Riscograma
Lucian Davidescu

3 lucruri care se schimbă dramatic după falimentul Greciei

Hazardul moral. Groaza de risc.

Moartea CDS.

Inevitabilul s-a produs iar Grecia a lăsat cu buza umflată o bună parte dintre creditori: băncile cau titluri de stat scadente mai devreme de 2020 şi-au luat adio de la jumătate din sumă. Pentru Grecia, asta înseamnă o reducere a datoriei de la 330 la 230 de miliarde de euro. Măsura eliberează o parte din presiune, însă creează probleme care până acum nu existau.

1. Hazardul moral: Se întâmplă situaţia pe care ţările zonei euro au încercat de la început s-o evite. Pentru că nu şi-a respectat angajamentele de austeritate, o ţară a fost “pedepsită” cu ştergerea unei părţi din datorie. Portughezii, irlandezii, italienii, spaniolii sunt acum perfect îndreptăţiţi să ceară tratament similar. Dacă în primele două cazuri se mai poate face câte ceva, ultimele două ar duce la colapsul sistemului bancar.

2.

Groaza de risc: După ce investitorii în titluri de stat au căpătat dovada că datoriile suverane nu sunt aşa sigure pe cât credeau, ei vor fi mult mai puţin dispuşi să împrumute guverne, mai ales dintre cele percepute ca având un risc ridicat. Asta înseamnă dobânzi mai mari sau chiar evitarea oricărei licitaţii, indiferent de dobândă. România este deocamdtă în prima situaţie, dar are dezavantajul de-a nu fi acoperită de umbrela zonei euro.

3. Moartea CDS-urilor: Accentele comice din jurul terminologiei – dacă să se numească faliment, faliment controlat sau restructurare “voluntară” – au efecte foarte concrete pe piaţa derivativelor financiare. Deocamdată, vânzătorii de poliţe CDS refuză să onoreze despăgubirile pentru că băncile ar fi acceptat “voluntar” restructurarea creditelor. Pentru cei care au plătit miliarde pentru asigurare şi acum se trezesc fără bani, ăsta-i doar un detaliu nerelevant.

Poziţia ISDA, agenţia care arbitrează aceste derivative, s-ar putea schimba pentru a conserva încredeera pieţei, dat fiind că doar o mică parte din datoria greciei este asigurată prin CDS-uri nete: 3,5 miliarde de euro.

Însă investitorii au devenit deja conştienţi că în cazul unui faliment mai mare nimeni nu va mai vrea să-i despăgubească.