Standard
Lucian Davidescu

Ce păţeşte România dacă Grecia dă faliment

Băncile, exportatorii şi bugetul sunt cele mai vulnerabile elemente ale economiei româneşti.

BĂNCI

Creditele neperformante raportate de bănci au crescut de la mai puţin de 5% la mai mult de 13% din active. Asta înseamnă că Banca Naţională va trebui să apere cu orice preţ nivelul de curs leu-euro actual, pentru a evita o criză bancară. Pe lângă derapajul de curs valutar, un alt factor de vulnerabilitate pentru bănci ar fi o prăbuşire suplimentară a pieţei imobiliare, care i-ar determina să nu-şi mai plătească ratele la bănci chiar şi pe unii dintre cei care încă îşi permit.

Naţionalitatea acţionariatului nu influenţează foarte mult vulnerabilitatea băncilor din România. Teoretic, este posibil ca o bancă insolventă în ţara mamă să deţină o sucursală locală foarte solidă. Însă şi reciproca este valabilă – banca-mamă, oricât de solidă, are responsabilitate limitată în cazul în care subsidiara ei din România a fost prea imprudentă în acordarea creditelor.

România are însă un avantaj: majoritatea băncilor care au dat credite în perioada de explozie a preţurilor imobiliare au făcut-o din împrumuturi de la băncile – mamă mai degrabă decât din depozite atrase pe plan local, astfel că nota de plată a unui eventual derapaj ar fi în bunăparte exportată.

EXPORTURI

Performanţa exporturilor este decuplată de starea economiei locale, lucru de care România a beneficiat în momentul în care a rămas în urma Europei la creştere economică. Însă dacă Europa se întoarce în recesiune, România pierde singurul motor care o mai ţine la suprafaţă.

În plus, apare efectul împovărător al unor exporturi construite pe deprecierea cursului valutar. Companiile au beneficiat pe termen scurt de un leu mai slab, care le-a redus costurile cu munca, însă din cauza importurilor mai scumpe au ratat ocazia de-a investi în tehnologie de vârf, care să le facă competitive pe termen lung.

De asemenea, fluxurile de capital în economie au scăzut dramatic – investiţiile străine directe au fost de doar un miliard de euro în primele şapte luni, după ce pe întreg anul 2008 atinseseră un vârf de 9 miliarde de euro. La rândul lor, sumele trimise de muncitorii români din străinătate au scăzut cu 50%, de la jumătate de miliard la un sfert de miliard de euro pe lună. Vestea bună este că şi ieşirile de capital au scăzut, fenomen care s-a întâmplat în principal din cauza prăbuşirii importurilor.

FINANŢE

În zona bugetară, în ciuda măsurilor de austeritate de la jumătatea lui 2010, deficitul a continuat să se lărgească faţă de nivelul dinaintea crizei. În primele şapte luni ale lui 2011, cheltuielile bugetare au crescut cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008, în timp ce veniturile au crescut cu doar 6%.

Vestea proastă este că guvernul aproape că şi-a epuizat opţiunile de mărire a veniturilor după creşterea CAS cu trei puncte şi a TVA de la 19 la 24%. În schimb, există încă potenţialul de creştere necontrolată a cheltuielilor: o bună parte din tăierile de salarii au fost recâştigate în instanţă şi vor fi plătite eşalonat în anii viitori, banii luaţi de la FMI trebuie restituiţi, dobânzile vor creşte, iar populismul politic poate duce la derapaje, fie înainte, fie după alegerile din 2012.

Datoria publică a României deja a atins nivelul de 40% din PIB la jumătatea anului, faţă de 13% la sfârşitul lui 2008. România se împrumută de pe piaţa liberă la dobânzi între 5 şi 7% pe an, ceea ce înseamnă că efortul este deja la fel de mare ca al unei ţări vest-europene de genul Belgiei, cu datorie de 100% din PIB dar dobânzi de numai 2-3% pe an.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Radu Ionescu

Sigur nu trebuia folosit "cand?"

atotnestiutorul

doar Grecia va falimenta ?

… din cate am invatat de la articolele asetea si de la comentariile la adresa lor se intampla ca, daca o tara se imprumuta constant mai mult decat poate produce … da faliment … si pana acum nu vorbeste nimeni cum ca celelalte tari din zona Euro ar avea excedent bugetar … deci.. doar Grecia va falimenta pana la urma ?

John Galt

Lucian, chiar ma gandeam zilele trecute sa fac o harta in ArcGIS unde sa arat grafic nu doar raportul dintre PIB si datoria pe cap de locuitor (indicator simplist si ba chiar VICIAT) ci inclusiv numarul de km de autostrada / cap de locuitor, nr total de masini, km de asftfalt, km de cale ferata, de tuneluri, de canale navigabile, masa lemnoasa (paduri, campii etc), vite, oi, zacaminte samd, mai exact toate asset-urile de care dispune o tara, adunate, raportate la populatie si datorii.

Pentru ca una e sa ai (in medie) venituri de 10.000 de euro pe luna, proprietati de 1.000.000 si datorii de 300-400.000 si alta e sa ai venituri de 6000, proprietati (reevaluate) de 100.000 insa datorii de 150.000. Romania abia de isi permite o datorie de 4-5000 de dolari pe cap de locuitor (fara FMI-ul de acum), d'apoi zeci de mii.

Cred ca s-ar vedea foarte clar ce tara are garantii solide de pus pe masa si ce tara nu, cine poate dormi linistit si cine ar trebui sa intre in panica.

..

"Însă şi reciproca este valabilă – banca-mamă, oricât de solidă, are responsabilitate limitată în cazul în care subsidiara ei din România a fost prea imprudentă în acordarea creditelor."

Nu mai stiu ce filiala din Romania vroia sa cumpere acu vro 2 3 ani firma mama din NY. E posibila si varianta nr 3 – tocmai din cauza raspunderii limitate a francizei sa existe situatia cand barbarii cu bani din est sa-si cumpere titlul in vest, sa-l tina la suprafata. E simetric fata de ce se intampla cu capsunarii, cazuri deja au fost.

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.