Standard
Lucian Davidescu

Ce se va întâmpla cu economia românească după austeritate

Scenariile.

Nu există un scenariu optimist. Chiar dacă economia nu va mai scădea, fără ritmurile de creştere a investiţiilor, consumului şi creditării din anii trecuţi economia va simţi doar efectele rele ale unor ajustări care încă nu s-au terminat.

Nici una dintre aceste componente nu are motive să crească. Investiţiile nu cresc pentru că nu există perspectiva creşterii consumului – nici în România, nici în restul lumii -, iar băncile n-au pe cine şi de ce să mai crediteze.

Scenariul realist, cel mai probabil, este că România a ajuns să trăiască acum în limita propriilor posibilităţi. Toate excesele nesustenabile din trecut, vrând-nevrând, dispar. Sectorul privat, care a făcut ajustările din timp, îşi va găsi drumul. La stat însă ajustarea nu s-a terminat. După tăierile de venituri, urmează concedierile.

România va intra pe un drum anevoios de creştere lentă şi muncă pe brânci. Exuberanţa anilor 2007-2008 nu se va întoarce mai devreme de 5-10 ani. Abia atunci va fi justificată de fundamentele economice.

Dar scenariul realist nu pică din cer. Este nevoie de un efort enorm pentru ca lucrurile să nu ia o turnură proastă. Cel mai mare risc pentru buget este migraţia la negru a contribuabililor care încă mai plătesc taxe. Şi nu de dragul evaziunii fiscale, ci ca alternativă la faliment. O bună parte a economiei reale va funcţiona la limitele de avarie, iar firmele sunt vulnerabile la orice şoc.

Mărirea taxelor în timp de criză a dat tonul unei spirale nevăzute, care mai devreme sau mai târziu scapă de sub control. Taxele sunt mari pentru că nimeni nu plăteşte pentru că taxele sunt mari, pentru că… Spirala nu poate fi oprită decât printr-o mişcare de sens contrar: micşorarea taxelor, în special a celor aplicate muncii – care ating acum un nivel aberant: 45%, unul dintre cele mai ridicate procente din Europa.

Iar reducerea taxelor şi păstrarea unui deficit redus pot merge în tandem doar dacă există un control responsabil al cheltuirii banilor. Până acum n-a existat.

Cel mai greu va fi însă pentru oameni. Bugetarii rămaşi fără o parte substanţială a veniturilor vor trece peste primele facturi de încălzire de austeritate. Cu economiile terminate şi cu rate la bănci în întârziere, cu perspectiva concedierii, la primăvară mulţi vor fi obligaţi să se scotocească bine după banii de mâncare. Nu va fi un moment plăcut pentru nimeni. Pentru politicieni însă, meseria va deveni una de-a dreptul riscantă.

Cei mai competenţi salariaţi, mai ales dintre cei de la stat, dar şi din companiile private – secătuite prin taxe -, vor alege să plece din ţară. Antreprenorii care ştiu să facă afaceri cinstite vor încerca în altă parte. Bandiţii care se pricep doar cu statul vor rămâne pe poziţii. Ar fi încă un val de contraselecţie după atâtea care au spălat România în ultimii 70 de ani. Mai devreme sau mai târziu, efectele se văd.

Există şi un scenariu pesimist. El se poate materializa dacă se produce unul din mai multe riscuri. Fie politicienii intră în panică şi răstoarnă căruţa cu bani, fie FMI şi cumpărătorii internaţionali de obligaţiuni îşi pierd încrederea în România, fie zona euro intră în derapaj şi contaminează leul. În cazul acesta, consecinţele ar fi dramatice – încă o prăbuşire economică, falimente, şomaj masiv şi foame: România află ce înseamnă criza.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alex Nicolin

Ma indoiesc de faptul ca politicienii pot rasturna caruta cu bani, deoarece FMI-ul nu are in niciun caz de gand sa-i dea pe toti odata, ci, in transe mici. In cazul in care oranjgutanii si ceilalti maimutoi politici de diverse culori incep sa faca scandal, Jeff isi ia cu siguranta jucariile si pleaca, lasand Guvernul, oricare ar fi el, cu mana intinsa, deci cu simbriile neplatite la bugetari si pensionari. Chiar si in acest caz, probabilitatea de explozie a mamaligii este redusa, pentru ca in ultimii 20 de ani s-a transformat in … piftie.

In schimb, scenariul contagiunii "pietelor emergente" in urma unui soc major (iberic?) venit din Vest este destul de probabila in urmatorul an. Contagiunea este la fel de probabila si in sens invers, adica dinspre periferia estica spre zona Euro. Trigger-ele ar putea fi doua:

1) Rata de nerambursare a creditelor imobiliare o ia in sus, iar piata se deblocheaza … in jos (minor);

2) Dupa plecarea FMI, una dintre tarile vecine si prietene cu prim-ministrii liliputani intra in incetare de plati (major);

In ambele cazuri, poarta de intrare a crizei in sanul EuroZone ar fi Austria, tara ale carei banci sunt puternic expuse pe datorii est-europene prin intermediul subsidiarelor locale. Probabilitatile sunt corelate, iar evenimentele nu se exclud reciproc.

Scenariul realist este improbabil pentru ca, desi Guvernul a adus fiscalitatea dincolo de limita suportabilului, inregistreaza inca un deficit bugetar semnificativ (~6%?) venit dupa unul si mai rau. In aceste conditii, o reducere a taxelor fara reforme reale – timpul a expirat demult, iar concedierile pot fi cel mult cosmetice – nu ar face decat sa dea dezastrului un aer hazliu de populism, avand si darul de a accelera falimentul Statului, doarece, in acest caz, FMI s-ar putea sa taie macaroana. O astfel de perspectiva este chiar una mai buna, pentru ca un faliment rapid si curat este de preferat continuarii unei agonii fara niciun fel perspective. Cu cat momentul intarzie mai mult, cu atat mai multe firme vor fi trase la fund impreuna cu epava Statului.

In concluzie, merg pe scenariul realist, dar in varianta cu restructurare involuntara, prin faliment. Daca evenimentele se desfasoara astfel, concretizarea scenariului pesimist va fi un fel de bomboana pe tortul de arpacas al Romaniei 🙂

ova

La dracu cu economia romanesca, dupa cum am vazut un titlu pe site "Toate Europa a iesit din recesiune, doar doua tari raman pe minus. Ghici care ! " parca totusi varianta pesimista e tot mai probabila, mai putin chestia cu derapajul monedei europene si slabirea increderii FMI-ului si cumparatorilor internationali (increderea era deja pe panta descendenta de ceva timp si totusi… ).

Dupa cate am mai citit pe undeva Bulgaria ieftineste energia electrica si caldura, iar la noi de la anul alt val de scumpiri (energie, gaze, combustibili, etc Ura ). Cat despre scaderea taxelor si impozitelor nici nu se pune problema, eventual o crestere usoara .

Lucian PH

Eu sunt unul din functionarii publici care in februarie pleaca in Germania.Multumesc guvernului Boc ptr ca mi-a dat sansa sa plec din tara asta frumoasa locuita numai de lepre!

iokan

Nu sunt economist, asa ca pricep mai greu unele lucruri care sunt evidente pentru specialisti.Cer ajutor !

A) "Investiţiile nu cresc pentru că nu există perspectiva creşterii consumului " . Avem : investitii

a) romanesti

1.guvernamentale

2. private

b) straine

a1 -pot fi numai in strazi,borduri, cateva blocuri ANL,prima casa…– guvernul roman, oricare ar fi, nu se mai poate bizuri pe banci romanesti, fabrici si uzine… deci inafara de taieri nu mai are alte parghii.Nici pe vremurile bune nu putea construi blocuri in conformitate cu cererea, ci mai mult simbolic si propagandistic, deci aici proportionalitatea nu exista.

a2. Patronii romani nu mai construiec fabrici de carnati, deoarece oamenii nu mai au bani sa cumpere carnati.Aici relatia e adevarata,dar astea sunt situatii reduse procentual.

b) investitiile straine – 50% au fost de genul- cumpar fabrica romaneasca , o falimentez si o vand la fier vechi.Investitiile onorabile,cele care produc exporturi-Nokia, Dacia -nu depind prea mult de consumul intern.La fel si Mittal sau Alro – care n-au distrus dar se bazeaza pe facilitati energetice pe care le platim cu totii.Deci o exprimare mai adecvata era ca " Investiţiile straine nu cresc pentru că nu există perspectiva creşterii consumului în restul lumii.".Investitiile romanesti sunt oricum neglijabile.Corabia noastra nu mai are motor propriu, nici macar din acela cu sclavi la vasle – ci e la discretia fortelor externe care sufla in panze ( daca le convine).Cum spunea dnul Ilie Serbanescu -am devenit o tara bananiera care nu produce nici macar banane.

B) despre presupunerea implicita consum=bine.Sa defalcam :

consum din

a) productia proprie – in grava scadere

b) din importuri

1- high tech

2 -cartofi din Germania, maieuri din China, sare din Turcia, etc

Cresterea importurilor de tip b2 ne prinde bine (noua)?Ne scoate (pe noi) din criza?Propun introducerea notiunii de "importuri nesimtite" si "consumuri nesimtite".Astea ar trebui taiate si trebuiau sa fie primele taiate.De aici rezulta si unde ar trebui facute investitii.Nu stiu cum.Aveti idei? Sau eu gresesc si orice consum e bun iar banii greu munciti care vin din exporturi merita irositi pe cartofi din Germania ?

Alex Nicolin

@Iokan

Nu exista "consum nesimtit" sau "importuri nesimtite". Se cumpara de unde e mai ieftin. Daca asta inseamna importuri, inseamna ca producatorii romanii pur si simplu nu sunt competitivi. De multe ori nici macar nu sunt interesati sa fie. Atata timp cat multe firme sunt clientelare politic, iar cele care nu sunt, sunt sufocate de fiscalitate si de concurenta cu primele, ce dezvoltare economica mai poate exista?

Reset-ul va veni in momentul in care sandramaua se va prabusi datorita dezvechilibrelor acumulate in timp. In acest moment nu prea mai e nimic de reparat.

Consumatorul.com

1. Eu tot am impresia ca aceste "crize" sunt fabricate pentru ca cineva sa aiba beneficii 🙂

2. Nu prea am vazut criza in Romania, cel putin la sfarsit de an: magazine si supermarketuri supraaglomerate, drumuri blocate din cauza numarului mare de masini pretul benzinei a sarit de 5lei/l.

Lucian Davidescu

@Alex Nicolin

Nu subestima niciodată puterea de seducţie a iraţionalităţii 😀

@ova

Sau reducere de-facto a fiscalităţii prin off-shore…

@Lucian PH

Succes!

@iokan

Nesimţire e doar să-i impui ALTUIA ce să facă cu banii LUI 🙂

@consumatorul.com

Deci e fabricată sau nu e deloc?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.