Riscograma
Lucian Davidescu

Cât costă educaţia în România: 4000€/student/an, 1500€/elev/an

Singura scuză pe care şi-o găsesc universităţile de stat proaste e că cele particulare sunt şi mai proaste. Însă ştanţa de la stat e de zece ori mai scumpă.

Calitate: cu un miliard de euro, România ar putea să trimită 25.000 de studenţi la universităţile de top ale lumii. Cantitate: cu acelaşi miliard, ar putea ţine 2,5 milioane! de studenţi în făbricuţele locale de diplome. Nici cal nici măgar: miliardul de euro ţine 250.000 de studenţi în fabricile de diplome cu ştaif, de la stat.

Cât costă educaţia „gratuită”? Ministerul Educaţiei ia în calcul doar „finanţarea de bază”, aşa că mediile obţinute par mai mici: 1000 euro/elev respectiv 1200 euro/student.

Însă metoda regresivă, pornind de la întreg, dă cu totul rezultat: cele 4,5% din PIB plătite efectiv în 2009 de la buget (deci excluzând veniturile proprii) înseamnă 5,3 miliarde de euro. Din aceştia, 0,8% din PIB, adică un miliard de euro, reprezintă finanţare pentru educaţia universitară: jumătate salarii, restul investiţii şi „cheltuieli curente”. Împărţiţi la cei 250.000 de studenţi fără taxă (licenţă, master, doctorat) rezultă un cost de 4000 euro/student/an.

Spre comparaţie, taxa anuală pentru o fabrică de diplome privată este de 400 de euro. E drept, educaţia adevărată costă şi 40.000.

Restul de bani, 4,3 miliarde de euro, se împart la 2,8 milioane de elevi, ceea ce înseamnă un cost mediu de 1500 de euro/elev pe an. Culmea, pe măsură ce finanţarea pentru educaţie s-a multiplicat în doar câţiva ani, chiar şi cele mai bune universităţi româneşti au părăsit top 500 mondial, iar în cazul elevilor performanţa de citire a căzut rapid, până sub media OECD.

Chiar este statul o garanţie a calităţii? Măcar, în ultimă instanţă, un miliard de euro ar fi de ajuns pentru a salva de la tăiere salariile din licee şi şcoli.

28 de comentarii
Andrei

Principiul educatiei gratuite e cel de a oferi sanse egale. E un principiu bun. Faptul ca educatia nu se face pe baza cerintelor pietei fortei de munca e cu totul alta problema, si nu trebuiesc amestecate cele doua.

Nickmann

Normal ar fi ca aceste costuri sa fie gandite pe modul in care bani vor fi folositi. 40000, 4000 sau 400 pot fi la fel de eficienti atata timp cat un student nu este nevoit sa studieze intr-un sistem de tip Bologna si un elev nu este nevoit sa reproduca continuu timp de 12 ani 13 materii care nu-i stimueaza deloc imaginatia, creativitatea sau gasirea unui sens al sinelui.

O chestie frumoasa aici: [ http://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson_bring_o… ]

Si inca ceva, degeaba Romania se chinuie sa ajunga in top 500 al univeristatiilor in lume atata timp cat sistemul educational continua sa ii priveasca pe studenti si elevi ca pe niste obiecte inutile si nu ca pe niste oameni ce vor fi nevoiti sa le ia locul intr-un viitor apropiat.

Oban

Si vi se pare normal ca cei care au beneficiat de investitii de 1500 euro ca elevi si de 2000 de euro ca studenti sa plece si sa faca bani pentru alte tari? Nu-mi incepeti cu comentarii socialisto-lacrimogene ca "e dreptul lor de a-si gasi fericirea" ca incep si eu cu comentarii liberalo-nesimtite "e dreptul meu sa-mi recuperez banii"

Lucian Davidescu

@Andrei

Șanse egale adică la fel de mici pentru toţi?

@Nickmann

Absolut de acord, cu o rezervă: nu cred că se chinuie deloc

@Oban

Păi ei au zis că educaţia e GRATUITĂ? Sau ăia care le-au dat banii?

Andrei

@Lucian: cum am spus, sa separam problemele.

Nu sunt de acord cu desfiintarea invatamantului universitar gratuit. Reducerea numarului de locuri fara taxa, introducerea unor conditii pentru studentii fara taxa, ok.

As fi de acord cu returnarea sumei echivalente cu taxele de studiu daca pleci din tara imediat dupa facultate(imediat = in interval de x ani). Nu vad insa cum ar fi posibila punerea in practica.

Sanse la fel de mici? Atata timp cat exista posibilitatea dezvoltarii unor Universitati particulare, nu zice nimeni ca e obligatoriu ca ele sa fie mai proaste decat cele de stat.

Apoi, ne plangem foarte mult, dar adevarul e ca acelasi sistem scoate si oameni slabi si oameni capabili. Statul iti da, dar nu iti baga in traista.

Intrebarea mea: riscam sa pierdem niste oameni pentru a salva niste bani? Cati oameni? Cati bani? Cine stabileste unde punem limita?

Lucian Davidescu

@Andrei

Uite cum aş vedea eu o soluţie de rezolvare:

Zero finanţare DIRECTĂ pentru universităţi!

Vrem să dăm bani publici educaţiei superioare. Poate că da. Atunci, măcar, să-i dăm după nevoi.

Un spital poate plăti burse pentru a-şi asigura necesarul de medici în viitor.

Asta înseamnă selecţie adevărată şi contract pe un număr de ani. Sistemul se practică deja în unele cazuri, şi nu de ieri de azi. Trebuie doar generalizat. Aceeaşi situaţie pentru profesori, funcţionari, etc. Poţi chiar impune instituţiilor de stat o cotă minimă din venituri care să meargă pentru burse.

În felul ăsta responsabilizezi studentul, care ştie că va munci pentru ce învaţă azi şi are mai mare grijă şi la cum îşi alege profesorii.

AristotelCostel

Poate nu trecem instantaneu peste faptul ca Romania a fost complet izolata inainte de '90, cand a pierdut legatura cu restul planetei albastre si… poate, ar fi bine sa ne amintim de numerosii ani de subfinantare a sistemului de educatie.

Din cate stiu, punctele slabe ale universitatilor romanesti sunt generate de faramitarea din motive de orgoliu local, finantarea precara si supradimensionarea nepotistilor din sistem care trag in jos… media.

Iti recomand sa compari tot pe sistemul "bulutelor" ponderea din PIB alocata cercetarii pentru statele considerate. Educatia nu se face doar cu interpreti de poezii… la catedra (40 de ani… la rand).

AristotelCostel

si daca tot insisti cu zero finantare directa, propun din decenta fata de… popor, ca banii sa fie alocati pentru achizitionarea de manusi de cauciuc, solutii de curatare si carpe… si oferite populatiei inainte de emigrare.

Cristina

In situatia asta e de inteles de ce sunt salarii mici la medici rezidenti, la profesori debutanti , etc : Se recupereza banii aruncati in educarea facuta otova , lasata la standard de alfabetizare(..stie sa-si scrie numele e bun..da-i diploma de bacalaureat) platind salarii mici . Cand ajunge la locul de munca , nu stie nika si trebuie invatat ceva , ( ca la scoala de ucenici )si asta are urmere fireasca un venit de subzistenta. Filosofic vorbind …asa de amorul artei…de ce atatea taxe la stat pentru ceva ce trebuie sa sa facem singuri ? Pe langa politie avem nevoie de firme de bodyguard, daca luam un proaspat absolvent in firma trebuie sa-l invatam contabilitate, vanzari etc, daca vrem ca plodul nostru sa "faca ceva in viata " trebuie sa-i punem meditatori, daca vrem sa traiasca decent parintii nostrii trebuie sa le completam veniturile; altfel spus trebuie sa platim de doua ori aceleasi servicii doar ca prima data le platim ca suntem obligati de codul fiscal , fara a avea posibilitatea de control a cheltuielilor sau distribuire a banilor si a doua oara ca sa beneficiem de ele efectiv. Este scenariul unui SF ?

Bogdan Glavan

Inca un exemplu ca in Romania nu se aplica legea 2x, ci legea 10x.

Adica – orice serviciu public este de 10 ori mai scump decat cel analog privat.

Cristian Orgonas

daca un student la "fara taxa" costa 4000 de euro/an, atunci de ce un student la "cu taxa" plateste doar 4-500 de euro? Inseamna ca bugetul de stat subventioneaza 90% din taxa, astfel ca statul cheltuie in realitate mult mai putin pe cap de student, pentru ca bugetul nu se imparte la 250.000, ci la jumatate de milion 🙂

Lucian Davidescu

@Cristian Orgonaş

Aritmetic, calculul e corect.

Economic, sunt costuri marginale. Odată îndestulat, monstrul îşi permite să lucreze în plus pe firimituri. Iar firimiturile se calibrează în funcţie de competiţia de la privat.

Cât despre studenţii cu taxă la stat, întreabă-i pe ei dacă se simt subvenţionaţi după ce plătesc la fel ca la privat pentru servicii asemănătoare.

Nickmann

@Cristian Orgonas

Pai e corect calulul, pentru ca statul primeste 400-500 euro din taxa pe an, dar studentul la taxa are putine priviegii si reduceri. Studentul la taxa plateste tot, unele cu reducere, poate, dar restul plateste full price, sa zic asa. Nu are nici o forma de gratuitate. Deci, stundentul la taxa plateste tot timpul la stat. Au fost perioada cand cei de la taxa nu aveau acces la burse, desi aveau media necesara. Asa ca, pana la urma, cei 4000 de euro ii plateste studentul cu taxa statului pentru ai asigura educatia.

PS Daca esti la taxa, nu ai nici o sansa la camin, poate cu pile, realtii care te mai costa vreo 500 de euro.

Cristian Orgonas

La privat, taxele sunt in medie de 4-500 de euro pe an, iar statul cheltuie cu un student cel putin 2000. Desi cei de la privat nu au costuri legate de mentinerea sistemului asa cum are statul, diferenta este extrem de mare si nu poate fi justificata doar de costurile administrative.

Prin urmare, statul aplica o taxa similara cu cea de la privat pentru ca oferind aceeasi infrastructura de invatamant, vrea sa mai faca un ban, iar privatul minimizeaza atat de mult costurile, incat ajungem la aberatia Spiru Haret, care are o rata de profit de aproape 50%. Adica, se cheltuie 200-250 de euro pe an pe cap de student, iar restul de 200-250 de euro reprezinta profit.

Acum, ce pregatire poti face cheltuind 80 de lei pe luna pentru un student?

Lucian Davidescu

@Cristian Orgonaş

Nu cred că e cine ştie ce diferenţă între calitatea educaţiei stat/privat.

Oricum, cu câteva excepţii gen medicină, sunt toate atât de jos că diferenţa nu prea contează. Stat, privat, metodologia e aceeaşi: un domn vine şi se face că le spune nişte vorbe studenţilor care au catadicsit să se arate. Iar profesorii nu-s luaţi de la strung şi plătiţi cu salariul minim ca să faci economii, ci vin cam din acelaşi bazin, şi la stat şi la privat.

Cred că e mai degrabă o diferenţă de brand. Cei mai BUNI studenţi încă preferă să se ADUNE la universităţile de stat, aşa că la sfârşit PAR ceva mai pregătiţi.

tibi

frumoase calcule, dar dupa cum ati spus, 50% din banii cheltuiti se duc pe salariile profesorilor din universitati. cred ca stiti ca sunt multi profesori care au salarii de 20-30.000 lei/luna ? sunt cam 20-30 astfel de profesori chiar si in centrele universitare mici. nu stiu cum se pot justifica asemenea venituri. sau 15.000 lei la un sef de lucrari, cumuland diverse norme si invatamant la distanta.

Nickmann

@ Lucian Davidescu

Adevarat. Stundenti mai buni prefera la stat decat la privat si din motivul ca educatia la privat s-a cam terfelit din propria initiativa. Nu spun ca la stat e mai bine, cunosc persoane care au terminat facultati de stat si nu isi merita hartia aia notorie, iar de la privat am intlanit cazuri similare. Profesori sunt la fel de ignoranti si de interesati doar de propria persoana. Insa costurile nu conteaza, pentru ca in mare parte profesori de la privat lucreaza si la stat, deci incasari duble interese de calitate a invatamantului oferit stundentilor aproape sau sub zero.

PS La privat, din cate am inteles, merge mai bine cu spaga la trecut examene si la stat sunt probleme de genul asta, dar la stat exista si o rivalitate atroce intre cadre si atunci sunt mai grijuli cu cine isi fac afacerile defectoase.

Ed Rolnick

In situatia asta e de inteles de ce sunt salarii mici la medici rezidenti, la profesori debutanti , etc : Se recupereza banii aruncati in educarea facuta otova , lasata la standard de alfabetizare(..stie sa-si scrie numele e bun..da-i diploma de bacalaureat) platind salarii mici . Cand ajunge la locul de munca , nu stie nika si trebuie invatat ceva , ( ca la scoala de ucenici )si asta are urmere fireasca un venit de subzistenta. Filosofic vorbind …asa de amorul artei…de ce atatea taxe la stat pentru ceva ce trebuie sa sa facem singuri ? Pe langa politie avem nevoie de firme de bodyguard, daca luam un proaspat absolvent in firma trebuie sa-l invatam contabilitate, vanzari etc, daca vrem ca plodul nostru sa “faca ceva in viata ” trebuie sa-i punem meditatori, daca vrem sa traiasca decent parintii nostrii trebuie sa le completam veniturile; altfel spus trebuie sa platim de doua ori aceleasi servicii doar ca prima data le platim ca suntem obligati de codul fiscal , fara a avea posibilitatea de control a cheltuielilor sau distribuire a banilor si a doua oara ca sa beneficiem de ele efectiv. Este scenariul unui SF ?
+1

contabil

mda, ai dreptate in ultimul paragraf, dar tu crezi ca astia s-au facut asemenea calcule. eu zic ca nu, pentru ca sunt prea infumurati.

Alex

@Oban,

desi am primit o asa zisa educatie gratuita in romania nu a fost aproape nimic folositor in ea care chiar sa ma ajute in meseria mea. Imi pare rau dar nu simt ca datorez nimic invatamantului romanesc. Ei au risipit banii contribuabililor si nu m-au invatat nimic. Eu am invatat singur tot ce stiu si am plecat cu prima ocazie. Acum lucrez in alta tara si fac un master la o universitate dintr-o tara cu cifre in cercurile de mai sus, si pentru prima data am senzatia ca nu imi irosesc vremea.

pur si simplu anii de liceu si universitate in ro au fost ani furati din viata mea. As fi preferat sa platesc si sa primesc un serviciu de calitate decat asa.

Asa ca imi pare rau dar tu trebuie sa te duci sa iti ceri banii inapoi de la ministerul care i-a mancat de pomana nu de la mine.

Marian

Luciane, ai deraiat rau de tot…

Lucian Davidescu

@Marian

Deci? ne mai zici o dată teoria cu "overhead-ul"? 😀

catalin

Ceeea ce se intampla acuma in Romania este complet normal…este valul taifunului care a inceput acuma 20 ani..valul a ajuns se pare la mal…toate gaurile negre acuma ies la iveala si se vede adevarat valoare a sistemului de administrare al Romaniei.

TOATA ESENTA STA IN ADMINISTRARE..economie-invattamant resurse etc..

IAR ROMANII NU POT ADMINISTRA CEVA PANA CE NU VOR INTELEGE VALOARE ACELUIA LUCRU.

Atata t

alecs_g

Hai sa va zi si eu din experienta omului care a platit toate taxele posibile…

Am platit 500€/an time de 5 ani jumatate ca sa termin o facultate care pentru ca eram student la taxa nu imi oferea nici macar avantajul sa imi recuperez banii pe transport sau sa imi ofere burse cum spunea cineva mai sus.

Am dat 500€ si comportandu-se ca niste cioflingari caracteristici nu se putea sinchisi sa imi dea si mie macar un abonament la biblioteca din partea casei… sa platesc accesul la biblioteca Universitatii la care am intrat pe baza de examen mi se pare o josnicie de nemasurat… probabil de aia nu m-au vaut niciodata doamnele bibliotecare.

Acum dau 3800£ pe un an de master la o Universitate in UK care ofera nu numai acces la informatii pe care o Universitate din Romania nici nu poate sa le perceapa, ci si toate serviciile posibilie astfel incat sa te stimuleze sa te concetrezi pe studii.

Sunt de acord cu abolirea studiilor gratis? HELL YEAH!

De ce? pentru ca studiile pe bani putini nu pot oferii conditiile necesare pentru studii SUPERIOARE.

Sanse egale se pot oferi si atunci cand scoala se face pe bani prin sisteme de burse acordate pe merit si returnabile dupa terminarea facultatii atunci cand salariul anual ajunge la o anumita cota (modelul UK). Sau asa cum spunea cineva mai sus prin oferirea de posibilitati institutiilor sa sponzorizeze candidati. Tipul asta de solutii nu numai ca stimuleaza persoanele in cauza dar le si 'angajeaza' indirect sa profeseze in tara care le-a sponsorizat studiile.

In anii '90 o ramura a guvernului roman a sponsorizat studiile superioare la universitati din afara a catorva zeci de candidati, care trebuiau sa returneze banii dupa, bafta lor a fost ca pana au terminat ei s-a desfintat ramura… acum sa ridice doua degete sus cine a auzit de gafa asta? 😀

Radu

@alecs_g

500€/an este inca un pret socialist. Un pret cu adevarat liberalizat la o unicersitate buna (cu profesori competenti, laboratoare bine dotate, etc) ar fi de cel putin 10x mai mare, si asta fara a socoti camin+cantina.

In UK reformele de liberalizare ale lui Cameron dau liber universitatilor sa ridice pretul, in prima faza la 9k lire pe an, si pe termen lung vor fi eliminate toate subventiile de la stat si controalele la pret, si univeristile le vor ridica cat le vor muschii: Oxford si Cambridge poate ca la niveluri stratosferice, si Spiru Haret de pe Tamisa si alte fabrici de diplome, la pret de hartie igienica. Dar nici o problema, bancile vor oferi credite tinerilor, ca sa poata face studiile la universitati bune, chit ca la absolvire vor datora cam cat valoreaza un apartament. Viva capitalismul!

Acum serios vorbind, prin definitia de "public good", utilizatorul trebuie sa plateasca costul marginal, care poate ca o fi doar 500€/an (sau poate ca dublu cat asta), si statul (cu bani ridicati din bugetul general) sa plateasca costurile fixe, gen cutting edge research care o universitate serioasa ar trebui sa il faca indiferent de cati studenti are.

E acelasi principiu ca si la alte bunuri publice–de exemplu daca statul (sau guvernul local) nu ar investi deloc in metrou, un metrou privat ar fi de 7x mai scump, si nu l-ar folosi nimeni aproape nimeni, si ar intra intr-o spirala a mortii cum se vede azi la CFR calatori (sau si mai probabil, nu ar fi nimeni fraier sa faca metrou privat in Bucuresti, deci ar ramane doar un caz ipotetic). In orice caz traficul de suprafata in Bucuresti ar fi cu mult mai congestionat, si in ziare s-ar trambita "Bucharest is number one in the world, worse traffic than Los Angeles". S-ar putea zice ca piata libera nu ar alege sa faca metrou, si nu nimeni nu trebuie sa cuteze sa puna la intrebare vointa mainii invizibile, dar asta ar fi o solutie proasta. Solutia buna e ca statul sa plateasca costurile capitale, si utilizatorii sa plateasca doar costurile de operare (care sa includa si deprecierea garniturilor de metrou)

La universitate (in SUA) acum 15 ani am avut doi colegi din Singapore, carora statul le-a platit studiile in SUA (cam 200k de caciula), cu conditia sa lucreze pentru guvernul Singapore primii 8 ani dupa terminarea studiilor, sau sa ramburseze banii daca nu vor. Probabil ca ar fi putut sa ramana in SUA si nu i-ar fi urmarit statul Singapore acolo, sau poate ca rudele lor le-au girat cu casele, nu stiu. Oricum, ambii au fost baieti cuminti si s-au intors in Singapore, ca guvernul Singapore le dadea salarii mai mari decat ar fi putut castiga in SUA (ca doar nu degeaba este socotit cel mai meritocratic guvern din lume).

adrian_m

Salariile profesorilor nu pot fi ridicate, nici învăţământul, în loc de calitate se prefera cantitatea, sunt prostii cu reducerea profesorilor, pe o parte se reduc pe partea cealaltă se înmulţesc, n-aţi luat in calcul nici costul pentru studenţii "străini"

Numai de la moldoveni sunt in jur de 5 mii studenţi/an, unde statul plăteşte pentru unul cat pentru 3 studenţi romani adică cat vreo 15000 studenti/an

Radu

Îmi pare rău dar niciunul dintre comentatori nu merge la esența lucrurilor, fără de care nu ajungem nicăieri. Vă mulțumiți să observați o stare (evidentă) de fapt, ca o fotografie. Ar trebui să căutăm să descifrăm cauzele profunde ale situației jenante în care a ajuns învățământul românesc și să tăiem răul de la rădăcină.Hai, că se poate. Mergeți pe urma banilor. Cine a avut de câștigat din degradarea învățământului ? Desigur că ariviștii și impostorii de toate orientările, care numai într-un asemenea mediu puteau emite pretenții la toate posturile și titlurile academice, aducătoare de mari și diverse beneficii materiale și de statut social. Așa că, sub masca democrației, s-au votat reciproc în toate funcțiile academice, care le-a asigurat, tot prin vot (!) cele mai înalte tiluri științifice academice. Așa că au fost înființate la iuțeală sute de srl-uri, pe care le-au întitulat facultăți și universități,au crescut cfrele de scolarizare până la absurd, și uite așa am ajuns un popor de profesori sub mediocri, care populează astăzi ministerele, parlamentul, partidele politice si toate instituțiile mai importante, dar fără muncitori calificați, maiștri etc.. Unde te uiți, în fruntea bucatelor numai profesori. Rezolvarea, cel puțin parțială, ar fi ca toți candidații să semneze la admiterea în învățământul superior o declarație că, în cazul că media îi va îndreptăți să intre la ”fără taxe” după absolvire vor returna tot costul (real) al școlarizării, dacă vor alege să profeseze în străinătate. Efectele ar fi atăt de mari și de diverse pentru restul românilor, încît mi-ar trebui 2-3 pagini numai ca să le enumăr.Încercați să vi le imaginați. Dar oare ar putea vota parlamentarii așa o lege de bună voie? Dar poate că ar face-o de nevoie.