituleaza) de bonuri, carduri, cartele, tipizate, rabojuri etc. ? Au si holograma !

Lucian Davidescu

@punk

Păi şi ca să fii sigur că iei pe cartelă tot trebuia să ai "pile".

Nu ştiu cât de exacte erau evidenţele (din acelaşi motiv pentru care nu cred că erau serioase planurile cu cantinele). Sistemul nu voia să se ştie că de fapt nu era destulă mâncare pentru toată lumea.

Nickmann

Cred ca subiectul da nastere unei intrebari: cine vor fi cei care aprovizioneaza magazinele "economice" si care vor fi costurile "economice" ce vor putea face posibil un pret asa redus? Sau: daca se poate un pret redus pentru pensionari, de ce nu se poate un pret redus pentru toata lumea?

Acum si cea mai buna intrebare: cat costa economisirea asta? Cine are mai mult de castigat? Statul? Pensionarul? Sau cel care vinde produsele la un pret de 3 ori mai mare decat cel normal de pe piata? Cred ca vom afla in curand. Tineti aproape! :))

Nickmann

@Radu: http://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U, cred ca te va lamuri mai bine de ce stat/privat nu conteaza si ca totul se reduce la individul care studiaza mai mult in particular, decat isi roade hainele pe bancile facultatilor.

Radu

Ma intreb daca in Romania exista asa ceva: http://en.wikipedia.org/wiki/Food_bank

In SUA bisericile (de toate culorile) cat si organizatii laice de tot felul organizeaza sute de mii de voluntari in astfel de lucru (si "soup kitchens" etc). Si supermarketurile sunt fericite sa scape de mancarea aproape de data de expirare sau cu etichete rupte sau manjite, ca si-o deconteaza.

Intrebarea este, de ce nu se face asta in Romania? Sau in general, ce face sectorul privat non-profit?

Sunt romanii mai lenesi decat americanii si nu vor sa voluntarieze? Sau nu da statul incentive financiare supermarketurilor sa doneze mancarea pe care nu o mai pot vinde?

Radu

@Nickman

Deci Microsoft si Google sunt prosti (sau proaste, incurc genurile) ca atunci cand recruteaza in Romania se liminteaza la absolventii de la universitatile de stat?

Radu Ionescu

In general a aparut o obsesie moderna cu diplomele care majoritar sunt bucati de hartie. Desigur Microsoft are probabil multi aplicanti si trebuie sa ii filtreze cumva, dar eu stiu oameni fara facultate terminata (abandonata la un moment ) care sunt mai buni programatori decat 99% din aia cu facultate si probabil ar fi mai folositori google, dar probabil nu trec de prima filtrare a cv-ului.

Radu

@Radu Ionescu

Bineinteles, nici o filtrare nu e perfecta. Mai ales in Romania, unde notele bune nu indica neaparat inteligenta (ca se pot obtine si prin tocit, si prin copiat, etc). Dar pana nu se va gasi o alternativa mai buna se va folosi un astfel de sistem, nu numere aproximate:

1) Google primeste 10k aplicatii din Romania (mai ales daca sunt gratuite si facute prin internet, nu au ce sa piarda aplicantii), si toti aplicantii pretind ca sunt experti in toate cerintele (de limbaje, platforme, etc)

2) Google filtreaza dupa absolventii cu note bune de la universitati de stat, mai raman 1k

3) Google face interviuri prin telefon (sau ma rog, skype), mai raman 100 care sa fie intr-adevar fluenti in engleza si sa poata raspunde bine la intrebari (si nu, nu sunt intrebari la care se poate cauta raspunsul pe Google)

4) Google face interviuri in persoana la cei 100, selecteaza poate ca 15-20 din ei

Ce motivatie are Google sa elimine filtrul #1? Daca s-ar mari de 10x numarul de interviuri prin telefon, si doar 2% din aplicanti sa fie selectati in final, nu prea s-ar merita. Ca un interviu bun prin telefon trebuie facut de un programator competent, si daca omul ala pierde 2 mii ore cu interviuri inseamna deja un man-year pierdut. Si asta fara a socoti verificarea joburilor anterioare din CV, care consuma alte resurse (desi nu trebuie sa consume timpul unui programator, dar al unui angajat din HR cu jumate de salariu, sau chiar mai putin )

Nu inseamna ca nu se poate sari filtrul #1 prin recomandari facute de angajatii existenti ai Google, care sa cunoasca genii cu diplome de Spiru Haret sau autodidacte. Oricum mai trebuie sa treaca de inca doua filtre, deci nu e vorba de pile.

atotnestiutorul

"Pentru a compara rezultatele zero de la institutele de stat cu rezultatele zero de la institutele private." 🙂

Lucian, sa stii ca nu numai in medicina si arte se "vede" rapid calitatea muncii prestate. Din cei aproape 100 de ingineri care au luat diploma in aceiasi sesiune cu mine nu cred ca as putea sa am incredere in 5 ca sa le incredintez proiectarea casei mele … defapt 4 .. ca unul dintre cei 5 este sotia mea :). Situatia se repeta cam la toate facultatile de inginerie .. fie ea automatica sau ingineria pietrei … oamenii de calitate se numara pe degete la fiecare promotie (posibil pe degetele de la mai multe maini in cazuri speciale cum este facultatea de automatica, unde la intrare este o selectie mult mai severa decat la alte facultati de inginerie).

Asta cu "comertul" de stat … sa fim seriosi, face parte din categoria "din 2012 se va reveni la nivelul de salarizare pentru bugetari" … le da inapoi 25% … si le ia aproape 20% prin inflatie si devalorizarea leului, dar "le da" inapoi ce le-a luat, nu?

O problema grava, imposibil de remediat in romania(parerea mea), este "mica" si "media" coruptie. Te duci cu o "ciocolata" la un medic si iti iei o hartie… te duci cu un bax de "ciocolata" la comisie si iti mai iei o hartie… si gata esti pensionar pe caz de boala (si sa nu apareti acum sa spuneti ca s-a mai diminuat problema, ca nu-i asa;) ). La fel si cu pensiile mici – soacramea are 360 de lei pe luna … s-ar incadra cu succes la mai toate categoriile defavorizate, dar este corect ca ea sa primeasca acel ajutor cata vreme mananca din frigiderul in care baga mancare copii ei ? (copii care nu prea se incadreaza in aceste categorii..). Procedeul de "determinare" a nivelului de saracie este viciat cap-coada in romania si nu prea ai cum sa afirmi ca un om este sarac doar pentru ca asa spune o hartie – exista zeci de mii de cazuri care demonstraza contrariul, o stim cu totii… iar conducatorii nostri aleg sa ignore acest aspect, in speranta ca vor primi votul respectivilor.

MIA

>Intrebarea este, de ce nu se face asta in Romania? Sau in general, ce face sectorul privat non-profit?

Sectorul privat non-profit … nu prea exista in Romania …

>Sunt romanii mai lenesi decat americanii si nu vor sa voluntarieze? Sau nu da statul incentive financiare supermarketurilor sa doneze mancarea pe care nu o mai pot vinde?

… nu stiu exact din ce motive dar cam asta e realitatea.

OK – personal am doua banuieli/ipoteze de lucru :

1. una in ceea ce priveste "apetitul catre acte caritabile" – campania furibunda din perioada de inceput a comunismului contra cultelor religioase, care maxim erau tolerate, a dus la cvasi-eliminarea actelor organizate/institutionalizate de caritate care nu erau organizate de stat/partid. Sau mai exact acele acte de "voluntariat impus" ( cum au fost campaniile de stringere de haine pentru Coreea de Nord pe care mi-a descris-o, oarecum amuzant, bunica-mea 🙂 ) care au disparut aproape automat odata cu dizolvarea structurilor comuniste. Si altceva nu s-a prea pus in loc … cit de cinic ar suna cred ca daca ONG-urile actuale din Romania nu ar fi masiv finantate ( sau mai pe sleau spus : daca nu ar fi paravane de sifonat bani europeni/de la Soros etc ) din exterior … spectacolul ar fi chiar mai sumbru. 🙁

2. Nu prea cred ca supermarketurile au deductibilitatile fiscale "ideale" dar presimt ca – si daca le-ar avea – ar prefera sa dea alimentele/produsele aflate la limita perisabilitatii angajatilor atit ca supliment pentru salariile mediocre pe care le ofera cit si ca metoda de a limita furturile. Plus ca la o adica directorii de unitati au si ei un unchi, care are un restaurant, si care e mai mult decit bucuros sa cumpere produsele respective la pret de "deseu" etc. 🙁

Stiu aproape in detaliu cum statea situatia la fostul lant Artima … unde patronul chiar a vrut sa doneze alimente in modul descris de tine dar … a observat ca infime cantitati sunt disponibile din motive precum cele de mai sus … 😉

Toate cele bune.

Nickmann

@Radu: Dragule, cei de la Microsoft si Google angajaza si de la Harvard si MIT, si alea sunt cat se pot de private, nu de stat. Pe ei nu-i intreseaza unde ai studiat, ci sa cauta potential. Facultatile de stat nu sunt o garantie, depinde de fiecare in parte cum garanteaza cu ce poate sa faca, fiindca hartia de facultate e doar o hartie ce te ajuta sa treci printr-un sistem birocratic, nu are un alt scop mai nobil, acum. O fi avut in trecut, da aia e in trecut si acolo ramane.

ova

Pai daca ideea se va pune in aplicare va fi pt un termen foarte scurt, numai cat tine campania electorala si apoi vor fi desfiintate pe motiv de ne-eficienta. Plata se va face din buzunarul nostru, indiferent cine vine la guvernare.

Andrei

Universitatile private nu (prea) au facultati tehnice sau de stiinte ( matematica , chimie , fizica , biologie etc) . S-au axat pe drept, economie , administratie , comunicare sau jurnalism . Adica facultati care nu au nevoie de baza materiala cine stie ce .

Radu Ionescu

Universitatile private au avut succesul pe ca re l-au avut pentru ca angajatii de stat primeau sporuri pe diplome de hartie. Si astfel s-au axat pe ce cerea statul. La un moment dat daca erai paznic la inchisoare si iti luai diploma in economie aveai marire sport etc. Daca nu era statul sau firmele cu contracte de stat sa angajeze pe pile si populism nu ar fi avut loc dezvoltarea actuala a fabricilor de diplome.

Off topic sunt singurul care are probleme cu refresh-ul comentariilor pe blogul asta? S-ar putea fie probleme cu cache-ul browserului meu, desi pe alte bloguri nu am probleme.

Radu

@Nickmann

Da, pe Google si Microsoft le intereseaza potentialul. Dar din motive pragmatice folosesc filtrul studiilor. Si cum am zis, acest filtru este permeabil, in sensul ca daca ai recomandari puternice din interior poti trece direct la filtrul #2 si #3.

Numai din motive pragmatice aleg sa dea mai multa atentie universitatilor serioase (in primul rand Ivy League, apoi cele de stat); oricum, nu dau atentie universitatilor online sau celor private for-profit ca Spiru Haret. Un candidat cu asa ceva pe CV e ca si cum ar fi autodidact, si trebuie sa faca ceva extraordinar ca sa se distinga de miile de alti aplicanti si sa sara peste primul filtru. Daca Linus Torvalds nu ar fi terminat Universitatea din Helsinki, tot si-ar gasi de lucru oriunde ar vrea.

@MIA

Probabil ca ai dreptate. Trist ca istoria romanilor a fost asa marcata de lupta de supravietuire si nevoia de a pune lucruri deoparte in feluri nu tocmai corecte. Probabil ca ar trebui intai sa fie o tara prospera pentru a fi mai mult voluntariat. Plus ca in SUA copiii isi iau zborul in general cum termina liceul, si oamenii de varsta mijlocie si batrani raman apoi cu timp liber pe care il petrec cu voluntariat (pentru cei mai altruisti din fire; sau hobby-uri, pentru cei mai egoisti din fire); nu stiu daca aceasta mentalitate se va schimba vreodata in Romania, poate atunci cand tinerii se vor putea descurca si singuri, fara vreun ajutor de la parinti.

Radu

@Andrei

Interesant, parca linkul lui LD ducea totusi la publicatii facute de Spiru Haret si in matematica sau informatica teoretica. Pentru stiinte teoretice ca matematica sau fizica nu e nevoie de laboratoare (ca doar nu trebuie fizicienii sa aiba acceleratoare de particule). Chiar si in astronomie se poate face cercetare cu date obtinute gratuit de la alte telescoape. Numai biologia, chimia, si anumite ramuri de inginerie au nevoie de cine stie ce laboratoare sau baza materiala.

Intrebarea care ramane este, cum e cu subiectele umane? Ce facultati private din Romania sunt excelente cat priveste istorie, antropologie, filozofie, filologie, lingvistica teoretica, literatura, etc? Nici unul din aceste subiecte nu necesita mari investitii, deci nu se poate spune ca motivul ar fi lipsa de capital. Chiar, are cineva idee cam cati romani mai studiaza filozofie in facultati? In SUA nu este cel mai popular subiect, dar cred ca vreo 1-2% din studenti aleg sa se axeze pe el totusi. Si la Microsoft am cunoscut mai mult angajati, atat manageri cat si programatori de rand, care sa fi studiat filozofie in facultate pentru ca asta ii pasiona. Ca doar nu ii impiedica filozofia sa studieze printre elective si cateva clase de informatica, si daca erau buni puteau fi angajati de Microsoft/Google chiar si ca absolventi de filozofie, literatura, istorie, etc. Exact cum si la scoli de medicina pot foarte usor intra si absolventi de filozofie, literatura, istorie, etc, daca iau macar 6-7 clase de biologie/chimie printre elective (pre-med requirements, vezi detalii la http://en.wikipedia.org/wiki/Pre-med ).

Intrebarea ramane, in Romania cati studenti mai sunt pasionati de filozofie, literatura, istorie, etc? Si de ce, din cauza ca statul sau companiile private cer o specializare fixa in Romania? (spre deosebire de SUA, unde nu se cere o specializare fixa)

tanabe

Discutia este interesanta despre "oportunitatea" economatelor, insa a alunecat mult dincolo de subiectul initial, pana la de ce sunt sau nu sunt mai bune universitatile de stat decat celelalte etc.

Pot sa zic ca totul e foarte relativ si ca , si la stat, a scazut enorm stacheta, de cand nea Marga a legat venitul si deci existenta unui nr de ore si, deci, al unui post, de nr de studenti, introducand si la stat locuri cu taxa. Apoi asa-zisa autonomie universitara, adica autonomie, dar pe banii statului si asa au aparut fabrici de diplome si la stat si rectori care cheltuiec banul public extrem de autonom, cu achizitii la pret de multe ori mai mare al materialelor de constructie, aparaturii etc, care isi dau prime, salarii de merit etc. Va amintiti acum cateva zile, Burlui de la Iasi ,de la univ. APOLLONIA, ca accepta studenti si fara bac ? Pai el acum vreo 10-15 ani era decan la Univ. de Medicina si Farmacie si a fost implicat intr-un scandal cu diplome false, cu rectorul Stanciu.(apropo, Luciane, ca ziceai ca la medicina inca mai e nu stiu ce standard… Trist e ca nu prea mai e), apoi scandalul de la Univ. Timisoara, la fel cu diplome false la zeci de studenti din Italia, adica studenti in ghilimele. Apoi la Oradea, care nu era organizatoare de doctorat, si-au dat doctoratul atatia, printre care , daca il mai tineti minte? -Traian Chebeleu etc. puteti, fiecare, da multe exemple, asa cred.

Dar sa revenim la economate, ca doar de aici am plecat si uite unde am ajuns. Eu tin minte ca in Bucuresti si Pitesti am intrat in niste economate , de curiozitate,pe timpul guvernarii lui Nastase si imi aduc aminte ca erau preturi mai mari ca cele mai mici preturi de la Hypermarketuri. Avand in vedere ca de atunci au aparut multe astfel de hypermarketuri si supermarketuri si ca in multe orase e gratis si transportul pana la ele, cred ca in zonele astea nu ar fi o idee deloc buna. Ma gandesc insa ca -cine stie-poate in mediul rural sau in orase mici, poate o fi necesar asa ceva, dar tare ma tem, ca multi altii care au scris aici inaintea mea, ca or sa fie nu stiu ce preturi mari si pierderile le vom suporta tot noi.

Imi vin in minte-un ajutor in haine, rechizite si alimente de acum vreo 13 ani, pt elevii defavorizati. Erau tot felul de solduri luate in batjocura pt elevi, niste haine xxl, chestii de astea, pt elevi de la clasele 1-4, si la preturi triple ca in magazine. La fel si pt recchizite, conserve, vegeta(!) si ce au mai primit elevii, preturi mult mai mari ca in magazine, desi se presupune ca un inspectorat cand achizitioneaza cantitati mari, cere reducere de pret mare… Asa va fi si cu economatele astea, unii isi vor vinde marfa prin ele, poate si de calitate proasta- si altii (contribuabilii)vor plati.Vor mai lua unii, insa, niste voturi!

Radu

@tanabe

Cat priveste economatele si alte ajutoare pentru saraci (inclusiv subventii de caldura, bilete CFR etc), impartasesc perspectiva lui Hayek (*). Lasa piata libera sa isi faca treaba (cu accize cand e vorba de externalitati negative, ca la tigari sau alcool), si daca societatea decide sa ajute oamenii saraci prin impozitarea celor bogati, sa le dea mai simplu bani saracilor si sa decida ei cum sa ii cheltuie. Daca unii parinti alcoolici isi vor bea banii si isi vor lasa copiii flamanzi si desculti, atunci statul ar trebui sa intervina sa protejeze copiii. Deci decat sa bage bani statul in magazine rurale, mai bine sa le creasca pensiile agricultorilor cu 100 RON de caciula, si se vor descurca ei si singuri (mai precis, vor avea atunci bani sa cheltuie in magazine rurale, care vor aparea si singure).

La fel si cu diplomele universitare, statul nu ar trebui sa le recunoasca deloc, ci mai bine sa dea teste de competenta cand face angajari etc. Si angajatorii privati sa fie liberi sa faca ce vrea, de exemplu daca sa ceara sau nu o diploma ca un prim filtru facut la CV-urile aplicantilor. Sunt impotriva credentialismului (in general, mai pot fi si ceva exceptii, de exemplu in medicina prefer sa fiu tratat de un absolvent de scoala medicala), citeste si http://www.theatlantic.com/magazine/archive/1985/

(*)
http://en.wikipedia.org/wiki/Basic_income_guarant
Hayek: "I have always said that I am in favor of a minimum income for every person in the country." from Hayek on Hayek: An Autobiographical Dialogue by F. A. Hayek, edited by Stephen Kresge and Leif Wenar (Chicago: University of Chicago Press, 1994)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.