Riscograma

La ce foloseşte scutul anti-rachetă. 3 abordări

Ce consecinţe are pentru România şi pentru securitatea globală găzduirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.

 

După ce fostul sistem de apărare anti-rachetă, care acoperea Cehia şi Polonia, a fost anulat, Româniaeste acum invitată să participe la varianta nouă.

În ce constă ea:

TEHNIC

Nu sunt lasere, nu sunt sateliţi, nu sunt câmpuri de forţă. Sistemul antirachetă înseamnă doar alte rachete, ceva mai mari decât clasicele proiectile anti-aeriene.

Funcţionează după acelaşi principiu: în momentul în care radarul detectează ţinta, racheta interceptoare este lansată şi ghidată se distrugă ţinta. De data asta, nu prin explozie ci doar prin impact fizic. Faţă de o rachetă sol-aer obişnuită, mai sunt şi alte diferenţe. Racheta antibalistică SM-3 este mai scumpă (aproape 10 milioane de dolari pentru un singur proiectil), are rază de acţiune de 500 de kilometri şi viteză maximă de aproape 10.000 km/oră, adică de nouă ori viteza sunetului.

TACTIC

Sistemele antirachetă de acum (nu fantezia din “Războiul stelelor” al lui Reagan) nu sunt gândite ca o contrapondere la ameninţarea unui război nuclear. Ele pot distruge o mare parte din ameninţare, însă chiar şi 10% dintre rachetele intercontinentale ale Rusiei şi ale SUA pot stinge lumina definitiv dacă reuşesc să îşi atingă ţintele.

Totuşi, sistemele de interceptare pot contracara eficient ameninţările mici şi mijlocii – impenetrabile la negocieri de talia Iranului sau a Coreei de Nord.

Zona continentală a SUA este oricum ferită geografic de aceste ameninţări.

Pentru o mare parte dintre celelalte zone de interes expuse există protecţie navală (în fapt, racheta SM-3 a fost iniţial proiectată pentru sistemul naval AEGIS). Însă zona est-europeană se află exact la limita razei de acţiune a rachetelor balistice iraniene.

POLITIC

Iranul este o naţiune suficient de înţeleaptă încât să ştie că nu e cazul să ajungă să folosească arme de distrugere în masă. Cel puţin, asta argumentează Fareed Zakharia

Importantă pentru Iran nu este nici măcar deţinerea de arme nucleare şi de rachete care să le transporte la ţintă. Contează doar capacitatea tehnologică de-a le construi în scurt timp. Asta ar menţine, pe plan intern, aura de putere a regimului islamic.

La fel cum important pentru NATO este să poată transmite mesajul că alianţa este invulnerabilă la vreun atac.

Ce contează pentru Rusia? Politic, situaţia în care NATO are de gestionat mai multe ameninţări de securitate este evident convenabilă.

Ce contează pentru România? Participarea la desfăşurările tactice ale NATO şi SUA o face membru de fapt al Alianţei, adică încă un pas în plus după aderarea din 2004.

Concluzie: Nu conflictul, ci liniştea este miza scutului antirachetă. Se repetă practic, la scară mai mică, jocul cu sumă nulă din timpul războiului rece

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou