Standard
Lucian Davidescu

Câştigătorul-surpriză al întoarcerii la drahmă

Tehnic, ieşirea Greciei din zona euro e posibilă doar pentru stat.

Europa are o tradiţie lungă de uniuni monetare eşuate: România a ieşit din două după primul război mondial: Uniunea Monetară Latină în vechiul Regat şi coroana Austro-Ungară în Transilvania. Au urmat destrămarea unuinii monetare scandinave apoi, mai recent, spargerea URSS, a Cehoslovaciei şi a Iugoslaviei. De fiecare dată, ingredientele-cheie au fost forma preponderent fizică a banilor – pe care s-a putut pune o ştampilă nouă, controalele la frontieră şi elementul-surpriză al deciziei. Chiar şi aşa, falsurile la nivel naţional şi „contrabanda” cu bani au dus la mici drame. În cazul euro, majoritatea banilor circulă prin conturi şi au fost mutaţi de mult în bănci care nu intră în jurisdicţia elenă. Doar cine nu vrea să-şi ascundă banii de o eventuală naţionalizare nu o face. În cele din urmă, Grecia va rămâne o economie euroizată, în care drahma serveşte doar pentru colectarea taxelor şi plăţile de la buget.

Cauza răului în Grecia este datoria publică excesivă, ajunsă la scadenţă. Într-o primă fază, statul se va bucura de o gură de oxigen, pentru că nu va mai trebui să plătească dobânzi. Însă, pentru a menţine cheltuielile de acum, va fi tentat să tipărească mai mult. În scurt timp, inflaţia va înghiţi jumătate din puterea de cumpărare a angajaţilor la stat şi a pensionarilor. Adică, mai mult decât orice curbă de austeritate închipuită până acum. În schimb, sectorul privat plăteşte doar o parte infimă din factură, pentru că deprecierea face taxele din ce în ce mai uşor de plătit. Singura „salvare” de la o hiperinflaţie de tip zimbabwean ar fi ieşirea din Schengen, din sistemele internaţionale de transferuri bancare şi decretarea legii marţiale. Cu rezultate limitate: un armator grec sugera recent că, la nevoie, este pregătit să-şi mute toate operaţiunile din Grecia în doar 15 minute.

Pentru restul economiei – obişnuită nu să consume peste posibilităţi ci să susţină un sistem încărcat de clientelism şi privilegii – după şocul pe termen scurt va urma o lungă terapie cu oxigen pe termen lung. Devalorizarea componentei taxabile a încasărilor (drahma) face afacerile mai competitive iar întărirea componentei investiţionale (euro) face ţara atractivă pentru capitalurile străine. Este un model pe care l-au testat deja cu succes Argentina şi, mai recent, Islanda. În primul caz au fost şi efecte secundare dureroase de pe urma confiscării dolarilor captivi iar în al doilea standardul general de viaţă a scăzut raportat la restul Europei. Grecia ar fi primul caz în care povara este împărţită „echitabil”, după merite: cam tot la stat, mai nimic la privat.

EVZ


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Radu

„Este un model pe care l-au testat deja cu succes Argentina mai recent, Islanda”

Intr-adevar, cum sustine de mult Krugman, modelul Argentinei si Islandei de a „smulge leucoplastul” (cu devalorizarea monedei si default) implica un soc pe termen scurt, dar apoi economiile nationale se pot recladi, cum se vede cu cresterea PIB-ului Islandei in ultimii 3 ani, si al Argentinei in ultimul deceniu.

Alternativa austeriana luata de Irlanda si Letonia, pe de alta parte, duce la o agonie de lunga durata, si eventuala redresare a acelor economii va dura mult mai mult timp decat in primele cazuri. Da, e greu cand moneda pierde 40-50% din curs, mai ales pentru cei dependenti de importuri (mai ales in cazul Romaniei, de cei care isi incalzesc casele iarna cu gaz importat din Rusia care apoi sa coste dublu raportat in RON). Dar macar economia devine competitiva, somajul e mic, si cine e in stare sa lucreze doua servicii poate aspira la acelasi nivel de viata ca inainte. Marfurile produse local nu vor deveni de 2x mai scumpe, ci doar cu 10-25% (stimuland astfel productia locala, si atenuand impactul devalorizarii asupra consumatorilor locali). O sa tipe pensionarii prezenti cand le scade puterea de cumparare, si in loc sa aiba pensii de 1000 euroni vor avea pensii de 1000 ron, dar printre alte beneficii, devalorizarea va face sistemul de pensii sa fie sustenabil.

Nu trebuie speriati oamenii cu spectrul legii martiale, „hiperinflaţie de tip zimbabwean”, si alte bau-bauri. Argentina o duce binisor, fara sa fie nevoita sa se deconecteze de Mercosur, WTO, si alte tratate si structuri ale globalizarii. PIB-ul a depasit pe cel de dinaintea crizei http://www.wolframalpha.com/input/?i=argentina+gdp si e destul de mare decent in USD ($7800 pe capita, mai mare decat al romaniei) somajul e mic, si criza din ultimii 5 ani a afectat-o foarte putin. Cum se vede din graficul de la Wolfram Alpha, o devalorizare face posibila o iesire rapida din criza; nu are cum sa fie la fel de scurta ca spargerea bulei speculative, dar nu se poate compara cu stagnarea statelor care au adoptat politici austeriene in ultimii 4 ani.

Finante Azi

Hiperinflatie e foarte bine spus. In plus o paralela cu Argentina e putin fortata, sa vedem cat de atractiva poate fi Grecia pentru investitori.

Radu

De ce sa fie fortata comparatia cu Argentina? PIB-ul per capita e un pic mai mare decat al Romaniei (deci mai mic decat al Greciei), dar e o tara cu economie destul de apropriata de cea a tarilor balcanice (nu e bazata pe exporturi de materii prime cum ar fi Australia sau Rusia, sau pe mana de lucru ieftina, cum ar fi India sau China). Si sunt paralele istorice cu Argentina–la fel ca Grecia a fost o dictatura militara zeci de ani, pana acum 3 decenii (si oarecum similar cu faptul ca Romania a fost dictatoriala pana acum 2 decenii). Poate ca are mai putina coruptie decat Romania si Grecia, dar similaritatile sunt mai numeroase decat diferentele.

Nu am urmarit cursul monedei Argentinei, dar sunt destul de sigur ca devalorizarea de acum un deceniu nu a dus la hiperinflatie, ci la iesirea din criza. Exact la fel cum in anii 30, tarile care si-au devalorizat primele monezile au fost primele care au iesit din criza, si cele care s-au tinut cu dintii de standardul de aur (ca Franta) au fost ultimele care au iesit din criza. Apropo, devalorizarea monezii germane in timpul marii depresii _nu_ a dus la hiperinflatie. A experimentat hiperinflatie cu un deceniu inainte de criza, din cauza reparatiilor de razboi excesive, si nu trebuie confundate cele doua decenii.

Nu trebuie uitat ca inainte de aderarea la euro, Grecia, Turcia, Italia, etc. toate aveau monede chiar foarte slabe (mult mai slabe decat a ajuns vreodata moneda Argentinei), dar economiile lor mergeau bine, si inainte de a isi sacrifica independenta monetara, Grecia (si Italia, Spania, etc) nu au avut niciodata o criza economica asa de adanca si prelungita (cu exceptia Depresiei din anii 30).

Iesirea din euro va fi un lucru bun pentru Grecia. Toate efectele negative (default al statului, haos bancar, etc) sunt inevitabile oricum, asa ca nu au nimic de pierdut. Cu cat ies mai devreme, cu atat mai bine. Falimentul poate fi facut ordonat, si sa duca la rezultate surprinzator de bune, cum s-a vazut la compania General Motors. Nu le-a convenit investitorilor care si-au vazut actiunile ajungand la zero, si pensionarii si-au vazut pensiile taiate adanc, dar asta era oricum inevitabil. La fel nici investitorilor in bancile islandeze nu le-a convenit cand Islanda a refuzat sa le faca bailout, dar islandezii o duc mult mai bine acum decat irlandezii care au urmat recomandarile austerienilor si au facut bailout bancilor (cu toate masurile de austeritate facute necesare de acel bailout cerut de conservativi).

Radu

Mai bine il las pe Krugman sa arate paralelele dintre Grecia si Argentina. Sunt economii diferite in anumite respecte, Argentina exporta mai multe bunuri (carne si piei de vita de exemplu), Grecia mai mult servicii (turism), dar ponderea totala e remarcabil de similara ca procent de PIB:

http://krugman.blogs.nytimes.com/2012/05/14/exit-and-exports/?gwh=

Ce mai remarca Krugman este ca proorocii austerieni au dat-o rau in bara cu Argentina in 2001, cand prooroceau apocalipsa daca Argentina nu le urma indicatiile pretioase. Argentina i-a ignorat total, si nu a venit nici o hiperinflatie apocaliptica, ba chiar le merge economia foarte bine. Mai bine s-ar apuca sa scrie carti de speriat copiii, ca doar la asta sunt bune sfaturile lor.

ionut

„decat irlandezii care au urmat recomandarile austerienilor si au facut bailout bancilor”

Mic socialist cu creier spalat, unde ai vazut tu fo recomandare „austriaca” de bailout a bancilor?

„Exact la fel cum in anii 30, tarile care si-au devalorizat primele monezile au fost primele care au iesit din criza”

Esti total pe dianafara: din contra, au intrat in criza perpetua, recurenta prin falsificarea monedei.

Radu Ionescu

Vad ca secta „Martorii lu Paulica K” a revenit in forta pe blog …

Adrian N Ionescu

cat peaci sa like. dar nu am inteles la urma cu echitatea… tehnic nu am inteles

Lucian Davidescu

Până acum se aplica principiul „bate calul care trage”. În cazul Greciei, cine a consumat plăteşte.

punk

„Singura „salvare” de la o hiperinflaţie de tip zimbabwean …”

Asta e totusi o speculatie. Nu vad de ce sa excludem varianta unei banci centrale independente, care sa tipareasca fix atatea drahme cati euro (si echivalent dolar/aur) are in rezerva, si sa refuze sa achizitioneze bondurile statului grec. Urmeaza austeritate dura, amputativa, fara finantari de la FMI sau EU. Salariile si pensiile incep sa se plateasca in sistem 30% acum, restul la anu`. Armatele de functionari flamanzi incep sa accepte mancare pe post de mita. Lupte de strada, turism compromis. Recesiune violenta, urmata fie de recuperare rapida, fie de disolutia in anarhie si dictatura militara.

Lucian Davidescu

@radu
Diferenţa este că Argentina s-a „de-dolarizat”, i.e. datoriile în dolari au fost transformate în datorii peso, iar totul s-a întâmplat peste noapte. În Grecia este prea târziu pentru asta 🙂

@punk
Păi asta puteau să facă şi în interiorul euro.

Szilágyi-Benedek Dávid

Bună ziua!

Mă numesc David Benedek şi scriu lucrarea mea de licenţă cu titlul Bloguri ca instrumente de marketing în România. Aş vreau să cercetez despre tendinţele de blog din România, despre blogosferă şi cel mai mult, despre activitatea bloggerilor de marketing. Dacă ai 3 minute şi vrei să ajuţi un pic, te rog să completezi chestionarul, iar dacă ai prieteni bloggeri, pot să le trimiţi şi pentru ei. Mulţumesc frumos!

https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?formkey=dGpkMlg1QnFhcTAyRzh2MWtlWDFMNlE6MQ

Radu

@LD
Devalorizarea nu va ajuta sa scape de datoriile in euro (pentru asta e default), dar Grecia ar deveni mult mai competitiva daca ar scadea salariile bugetarilor si pensiile cu 30-40% — s-ar ajunge la un buget echilibrat (mai ales ca default-ul ii scapa de datorii). Va fi greu pentru bugetari si pensionari, dar
1) macar in termeni nominali nu le vor scadea veniturile, chiar daca le scad in termen real, si preturile bunurilor si serviciilor locale nu va creste mult (ca pe timp de criza vanzatorii sunt disperati sa isi vanda bunurile si serviciile, nu pot creste pretul ca daca fac asta raman cu marfa in magazin)
2) pe masura ce se reiau exporturile (care sunt mai mult in servicii, gen turism), se va redresa economia

@ionut
Am zis eu ceva de austrieci? Vorbeam doar de _austerienii_ care sunt in control la BCE si elita de la LSE, care pana prin 2009 laudau Spania si Irlanda ca aveau excedente la buget si raportul dintre datorii si PIB in scadere, apoi s-au apucat sa spuna ca trebuie sa faca bailout la banci private, si sa plateasca pentru asta cu taierea programelor sociale si concedierea bugetarilor.

Spre deosebire de keynesieni, care si ei laudau Spania si Irlanda ca aveau excedente la buget, dar de cand au intrat in criza au spus ca in timp de criza statul trebuie sa stimuleze economia cu deficit la buget. Deci keynesienii nu sunt dogmatici cu deficitul, ci prescriptia lor depinde de circumstante, daca economia e in plina bula (cand trebuie avut excedent), sau in recesiune.

Cris Bear

..Componenta taxabila a incasarilor( drahma ) face afacerile mai competitive”
Interesant, eu cred ca tocmai drahma va face ca turismul grec sa dispara:
-nu va mai exista turism ,, pe acte” . Nu va exista nici un touroperator veuropean care sa propuna unui pensionar neamt sau copil suedez Grecia.
– drahma aduce mari probleme la petrol ( benzina pentru masini si motorina pentru ferryboat-uri). Grecia lua o mare parte din titei din Iran. Cu drahme nu va mai putea lua de nici unde. Deci nu prea mai va mai fi nici turism ,,fara acte”:aventurile romanesti ( gen luam gaz in Bulgaria si nu ne miscam prin Grecia ) putind fi doar exceptia de 1%
PS Care credeti ca ar putea fi domeniile economice elene interesante pentru investitorii europeni ( nu vorbim de cei chinezi)?

Radu

@Cris Bear
Mai multe date de la Krugman: http://krugman.blogs.nytimes.com/2012/05/15/more-on-greek-and-argentine-exports/

Deci dupa devaluare, exporturile ca procent din PIB-ul Argentinei au crescut de la 11% la 25%, si economia Argentinei a crescut binisor, deci in termeni absoluti exporturile s-au triplat, daca nu chiar cvadruplat.

Bulgarii au leva, nu euro, parca asa stiam eu. Si plajele lor gem de pline ce sunt de nemti. Si turismul Croatiei la fel. Si al Greciei inainte de aderarea la euro, cand nemtilor le convenea (cu puterea de cumparare a marcii) era foarte bun. Bau-baul cu disparitia _tuturor_ turistilor e bun doar de speriat copiii. Si doar copiii cam inceti la minte, carora nu le trece prin cap sa se gandeasca la Bulgaria.

La fel bau-baul cu cumpararea petrolului–Romania, Bulgaria, Croatia si alte tari care nu au moneda euro, nu au nici o criza de petrol, in special nu pentru turistii straini pentru care e chiar mai ieftin decat in tarile lor de origine; cu cat se devalorizeaza mai mult drahma, cu atat e mai convenabil pentru turisti straini (care platesc aceiasi suma in euro pentru combustibil de feriboturi, dar din ce in ce mai putin pentru mancare, servicii, si alte lucruri ne-importate), si cu cat vin mai multi turisti straini, cu atat se va redresa economia Greciei mai repede, si incasarile TVA vor ajuta guvernul sa dea ajutoare sociale pentru oamenii care altcumva ar scormoni prin gunoaie ca sa manance. Pentru bugetarii si pensionarii ale caror venituri vor scadea in termeni real, intr-adevar va fi mai costisitor, dar asta e inevitabil, pentru ca nivelul actual este oricum nesustenabil. Balonul bugetar ori fasaie prin devalorizare, ori se sparge daca Grecia tine cu dintii de euro. Eu zic ca e mai bine sa fasaie pana se desumfla bula.

La fel cum investitorii nemti au cumparat zeci de hoteluri de pe litoralul bulgar (daca nu chiar statiuni intregi), se vor gasi sa investeasca si in Grecia la momentul oportun, daca statul grec le-o va face la fel de convenail cum au facut bulgarii. Litoralul grec e chiar mai pitoresc, deci de ce nu?

Nu stiu altceva despre economia greaca decat de turism, ulei de masline, si marina comerciala. Dar oricum Grecia poate fi mai atractiva decat Romania, ca are infrastructura mai buna, access la porturi mai usor (cam 70% din populatie locuieste la maxim 70-80 km de port international, pe cand in Romania doar cei de pe litoral stau asa convenabil), asa ca daca valoarea drahmei scade suficient, Grecia va urma traiectoria Argentinei din ultimul deceniu, in care locomotiva economiei sa fie exporturile (cu ponderea mai mare de servicii decat de bunuri).

Radu

Inca o chestie, ce au suedezii cu euro? Ai scris ca „nici un copil suedez” nu ar mai merge in Grecia, de parca Suedia ar folosi euro. Suedezii nu vor sa intre in euro si bine au facut, la fel si britanicii, danezii, etc. Sau cei care nu le pasa nici de euro nici de UE, precum norvegienii, elvetienii, islandezii, etc. Pur si simplu au socotit ca nu e nici o mare scofala cu euro, mai mare daraua decat ocaua, si bine au facut.

Chiar si nemtii, sunt cam economi in caz ca nu stiai. Plajele „eurozona” gen coasta de Azur sunt mai degraba pline de arabi bogati de pe urma petrolului. Nemtii se duc in Bulgaria, Turcia, si alte locuri cu plaje bune si ieftine. Daca vor ceva un pic mai scump dar nu foarte, se duc in Croatia (care nici ea nu are euro). Grecia face competitie cu Bulgaria, Croatia si Turcia, nu cu coasta de Azur. Si de cand exista bancomate, oamenii nu mai au nevoie sa mearga la case de schimb, deci nu e nici o bataie de cap sa fie turisti in tari cu alte monede. Bau-baul nu este deloc credibil.

Radu

E ciudat cum de s-au gasit asa multi oameni pe acest forum ca sa sustina planul bancherilor de la BCE de a aduce cat ma multi oameni in eurozona, desi in majoritatea tarilor oamenii sunt foarte impotriviti jugului euro:

http://en.wikipedia.org/wiki/Sweden_and_the_euro#Opinion_polls
arata ca doar 11% din suedezi vor euro, 80% sunt impotriva, si 8% indecisi

Rezultate similare la
http://en.wikipedia.org/wiki/Denmark_and_the_euro#Polls
si
http://en.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom_and_the_euro#Polls
— doar 9% din britanici vor euro !!!

Deci nu mai bagati oamenilor euro pe gat daca nu vor, lasati-i sa decida in mod democratic ce vor. Se pare ca majoritatea vad revenirea la drahma, cu toate efectele negative, ca un rau mai mic decat asfixierea in camasa de forta impusa de BCE. Mai bine o reducere a venitului dar somaj mic, decat somaj de 30%.

Lucian Davidescu

80% dintre greci vor să rămână cu euro. Şi tot încerc să zbier că vor majoritatea vor rămâne, chiar dacă guvernul trece la drahmă.

Burca Costinel

Eu cred ca este cea mai buna solutie .

Andrei

La turism Bulgaria face concurenta cu Turcia – all inclusiv . Grecia nu prea are all inclusiv , lumea se duce pentru peisaje – idem Muntenegru , Croatia si mai nou Albania .
Grecilor din turism le-ar conveni o drahma slaba . Ei tot in euro fac pachetele turistice . Ar avea cheltuielile locale ceva mai mici . Oricum prin insule nu prea le pasa de bugetari , pensionari , asistati . Toti au macar o mica combinatie , o taverna , ceva de vandut . Jumate de an vin turisti , cealalta jumate au timp de siesta . D-zeu le-a dat peisaje , dar si o lene ceva de speriat .

ionut

„in care locomotiva economiei sa fie exporturile”

Pune mana pe carte mai mic socialist cu creier spalat si educatie wiki! Si lasa blogurile tuturor sarlatanilor care-si spun „economisti”. Krugman viseaza razboaie cu extraterestrii ca solutie la criza! 😀

Radu

@LD
Normal ca oamenii isi vor tine economiile la saltea in valuta, cum faceau si romanii in anii 90 (desi nici in cel mai rau caz nu ar avea grecia o hiperinflatie ca Romania in anii 90). Din partea mea pot fi si preturile in euro la magazine, chiar si salariile in sectorul privat daca asa vor–important e ca salariile din sectorul public, pensiile, si alte cheltuieli ale statului sa fie in drahme.

Probabil ca salariile in sectorul privat vor fi si ele in drahme–daca un angajat are un salariu de 1k euro, care pe 1 ianuarie sa fie sa zicem 4k drahme, si la sfarsitul anului sa fie 5k drahme, si cursul de la sfarsitul anului e folosit in formularele de taxe de venit, atunci ar plati impozit pe 12*5=60k drahme. Daca ar avea acelasi salariu in drahme (si sa creasca cu inflatia), ar fi 4k, 4.1k, 4.2k …. 5k, deci suma pe tot anul ar fi de circa 55k drahme, si ar datora mai putin statului cand se fac socotelile.

Nu cunosc cum faceau grecii cand aveau moneda slaba inainte de aderarea la euro, daca isi puneau banii la saltea in forma de marci sau de dolari, dar le mergea mai bine economia atunci, cel putin nu tin minte sa fi avut vreodata Grecia o perioada de somaj asa ridicat care sa tina ani de zile. Secretul era tocmai ca aveau moneda slaba, si atunci nemtii si altii mergeau la litoral in Grecia, ca era cea mai ieftina tara din Europa. Acum fostele tari comuniste sunt mai mult sau mai putin democratice, la fel e si Turcia (care fusese mai degraba o dictatura militara inainte), asa ca le este greu sa concureze.

Normal ca pensionarii vor ca pensiile sa le fie in continuare in euro. Poate si bugetarii care sunt siguri ca isi vor mentine scaunele. Dar cei care au riscul mare sa isi piarda jobul din cauza austeritatii ar prefera sa si-l mentina, chiar daca salariul real ar fi mai mic. Si celor din sectorul privat poate chiar le-ar conveni ca darile la stat si nivelul general al costurilor sa fie in drahme.

@ionut
Acum te deranjeaza si exporturile–ce se intampla, ai indigestie? Pe termen lung trebuie sa fie un echilibru, si prea multi ani Romania a importat mult mai mult decat a exportat. La fel si SUA, dar macar SUA are potential si rezerve enorme (e pe punctul de a deveni cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat de exemplu). Singurele tari care o duc bine in criza din ultimii ani sunt cele axate pe export–fie ca au noroc sa aiba petrol sau alte minerale ale caror pret a crescut mult, fie ca au politici de incurajare a exporturilor–Germania, estul Asiei, majoritatea tarilor din America de Sud.

Lucian Davidescu

„important e ca salariile din sectorul public, pensiile, si alte cheltuieli ale statului sa fie in drahme”
E chiar esenţial :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.