Nu fi asa sigur ca nu ajung la fier vechi..
:p
Dacă nu vrem să vindem ţara, hai s-o cumpărăm!
Hoţia şi prostia îngroapă miliarde sub mormane de fiare vechi. Cum extragem banii?
Da, cred că proprietatea privată este mai eficientă. Dar sunt de acord că proprietatea publică este la fel de legitimă. Iar dacă o majoritate spune că nu-şi „vinde ţara”, e dreptul ei legitim. Minoritatea trebuie să convingă sau să se supună. Ce mai avem pe masă: căile ferate, uzinele electrice, CEC, televiziunea publică şi alte câteva sute de găuri negre mai mici.
Încercări de compromis au existat şi până acum. S-a „vândut” ţara către popor: mebo, cuponiade. Toate au eşuat, dintr-un motiv banal – oamenii n-au vrut niciodată să cumpere ci, dimpotrivă, să-şi lichidizeze proprietatea. Adică să-şi voteze salarii mari în cazul mebo sau să-şi cedeze acţiunile cui oferă orice. Într-o piaţă plină de vânzători, preţurile tind spre zero.
În zona privată, lecţia a fost înţeleasă mai bine. Atunci când angajaţii primesc de exemplu acţiuni gratis sau cu discount, ei nu le pot vinde o perioadă. Tocmai ca să nu facă artificial o gaură în preţ pentru că se grăbesc să încaseze banii.
Altfel stau lucrurile când e vorba de propria pensie. Aici există şi interesul omului simplu de-aşi conserva capitalul pe termen lung, dar şi mecanismele prin care monetizarea proprietăţii să fie temporizată. Şi tot aici există deja managerul perfect, care trebuie doar să fie puţin băgat în seamă: fondurile de pensii. Cele care tocmai au aflat că li se taie 80% din fondurile primite în administrare.
Ce le distinge, între atâţia „privaţi hulpavi”.
1. Beneficiari direcţi ai fondurilor administrate sunt toţi viitorii pensionari. La acţionari merge doar un procent mic din performanţa obţinută. La volume mari, oricum e mai mult decât mulţumitor.
2. Sunt construite pentru a obţine profit pe termen lung. Unele au de apărat reputaţia a sute de ani câştigată în lumea civilizată.
3. Sunt constrânse să acţioneze etic, pentru a-şi păstra reputaţia şi a câştiga mereu clienţi noi.
4. Ştiu cum să gestioneze portofolii minoritare – cu asta se ocupă. Ştiu cum şi de unde să găsească manageri buni şi cum să-i motiveze.
5. Au mari resurse de dezvoltare planificate dar încă nefolosite în România. Altfel spus, abia aşteaptă. Ce?
Să preia cu active şi pasive fiecare gaură neagră a statului şi să ajungă să producă bani din ea, pentru a-i da înapoi mai târziu. Licitaţia poate porni de la cât valorează ele cu adevărat, 1 euro bucata, şi poate ajunge la oricât. Banii luaţi o singură dată contează mai puţin. Contează că:
În schimb, statul câştigă în fiecare an un miliard de euro, însemnând pierderi pe care nu trebuie să le mai achite din buzunar. Un miliard de euro sunt deja destui bani cât să plătească pensiile ÎNTREGI până la sfârşitul acestui an.
Naţiunea câştigă garanţia că respectivele companii nu vor fi date la fier vechi când căpuşele le-ar secătui de tot.
Iar poporul câştigă o promisiune mai de încredere că peste 30 de ani – sau chiar mai devreme – va avea de unde să primească măcar o parte din pensie.
Ghici cine pierde!
11 comentarii
Nu-mi place articolul.. aduce cu propunerile lu Patriciu, care se da echidistant si profesionist cand sta pe un munte de bani si vrea sa cumpere ca sa vanda dupa! Nu spun ca nu e legal, sau ca nu e profitabil, spun doar ca e imoral cand vine sugestia din partea lu Patriciu… mda, probabil ca am o problema cu personajul respectiv 🙂
Ce te face sa crezi ca daca fondurile de pensii s-au descurcat sa investeasta BANI pe diverse piete financiare si sa scoata un profit relativ bun (peste dobanda bancilor, dar un 20% anual nu e o chestie extraordinara) se vor descurca la fel de bine sa "preia cu active şi pasive fiecare gaură neagră a statului şi să ajungă să producă bani din ea, pentru a-i da înapoi mai târziu". De unde si pana unde au fondurile de pensii know-how-ul necesar pt a conduce companii pe diverse "campuri de lupta" si de a le transforma din gloaba in armasaru lu Fat-Frumos?
Eu zic ca nu se pune 🙂
Ca eficienta in privat e mult deasupra eficientei statului sunt de acord.
Dar cat priveste randamentele fondurilor..n-ar fi rau sa fie asa. Nu numai ca am retineri dar si o experienta neplacuta in domeniu. Din calcule poti "ajusta" orice. Am investit si eu intr-o pensie privata in 2003 si la inceput mi s-a spus ca dupa cca 5 ani suma acumulata + "randamentele" vor depasi valoarea primelor achitate. Am zis ok au si ei cheltuieli. Dar cand dupa 6 ani am observat ca din totalul primelor achitate mai ramasese 80% deci "randamentul" a fost de -20% , m-am multumit sa retrag valoarea de rascumparare – 70% din ceea ce am achitat.
Cand nu ai nimic de platit poti publica ce randament vrei. Iar cu banii te joci -speculezi – cum vrei , ataci monedele statelor de unde fraierii achita prime de asigurare de exemplu.
@John Galt
"…când căpuşele le-ar secătui de tot"
Măcar am eliminat o cauză ;P
@Dan
"aduce cu propunerile lu Patriciu, care se da echidistant si profesionist cand sta pe un munte de bani si vrea sa cumpere ca sa vanda dupa"
Nu ţi-am spus? Am un fond de pensii 😉
"se vor descurca la fel de bine"
Cu asta se ocupă ele, peste tot, aleg planuri de management bune de pe poziţii de minoritari. Ca acţionari, sunt printre cei mai educaţi.
@Gabi
Dar de randamentul de -100% pe care îl "promite" statul ce zici? 😛
@Lucian: "Cu asta se ocupă ele, peste tot, aleg planuri de management bune de pe poziţii de minoritari."… pai nu inteleg.. le dam pozitie de minoritari in "gaurile negre" (adica doar sa vina cu bani sa plateasca din datorii) sau le vindem gaurile negre pe 1 euro si atunci devin majoritari?
Anyway, as vrea si eu un exemplu in care un fond de pensii a investit in actiunile unei societati cu datorii de zeci/sute de milioane de euro la buget (nu in Ro, chiar si in alte tari) 😛
@Dan
1. Din mulţi minoritari => pachet majoritar.
2. Nu trebuie să investească banii lor, doar să găsească manageri care să ştie de unde şi pentru ce să se-mprumute.
3. Datoriile la buget sunt unul dintre efectele pierderilor. La mai toate companiile cu pierderi (dar şi cu profit, evident) din vest esistă printre acţionari şi fonduri de pensii. E ceva banal, nu excepţional.
Lucian, te votez (presedintele RO) daca vei convinge un fond de pensii din primii 5 sa faca ceea ce tu ai scris.
Deocamdata suntem in cadere libera, cand vom ajunge sa ne spargem capul atunci se va gasi un fond (de pensii, de investitii, etc) sa ne cumpere pe nimica toata si sa ne vanda apoi la pret maxim.
Acesta e urmatorul pas spre SCLAVIA totala, doar inceputul s-a facut deja prin declansarea "crizei financiare" si a creditelor dare/primite aiurea.
Iar daca tot ai un fond de pensii de ce nu cumperi gauri negre ?
Baga mare….k e gratis si romanului place asta….dau eu cealalta "jumatate" de euro.
Comentariu suplimentar:
1. ce mai avem pe masa: un Oil Terminal parca
2. mebo si cuponiadele s-au facut de sefii statului de la acea vreme ptr alte interese. Cine a inteles foarte bine rolul lor acum duc fabricile pe profit chiar si in timpurile prezente. Lipsa informatiei din partea celor ce au pus la cale acest tip de privatizare a dus la vanzarea lor aiurea. Tiganii stateau in piete si strigau "cumpar cupoane" iar pensionarii (aceeasi masa de manevra perpetua) au cazut in plasa.
Mie mi-au cumparat fortat actiunile cei de la Michellin si ca mine au fost alte sute ce-au avut cupoanele la Victoria Floresti si alte mii si zeci/sute de mii in tara. Detii informatii despre profitul si investitiile facute acolo ? Fabrica pe afara arata ca o ruina, pe-afara e vopsit gardul.
Iar de cumparat….nu mai ai ce. Deja TOTUL e dat. Ai citit "raportul Armaghedon" in faza necenzurata ?
Mai sunt destule "chestii" pe masa, si partea frumoasa e ca noi nici macar nu stim de ele. Nici Videanu nu stie.
De ce? Pentru ca Statul nu poate sa le stie pe toate..
🙂
(Hidroelectrica, 2 mil hectare agricol, grad indatorare pe 10 ani)
Dar pentru chestia asta PIB-ul trebuie sa fie la jumatate (deja scade) – adica sa fim in situatia Irlandei.
Sunt state unde ceea ce ai descris este bine implementat si sunt sigur ca si in Romania in urmatorii ani va fi adoptata aceasta reteta.
Aici, aceste fonduri de pensii sunt alaturi de banci principalii investitori privati in economie pentru ca statul, in proiectele de infrastructura (si nu numai), participa in procent de sub 50%. Mai mult, fondurile mari au investitii ce depasesc granitele tarii.
Din ceea ce am vazut pana acum, fondurile de pensii au avut un randament mediu anual intre 8 si 12% in ultimii 10 ani. Ca si in Romania, problema principala ramane comisionul anual.
Insa cele mai profitabile sunt fondurile de pensii administrate individual (legea permite, se numensc self-managed funds). Din pacate, doar daca ai peste $100.000 este rentabil sa iti administrezi singur fondul de pensii, din cauza taxelor asociate: contabil, taxa pe tranzactii, etc.