Mircea Cotoroș a pierdut procesul prin care obținuse inițial ștergerea a două articole de pe Riscograma, despre Sebastian Ghiță și George Maior
The English version of the contested e-mails can be found here: Did Romanian corruption try to penetrate at the very heart of the European Comission?
Update 18.10.2022: Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat hotărârea Curții de Apel, care rămâne astfel DEFINITIVĂ. 31.12.2022: Motivarea ÎCCJ.
Am câștigat la Curtea de Apel procesul aiuritor prin care Tribunalul București mă obliga să șterg articole de pe internet, la cererea unui fost angajat de-al lui Sebastian Ghiță, și să-i dau despăgubiri de 10.000 de euro. Visul urât a început acum aproape trei ani. A trebuit să scriu sute de pagini și să deschid alte trei procese separate doar ca să demontez o balivernă.
În Apel „miza” a crescut la loc la 100.000 de euro, însă instanța a respins toate cererile împotriva mea, a anulat decizia de fond și l-a pus pe reclamant să-mi plătească cheltuielile de judecată de câteva sute de lei.
Tot procesul a fost o însăilare sinistră: cu vicii de logică, probe manipulate, insinuări calomnioase și martori care au încercat să contrazică evidența până la momentul culminant în care – prinși în hățișul propriilor contradicții – au ajuns efectiv să-l acuze chiar pe reclamant de minciună.
Instanța a judecat pe fond (considerând deci că presupusele fapte nu s-au prescris) și a decis că n-am făcut nimic greșit. De data asta, judecătoarele au înțeles perfect dosarul încă din primul moment, au restabilit adevărul simplu și au oprit circul – cel puțin deocamdată. Mai există teoretic calea recursului și în cele din urmă a CEDO, pentru oricare dintre părți. Ar fi tare interesant!
Dacă legea ar fi fost suficient de explicită în a proteja libertatea de exprimare și dreptul publicului la informare contra hărțuirilor gratuite (SLAPP), poate că acum aș fi avut de luat mult mai mulți bani, pentru timpul irosit.
M-am apărat singur în proces. Societatea Academică din România, care a fost trasă în proces absolut degeaba, a câștigat la rândul său, reprezentată de Claudia Postelnicescu și Dumitru Dobrev.
Separat, mi-a fost admisă excepția de neconstituționalitate față de articolul de lege (253 Cod Civil) care nu este tocmai explicit în a împiedica din oficiu ștergerea de articole ca și cum n-ar fi existat. CCR se va pronunța probabil peste vreo doi ani.
Am mai cerut la Avocatul Poporului declararea unui Recurs în Interesul Legii la ÎCCJ, prin care să fie pusă în aplicare jurisprudența CEDO conform căreia orice fel de cerere de ștergere a unor articole să fie declarată inadmisibilă din start.
O să revin cu detaliile relevante pentru fiecare din muuultele aspecte care au reieșit din toată tărășenia asta.
Update 14 mai: Motivarea instanței, disponibilă aici. Extras:
În ceea ce priveşte conduita jurnalistului, Curtea reţine că se caracterizează prin bună credinţă, depunând diligenţe pentru a stabili veridicitatea faptelor prezentate în articolele postate în mediul online şi având o atitudine deschisă, prin care a urmărit să prezinte cititorilor faptele, propria interpretare, cu respectarea dreptului la replică a celor vizaţi de articolele sale.
Astfel, Curtea evidenţiază că, având o bază factuală rezonabilă, potrivit celor anterior detaliate, pârâtul a avut o conduită corectă, publicând şi elemente contrare aspectelor relevate de corespondenţa interceptată, cum este cazul declaraţiei autentificate date de Nelu Neacşu şi manifestându-şi disponibilitatea de a publica dezminţirea reclamantului, legat de veridicitatea emailurilor în care acesta era parte.
În ceea ce priveşte limbajul uzitat pentru redactarea articolelor, Curtea îl apreciază ca fiind decent, fără exagerări nepermise, chiar introducând elemente dubitative atunci când era cazul pentru a nu deforma realitatea şi pentru a nu impune în mod tranşant cititorilor propriul punct de vedere, cum este cazul articolului intitulat „Apăraţi-l pe Nelu Neacşu”, în care se face referire la presupusa schemă de corupţie practicată de companiile lui Sebastian Ghiţă sau chiar afirmând că anumite aspecte nu sunt cunoscute, cum este cazul statutului lui Nelu Neacşu, în privinţa căruia se arată că nu se cunoaşte dacă era ofiţer sub acoperire, agent SRI sau informator ocazional în cadrul aceluiaşi articol de presă.
Concluzionând, Curtea apreciază că nu se poate reţine existenţa unei fapte ilicite, în legătură cu publicarea în ziar a susţinerilor relative aspectelor anterior examinate, având în vedere că pârâţii au acţionat în exercitarea libertăţii de exprimare, în concordanţă cu exigenţele dispoziţiilor art 10 din CEDO.
(…)
Reţinând inexistenţa unei fapte ilicite, în condiţiile în care limitele de exerciţiu ale libertăţii de exprimare consacrate de art 10 din CEDO nu au depăşite, raportat de existenţa bazei factuale a materialelor publicate, conservată şi consolidată în raport de elementele faptice anterior examinate în detaliu, de conduita profesională a pârâţilor caracterizată prin bună credinţă, de limitele criticii admisibile faţă de notorietatea relativă de care bucură reclamantul în virtutea statutului profesional şi social, de caracterul de interes public al chestiunilor supuse dezbaterii jurnalistice, Curtea apreciază că nu se impune intervenţia statală în privinţa niciuna din capetele de cerere formulate prin acţiunea introductivă: acordarea daunelor morale şi retragerea articolelor din mediul online.
În privinţa ultimului petit, privind eliminarea materialelor jurnalistice din mediul online, Curtea subliniază în completare că menţinerea articolelor publicate constituie o expresie a libertăţii de exprimare a ziaristului, în condiţiile în care pârâtul Davidescu Lucian a respectat drepturile reclamantului, a publicat toate punctele de vedere şi luările de poziţie ale acestuia pe subiectul în discuţie, inclusiv elementele probatorii de care se prevalează petentul pentru a contracara cele ce rezultă din emailurile date publicităţii, fiind vorba de declaraţia dată de Nelu Neacşu, context în care, lăsând cititorilor deplina libertate pentru a discerne ceea ce este real de ceea ce e neveridic, după furnizarea tuturor elementelor probatorii, pârâtul şi-a exprimat propriul punct de vedere argumentat, în sensul veridicităţii informaţiilor extrase din corespondenţa interceptată de către Guccifer şi a necesităţii menţinerii articolului.
Pârâtul a dat dovadă de bună credinţă şi de faptul că s-a servit de o bază factuală minimală, rezonabilă atât la momentul publicării articolelor cât şi din
punct de vedere al menţinerii acestora în mediul online.Din punct de vedere al justificării menţinerii articolelor şi realizând o examinarea a evenimentelor în desfăşurarea lor progresivă, se constată că baza factuală rezonabilă, care are ca punct de plecare corespondenţa electronică accesată neautorizat de către Guccifer, se conservă şi se consolidează prin elementele factuale, care au survenit şi care, aşa cum s-a arătat deja, decurg din reacţiile, luările de poziţie şi conduita celor vizaţi de informaţiile introduse în spaţiul public şi provenind din corespondenţa privată a lui George Maior.
În sfârșit d-l Cotoroș găsește de cuviință să scrie un drept la replică – nu ni l-a trimis dar poate fi găsit pe QMagazine. Răspunsul la unele minciuni sinistre ale d-lui Cotoroș, tot pe QMagazine. (de exemplu, cum fraza „un limbaj foarte bine calibrat, în care toate nuanțele sunt prinse” o traduce printr-un soi de magie „un limbaj de lemn” – proba audio aici.)
Despre ce s-a întâmplat până acum, în următoarele articole:
Articolele care ar fi trebuit să fie șterse dar nu mai e cazul:
Pentru că reclamantul Cotoroș Mircea Nicolae, în baza deciziei de fond, a obținut de la Google eliminarea completă* a articolelor din căutări, le reproduc integral mai jos (*deși putea bine-mersi – așa cum chiar eu l-am sfătuit – să se limiteze la a apela la dreptul de-a fi uitat, prin care articolele erau sărite la căutarea după numele lui dar afișate la căutarea lui Sebastian Ghiță sau George Maior, și astfel să evite un proces inutil care l-a costat o găleată de bani).
Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă „a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi”
Acum 4 ani, directorul SRI George Maior primea un e-mail despre presupuse practici dubioase ale companiei Teamnet, autoarea aplicaţiilor care n-au reuşit să găsească avionul medical căzut în munţi. Şefii Teamnet s-ar fi pregătit să dea şpagă chiar şi la Comisia Europeană, îl avertiza o sursă pe Maior, personal, pe contul yahoo.
Guccifer, singurul hacker care a reuşit vreodată să obţină acces la picturile lui George W. Bush şi la contul de e-mail privat al unui şef de serviciu secret, a publicat o parte din corespondenţă.
Majoritatea conversaţiilor par banale; cel mult, numele din listele de corespondenţă mai dau indicii despre cine, ce legături ar mai putea avea cu SRI.
Unul este Nelu Neacşu, român plecat cu politică şi afaceri la Bruxelles, care în 2010 îi trimitea lui Maior un e-mail cu adevărat interesant pe adresa de yahoo:
Pe scurt…
…el vorbeşte despre de-acum celebra compania Teamnet, care a făcut sistemele de localizare ale STS, Romatsa şi câte altele:
“Au pus la punct un sistem diabolic de lucru in Romania si mai nou in Moldova (…) Cert este ca cei de la Teamnet doresc sa aplice acelasi sistem bazat pe spagi din Romania si la Comisia Europeana”.
Teamnet era atunci în grupul Asesoft, al lui Sebastian Ghiţă, prieten cu actualul prim-ministru Victor Ponta, care la rândul lui este finul lui George Maior. Nu e clar ce a făcut Maior cu informarea, însă Teamnet a continuat să câştige contracte, cel mai recent acum trei zile: „Teamnet International va furniza Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară servicii de digitalizare a cărţilor funciare din 9 judeţe, contractul ridicându-se la 212,4 milioane lei, TVA inclusă (46,9 milioane euro) în patru ani, oferta fiind cu 1 ban sub valoarea estimată de instituţie”
Cu alte două zile înainte, Ghiţă îl complimenta public pe Maior şi îi promitea un loc „în echipă”:
„Mulţi oameni şi analişti îl consideră pe George Maior unul dintre cei mai valoroşi şi echilibraţi lideri ai ţării noastre. Eu cred că poate să se califice pentru orice funcţie în România. Totuşi, jocul nu e despre indivizi, ci despre echipe. Contează şi nu contează cine este preşedinte. Contează în totalitate cu ce oameni se înconjoară. Sunt absolut convins că George Maior şi alte personalităţi ca domnia sa vor face parte din viitoarea echipă de conducere a României. Avem nevoie de o nouă generaţie de lideri deştepţi, curajoşi şi responsabili.”
Pe larg…
Wednesday, March 10, 2010 11:18 PM
X-Apparently-To: *@yahoo.com [George Maior]
Return-Path: <*@yahoo.com> [Nelu Neacşu]
Buna seara,
dupa cum deja v-am informat RSC si Asesoft,ambele din Romania au lansat la Bruxelles un birou care este condus de Mircea Cotoros. Mircea a lucrat pana de curand la Reprezentanta Regiunii Veneto din Italia la Bruxelles si mai nou se ocupa de biroul de la Bruxelles;
Sediul se afla in fost biroul al Electrica din cadrul Centrului de Presa de langa sediul central al Comisiei Europene.
Toate bune si frumoase, pana cand au depus spre finantare doua proiecte:
unul in valoare de 1.200.000 de euro pentru Consiliul raional Stefan Voda din Moldova, depus in data de 22 februarie 2010 la DG Aidco cu nr L.41 03/154
si unul in valoare de 4.000.000 euro depus de consortiul Teamnet International Bucharest pentru servicii de IT externalizate la Comisia Europeana, depus in data de 1 martie 2010 cu nr bu.5 00/122 la DG Enviroment.
Lui Mircea i-a fost promis un comision de reusita, astfel pentru orice proiect pe care va reusi sa faca „lobby” si va fi aprobat spre finantare va primi o anumita suma. Cum suma primita creste direct proportional cu valoarea proiectului incerca in mod disperat sa intervina la oficialii de la Comisie.
In acest sens, va redau un schimb de e-mailuri mai jos.
Mentionez ca in schema creata la Bruxelles este implicat si Dan Luca de la Euroactiv.
Ieri am avut o intalnire interesanta cu Mircea si am aflat care este sistemul de lucru.
Astfel; va incerca sa-l „atraga” de partea sa pe Bent Hauschildt, subalternul lui De Vrient si daca va fi cazul il va motiva suplimentar financiar.
Cand l-am intrebat cum se procedeaza mi-a zis ca are mana libera de pana la maxim 5000 de euro iar daca suma ceruta depaseste acest barem se va deplasa la Bruxelles Bogdan Badiu; directorul general al Teamnet Romania si va rezolva problema.
Cert este ca cei de la Teamnet doresc sa aplice acelasi sistem bazat pe spagi din Romania si la Comisia Europeana.
Pericolul mare este ca se poate ca aceasta disperare si modul de lucru se poate intoarce ca un bumerang impotriva romaniei si consider ca ar trebui urmarite aceste activitati mai atent.
In curand ii va contacta si pe cei de la Reprezentanta Romaniei sa ii convinga sa-i ajute in demersurile lor si pe parlamentarii europeni romani, va incepe cu Stolojan si Monica Macovei.
Macovei este interesanta pentru ca este presedinta grupului pe Moldova si sub interesul national al Romaniei doresc sa fie sprijiniti in sustinerea unor proiecte viitoare ce vor fi depuse de diverse entitati moldovene spre finantare la Bruxelles.
Au pus la punct un sistem diabolic de lucru in Romania si mai nou in Moldova care consta in faptul ca consiliile judetene sau primarile nu isi mai folosesc departamentele specializate pe fonduri europene si externalizeaza serviciile catre firmele lor.
Acestia le scriu contractele si primesc avansuri de 20% din suma totala a proiectului, dar mai castiga si din consortiile facute cu alte firme unde isi aduc tot firmele lor.
De asemenea, folosindu- se de sprijinul „discret” al lui Vladescu au intrat pe piata din Moldova, au avut intalniri la nivel de ministrii si chiar de prim ministru.
La RSC este actionat ministrul Vladescu iar in spatele lui Asesoft printre altii este si fostul general Gioni Popescu.
Sper ca info transmise sa va fie utile.
Cu consideratie,
Nelu Neacsu–– Forwarded Message –-
From: Mircea Cotoros <*@teamnet.ro>
To: Dan Luca <*@euractiv.com>; Bogdan Padiu <*@teamnet.ro>; Marius Olaru <*@rsc.ro>; George Stan <*@teamnet.ro>; Bogdan Nedelcu <*@teamnet.ro>
Sent: Fri, March 5, 2010 5:55:37 AM
Subject: FW: ISA ProgrammeAs vrea sa va atrag atentia asupra unui aspect important: pe cand lucram in comisia ITRE din PE am gestionat un raport ce pana la urma a fost aprobat de Consiliu si care face referire la crearea unui sistem informatic privind interoperabilitatea administratiilor publice din toata europa “ISA Programme”, program informatic ce vine in continuarea actualului sistem IDABC. Ptr programarea financiara 2010 -2013 au fost deja alocati bani din bugetul Uniunii, bugetul total este de cca 160 MEuro!
Aspectul interesant este ca, din surse sigure am aflat ca, CE va scoate la licitatie crearea acestui sistem printr-un contract cadru in vara acestui an 2010. Am incercat sa abordez unitatea care va pregati documentatia licitatiei dar dupa cum vedeti tipul de mai jos, care este si Head of Unit, m-a trimis la cules mure.
Dan, rugamintea mea este sa ne activam inca de acum, sa intindem antenele in toate partile, sa vedem cum putem sa ne pregatim terenul ptr acest important contract. Sugestia mea este sa urcam sus daca se poate la nivel de cabinet comisar sau directori generali. Pe omul din Cc, Bent Hauschildt, il cunosc personal, a fost interlocutorul meu din partea CE pe raportul din PE (stie fff bine situatia) dar se pare ca echiveaza in raport cu mine din cauza boss-ului. Cu siguranta baietii au parghiile trase ptr ca roiesc interese mari dar haideti sa vedem daca ne putem baga.
Ne consultam si analizam varianta cea mai buna.
Mircea
PS: atasez prezentarea programului
From: Karel DE-VRIENDT *@ec.europa.eu
Sent: Monday, February 15, 2010 1:24 PM
To: Mircea Cotoros
Cc: Bent Hauschildt *@ec.europa.eu
Subject: RE: ISA ProgrammeDear Mr Cotoros,
My colleague passed your request for a meeting to me.
As it unclear to me why you want to meet with us, would it be possible to be a bit more specific on the issues you would like to discuss with us?
Two preliminary remarks as to ensure that we correctly understand each other:
The legal base of the ISA programme specifies that „the ISA programme shall be implemented in accordance with Community public procurement rules”. This implies that work under the ISA programme will be executed, either under one of the ICT related framework contracts that are regularly concluded by the European Commission (after open calls for tender) or under ISA specific contracts signed after having executed the appropriate procurement procedures. We will in due time, using the official channels, inform the market of our intentions – and we cannot discuss this in advance with any specific company.
· We have decided for the ISA programme to be as transparent as possible in our contacts with industry interest representatives. We have no intention to restrict our contacts with industry interest representatives but we want these contacts to be known to all. We will therefore systematically report on our meetings with such representatives, register and file these reports and we are also thinking about listing these contacts on our website. May we therefore also suggest that you sign up in the European Commission’s Register of interest representatives.
Kind regards,
Karel De Vriendt
Head of Unit
European Commission
Directorate-general for Informatics
European eGovernment Services (IDABC)http://ec.europa.eu/idabc, http://ec.europa.eu/isa
http://ec.europa.eu/dgs/informatics
Continuarea: Apărați-l pe Nelu Neacșu!
Apăraţi-l pe Nelu Neacşu!
Un român este călcat pe gât pentru că a îndrăznit să vorbească despre corupţie
„Eu am curajul!”, răspundea duminică Nelu Neacşu într-un comentariu la articolul „Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi”, articol bazat pe un e-mail scris chiar de el şefului SRI George Maior şi publicat de hackerul Guccifer.
Un comentariu surprinzător! Într-adevăr, Nelu Neacşu a avut un curaj extraordinar: să dezvăluie presupusa schemă de corupţie practicată de companiile lui Sebastian Ghiţă, începând de la primăriile comunale şi până la porţile Comisiei Europene.
Nu este clar dacă Neacşu este ofiţer acoperit, agent SRI sau pur şi simplu vreun informator ocazional. Nu este clar nici de ce a ales să-i scrie şefului SRI pe contul de yahoo. Însă după cum sună textul, a făcut-o în interesul ţării sale, fără vreun beneficiu personal aparent.
În schimb, ţara era datoare să-l protejeze. Cum l-a protejat? Nu foarte bine, se pare. Ieri, Neacşu a şters comentariul „Eu am curajul!”, şi-a şters chiar profilul profesional de pe LinkedIn, la care făcea trimitere articolul riscograma.ro şi a trimis o declaraţie scrisă cum că el n-ar fi trimis niciodată e-mailul respectiv.
O declaraţie absurdă: când se presupune că cineva ţi-a furat identitatea nu e nevoie de jurăminte că n-ai fost tu. Dar şi tulburătoare: oare ce l-a determinat pe bărbatul care abia mai devreme îşi asuma curajos propriile fapte să spună acum că n-a fost el? Oare ţara pe care a crezut că o serveşte îl protejează sau încearcă să-i închidă gura într-un mod ruşinos?
NN 5:12 PM
va rog sa publicati dreptul meu la replica, multumesc, Nelu NeacsuLD 5:52 PM
Stimate domnule Neacşu,
Voi publica declaraţia dvs., însă mă văd obligat să menţionez şi că aţi postat comentariul „Eu am curajul” (ca răspuns către Vladimir Mihai Bologa) pe care ulterior l-aţi şters.
Cu stimă,
Lucian DavidescuNN 6:22 PM
Buna seara,
chiar va rog sa nu!
…. am avut probleme cu adresa de yahoo si facebook-ul si nu postat nimic eu, multumesc de intelegere.
Cu stima,
Nelu NeacsuLD 7:57PM
Stimate domnule Neacşu,
În primul ränd, vreau să vă asigur că regret postura în care sunteţi – scrisoarea dvs. către d-l Maior era în mod clar motivată de cele mai bune intenţii.
Vă admir şi pentru curajul cu care v-aţi asumat iniţial consecinţele, chiar dacă ulterior aţi retractat. Nici nu vreau să-mi imaginez genul de presiuni la care e posibil să fi fost supus.
Pe de altă parte, dvs. nu aţi fost o sursă voluntară pentru lucrurile pe care le-am publicat, motiv pentru care, cu toată empatia, obligaţia mea este strict către informarea corectă a cititorilor.
La scurt timp după primul e-mail al lui Neacşu a venit un altul, de la Mircea Cotoros, personajul acuzat de Neacşu în e-mailul de acum patru ani. Cotoros repetă că Neacşu şi-a retractat declaraţiile în faţa consulului din Bruxelles şi cere nici mai mult nici mai puţin decât retractarea articolului.
Refuză însă, repetat, răspunsul la întrebarea dacă celelalte două e-mailuri, din care el însuşi este parte, sunt autentice sau nu. Motivul refuzului este simplu de înţeles: dacă spune „da”, conţinutul lor este suficient ca să facă plauzibile acuzaţiile iniţiale, indiferent dacă ele i-ar aparţine sau nu lui Nelu Neacşu. Dacă spune „nu”… se poate verifica.
MC 7:05 PM
Bucuresti, 27 Ianuarie 2014
Stimate domnule Lucian Davidescu,
Cu referire la articolul Dvs publicat pe site-ul Riscograma (http://riscograma.ro/8243/dezvaluirile-lui-guccifer-sri-stia-de-patru-ani-ca-firma-lui-ghita-a-pus-la-punct-un-sistem-diabolic-bazat-pe-spagi/) doresc a va aduce la cunostiinta faptul ca informatiile la care ati facut referire nu au absolut nici un fundament.
Astazi, persoana care se presupunea ca a lansat acuzele respective, in speta Nelu Neacsu, a infirmat oficial in fata d-nei Mariana Stoian, consulul din cadrul ambasadei Romaniei in Belgia, orice afirmatie cu privire la tentativa de mituire a unui oficial european de catre persoana mea. Gasiti atasat documentul suport.
Deoarece, astfel de acuze pot leza in mod grav atat pe plan personal, profesional dar mai ales familiar, apelez la prescriptiile etico-deontologice aferente profesiei Dvs de jurnalist si va rog insistent sa retractati articolul mentionat mai sus, articol ce preia o informatie care s-a dovedit a fi o manipulare ieftina in care, din pacate, sunt blamati oameni nevinovati.
Va multumesc anticipat pentru intelegere!!!
Cu respect,
Mircea CotorosLD 7:11 PM
Stimate domnule Cotoros,
Dacă daţi o dezminţire explicită asupra e-mailurilor care v-au fost atribuite, sunt de acord să o public.
Cu stimă,
Lucian DavidescuMC 7:30 PM
Domnule Davidescu,
Cu respect, ma intreb daca ati reusit sa cititi documentul din atasament?
Ce dezmintire va mai pot oferi atat timp cat persoana presupusa ca ar fi lansat acuzele a negat in fata autoritatilor din Belgia afirmatiile atribuite? Continui sa sper ca nu sunteti un jurnalist care promoveaza intentionat astfel de manipulari ieftine.
Va multumesc,
MirceaLD 7:41 PM
Domnule Cotoros,
Nu ştiu cu ce credeţi că vă ajută un răspuns agresiv şi gol de conţinut la o întrebare simplă. Dacă evitaţi să negaţi explicit autenticitatea mesajelor care vă sunt atribuite, sunt obligat să trag concluzia că o confirmaţi. Voi publica în consecinţă.
O seară bună,
Lucian DavidescuMC 7:53 PM
Cred ca interpretati gresit. Nimeni nu este agresiv ci doar incercam sa va reamintesc ca eu sunt cel acuzat pe nedrept si nu cel care lanseaza afirmatii denigratorii.
Neg in mod absolut si fara echivoc orice astfel de acuze la adresa mea cu atat mai mult cele invocate la Bruxelles.
O seara buna si continui sa cred in profesionalismul dvs.
Seara buna!
Mircea CotorosLD 8:02 PM
Stimate domnule Cotoros,
V-am rugat să confirmaţi sau să negaţi nu acuzaţiile – că asta era cumva de la sine înţeles – ci autenticitatea celor două mesaje, de la dvs către colegi respectiv de la d-l Karel de Vriendt către dvs.MC 8:26 PM
Imi confirmati faptul ca orice as spune dvs aveti o alta interpretare pe care pur si simplu nu o inteleg.
Inca o data repet ca nu am folosit niciodata astfel de practici la Bruxelles!
Actiunile dvs sunt rau intentionate, prin urmare eu nu mai pot face nimic si ma voi opri aici.
Sent from my mobileLD 8:56 PM
Domnule Cotoros, cum adică orice aţi spune? Aţi avut mai multe răspunsuri la singura întrebare (repetată de patru ori, e drept) despre autenticitatea mesajelor din care sunteţi parte? Sau nici un răspuns?MC 10:16 PM
Ceea ce faceti poate fi considerat SANTAJ!
Ati publicat un articol care are la baza afirmatii false, afirmatii desfiintate de documente autentificate de autoritati notariale.
Vreau doar sa va reamintesc faptul ca ati fost instiintat la ora 19:05 in data de 27.01.2014 cu privire la faptul ca articolele dvs sunt fara temei si lezeaza in mod gratuit reputatia si demnitatea persoanei iar asa cum a mentionat si dl Nelu Neacsu (prin prezenta ma alatur acestei actiuni), orice dezinformare ulterioara pe acesta tema poate fi actionata in instanta.
Nu uitati ca nu aveti dreptul sa va substituiti autoritatiilor de cercetare penala, singurele indreptatite sa lanseze interogatorii de genul celor de mai jos.
Sent from my mobile
La acest ultim mesaj îi răspund doar public d-lui Cotoros: Sunteţi în plină ficţiune juridică. Cereţi opinia unui specialist!
Însă altceva este îngrijorător. Informaţiile disponibile până acum puteau fi combătute facil – că interpretările sunt exagerate sau scoase din context, că SRI a investigat dar nu a confirmat etc. Felul în care se întâmplă lucrurile arată însă că acest caz este chiar mai grav decât pare. Iar d-l Nelu Neacşu are nevoie imediată – din partea oricui e în măsură: Justiţie, Poliţie, politicieni, ofiţeri cinstiţi câţi or mai fi în sistem, cetăţeni etc. – să fie apărat!