Standard
Lucian Davidescu

Cum să câştigi la pariuri sportive tot timpul: metoda sigură 200%

„Ironia sortii … am dat de site-ul asta, cautind informatii pentru o sera de capsuni. De ce ironie? Am scos banii pt. sera … de la casele de pariuri. Cistiga doar cei care stiu cind sa se opreasca! Ok. Ca sa revin la subiectul initial. Arb-uri sau surebet-uri fiecare le spune cum vrea. Eu asa am facut banii. Am citit aproape toate posturile. Lumea zice ca sunt greu de gasit. Eu zic ca nu. Cautati la meciurile de tenis. Back la bet 365 la combinatiile de trei seturi jucate (cind maximul este 3; sau 5 daca se joaca 3/5)si lay la betfair la “Set Betting”. Se cistiga net (dupa comisionul betfair) intre 1-1,5% din suma totala pusa ca miza, atit back cit si lay. La banca primesti dobinda cca 5% pe an. Succesuri!” Comentariu lăsat de „Moş Crăciun”

Cel mai citit articol de pe riscograma până săptămâna trecută a fost unul care încerca să demonstreze conceptul de arbitraj: Cum să câştigi la pariuri sportive tot timpul – metoda sigură 100%.

În trei ani, textul a fost citit de peste 140.000 de ori, o cifră demnă de o cauză mai bună. Arbitrajul, în orice domeniu, este o ocupaţie care cere educaţie, muncă şi răbdare şi care poate aduce profituri micuţe dar sigure. Dar nu pentru atât de mulţi oameni simultan: „Singura limitare: când piaţa se aglomerează, profiturile se împart la din ce în ce mai mulţi arbitrajori”, avertizam încă de atunci.

Ceea ce n-am spus atunci este un lucru banal şi evident pe care căutătorii de câştiguri rapide îl scapă de cele mai multe ori. Există o altă metodă sigură de a face bani din pariuri sportive, dar la volume mult mai mari. Metoda este… să îţi deschizi propria casă de pariuri. Desigur, avertismentele rămân în picioare: trebuie educaţie, muncă şi răbdare – la care de data asta se adaugă mulţi bani – iar dacă piaţa se aglomerează de case, profiturile încasate de la pariori (şi pretinşi arbitrajori) se subţiază. Reguli valabile în orice afacere, de altfel.

Dar motivul acestui text nu este goana generală după profituri uşoare. Ci faptul că s-a întâmplat improbabilul: un text despre pariuri sportive tocmai a fost detronat de altul – venind de departe din urmă – despre educaţie, muncă şi răbdare. Semn că oaspeţii veniţi de pe google încep să înţeleagă ceva din criză: 7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte mici


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Burca Costinel

Practic articolul asta se vrea a fi un articol castigator, care sa-l depaseasca pe primul.

kilroy

La multi ani si la mai multe articole castigatoare!

Stefan Dan

ma bucur sa vad ca bătrânul „arbitraj” a fost detronat de o treaba ce, pentru romani, mi se pare incredibila — oamenii se intreaba cum sa faca sa MUNCEASCA … incredibil.

Toma

China comunista
Comunism? Hai sa vedem:

mijloace de productie detinute de stat? – Nu chiar. Majoritatea economiei e privata, statul retragandu-se din ce in ce mai mult din economie, pana aproape de disparitie. Aproape toate participatiile statului sunt ca parteneri minoritari in JV-uri intre autoritatile locale/regionale si privati. Inclusiv campionii industriali sunt listati pe bursa. A, exista burse. Una din ele printre cele mai mari din lume (nr. 5, la Shanghai). Deci, capitalism.

Lipsa de clase sociale/lupta de clasa? Statul te incurajaza sa te imbogatesti. Salarii mici si foarte mare inegalitate intre straturile sociale (exista pensii de 10 EUR si salarii de 10000 EUR in acelasi oras, ca sa nu vorbim de tara). Deci, capitalism, ba chiar o forma de capitalism primitiva, stil 1800. Cu bucati de ev mediu, mai ales in zonele rurale.

Sisteme sociale comprehensive oferite de stat? Nu exista un sistem national de sanatate decat pentru o parte a angajatilor la stat, majoritatea vizitelor la doctor fiind platite din buzunar. Te tratezi de cati bani ai. Nu exista acces la educatie universal, fiind conditionat de permisul de sedere care nu poate fi facut fara angajator. Pare mai degraba capitalism a la 1820-30 in Marea Britanie, a la Dickens.

Daca ma uit in manifestul partidului comunist, vad in China exact societatea pe care Marx si Engels vroiau s-o dea jos. Ironic, e condusa de un partid care se numeste comunist, dar cam atat… Daca i-ar schimba numele partidului in… popular, national sau altceva, nimeni nu s-ar gandi ca sistemul are vreo legatura cu comunismul.

India capitalista
India? Pana la mijlocul anilor ’90 majoritatea economiei mari era de stat sau controlata de stat printr-un sistem numit ‘Licence Raj’. Practic statul dadea licente unui numar minuscul de firme, cu scopul de a le proteja intr-un mediu neconcurential. In licente scria ce se produce, cat, cui se vinde si cum (practic control total). Bineinteles ca licentele erau date cui dadea spaga mai mare (asa au aparut Tata, Mittal sau Kingfisher). Intamplator, in afara mamutilor astora ineficienti, nu a mai putut apare nimic => sute de milioane de oameni in saracie crunta.
Industria stategica era… de stat, controlate prin parastatale cu rol social, nu economic. Salariile erau controlate de stat. Existau planuri cincinale (exista si azi) cu tinte de productie.
Tot sistemul a fost proiectat cu sprijinul URSS si dupa modelul economic sovietic. Cand India a inceput sa se liberalizeze (1992), China deja era departe (a inceput in 1978). Si China a mers ‘all in’, India nu.
P.P.S. Sistemul indian de cai ferate e absolut rezonabil, si incredibil de ieftin. In functie de cat esti dispus sa platesti, poti merge de la vai-mama-ta, banci de lemn si aglomeratie incredibila, pana la vagon de dormit cu 2 paturi in compartiment. Sunt 8 clase de servicii, ai de unde-alege. AC2/A2 e comparabila cu o cuseta europeana (4 paturi in compartiment), lenjerie de pat (proaspat apretata), insotitor de vagon cu apa minerala, ceai si cafea, AC functional (si controlabil din compartiment/separeu). Poate vagoanele n-arata stralucit, si nu-s cele mai noi, dar e absolut ok. Mai ales ca 1500 km costa sub 30 de euro. Si nu-s trenuri de mare viteza, dar au o medie comerciala de 70-75 km/h, si merg mult cu 100-120 km/h. Reteaua e suficient de larga, poti sa-ti cumperi bilet online (relativ usor) si chiar sa-ti alegi patul. Da, sistemul are ciudateniile lui, dar functioneaza.

Pentru o tara atat de saraca ca India (are PIB/cap. de 1/6 ca RO si 1/25 ca DE), e (mult) mai mult decat te-ai putea astepta. Da, in acelasi tren e si clasa ‘a doua’ (adica a 8-a), unde biletul e vreo 3 euro, si stai in picioare 30 de ore cu alti 100 de indivizi, dar India e puternic stratificata social, si iti alegi ce ai nevoie si doresti. Se poate mult mai rau in tari mai bogate ca India (gen Tailanda, Brazilia sau Argentina).

Sistemul chinezesc e excelent, world-class, au bagat o gramada de bani in el, si bine au facut, infrastructura = prosperitate. China a reusit sa faca rost de niste resurse uriase, pe care a decis sa le directioneze in infrastructura (si ajuta sa n-ai social spending). India inca nu-i are.

Si totusi, parti ale Chinei inca folosesc trenuri din anii ’60, tehnologie arhaica de lumea a III-a. Ultimul tren tras de o locomotiva cu aburi in serviciu curent de pasageri pe o magistrala din LUME a fost in China – in 2005 – in acelasi timp circulau trenuri de mare viteza. Ultima locomotiva cu aburi de serie produsa pentru linii magistrale? China, 1999. Inca mai circula marfare cu aburoase, pe linii secundare. Da, paralel cu CRH-ul.

Radu

@Toma
De acord cu ce ai scris, China este un capitalism salbatic, Dickensian (cu exceptia catorva lucruri strategice, precum infrastructura care sunt directionate de stat, nu lasate in bataia vantului)..

As observa ca locomotivele cu aburi nu sunt o idee proasta in zonele slab populate–din cate am citit, China le foloseste doar in Inner Mongolia, care este aproape la fel de slab populata precum Republica Mongolia. Motorina s-a triplat in pret in ultimul deceniu, pe cand carbunele a ramas cam la fel. Este murdar si emite carbon in atmosfera, dar din punct de vedere economic, pentru chinezi probabil ca inca este preferabil pentru marfare inca un deceniu doua. Dupa ce vor construi o suta de centrale nucleare sau cat si-au propus ei, vor ajunge si sa electrifice aproape toate liniile ferate, dar va mai dura pana atunci.

La fel si cu generarea electricitatii–in anii 50-60 pacura era foarte ieftina, si s-au facut multe termocentrale pe pacura. Apoi dupa crizele de petrol, a devenit prea scumpa pacura, si s-au facut termocentrale pe carbune. In ultimii 4 ani, gazul natural s-a ieftinit foarte mult in SUA, la fel si pretul electricitatii, si nu mai renteaza sa se produca electricitate din carbune (si de aia SUA isi exporta carbunele in China, unde gazul e inca scump). Si in viitor, raportul dintre preturi va determina cel mai economic mod de generare a electricitatii, transportul, etc. Aproape nimic nu e garantat sa ramane pe baza de petrol, cu exceptia transportului aerian (unde nu exista alternativele etanolului, gazului comprimat, etc)

@LD
Tare metoda. La fel cunosc o metoda 100% sigura de castigat din actiuni–deschiderea propriei burse de actiuni. Genial !

anonim

nu e buna metoda…adica e buna daca te multumesti cu 2-3 lei din 100 ca sa faci profit mai mare trebuie sa bagi 1000 de euro chiar si mai mult iar la sumele alea deja iti trage impozit la castig deci…iesi pe pierdere

Daniel Violeta

cei ala {albitraj} la pariuri?

Raul Extazzy

like

Ciprian Cipri

ba desteptule eu ma multumesc cu 100% cai mai sigur decat 200% invata matematica

Florin Bosman

e cam an ceata ce explica nimic concret mai bine luati 10 echipe cu cota mica care joaca acasa si bam

ion

Voi stiti care este cifra de afaceri al unei case de pariuri? Sute de milioane de euro. La banii astia isi permit cele mai geniale creiere pt a nu exista brese in sistem, iar persoana care va oferit „metoda de castig sigur” lucreaza tot pt casele de pariuri este „Psihologul” Are un rol foarte important si anume de a intretine optimismul jucatorilor ca vor castiga. Daca este o metoda de castig sigur nu va fi divulgata niciodata. Mult succes tuturor!

Ccv Mario

eu am 14 ani si bag la pariuriu foarte linistit no stress. Chiar daca scrie acolo 18 ani.. dar te lasa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.