România nu are nevoie de gaze de şist. După începerea exploatării gazelor din Marea Neagra de către Petrom, România poate deveni independenta energetic. Numai Chevron are nevoie sa obţină profit dintr-o astfel de exploatare, mai ales după liberalizarea completa a preţului gazelor. Daca o supraproducţie de gaze româneşti (chiar de şist) ar duce la o reducere a preţului lor (ca în America), ar fi bine, dar ma tem ca, cu atâta corupţie la noi nu se va întâmpla nimic bun pentru consumatorii finali. Gazele de şist se pot exploata şi fără a polua mediul. Chestia asta cu: gaze de şist=poluare, nu este decât o propaganda ordinara împotriva lor.
„Dependenţa energetică a României” şi axa Tartus-Tbilisi-Vaslui
După cum au început lucrurile, dezbaterea despre gazele de şist se va tranşa tot în stradă.
Dependenţă energetică sau poluare – aceasta ar fi presupusa dilemă din contractul cu Chevron. Despre poluare am mai vorbit – dreptul de-a exploata poate fi cumpărat de la localnici, la preţ de piaţă, dublat eventual de asigurare şi consfinţit prin referendum. Dependenţa energetică este cu totul altă discuţie.
Strict pe cifre, România este una dintre cele mai puţin dependente energetic ţări din Europa. Doar 30-40% din gaze sunt importate. În realitate, lucrurile stau chiar mai bine. Pentru că deficitul respectiv nu echivalează automat cu o „dependenţă”. Iată motivele:
Principalii furnizori sunt Romgaz şi Petrom, cu 5-6 miliarde de metri cubi fiecare. Importurile de la Gazprom oscilează de la an la an, între 0 şi 5 miliarde de metri cubi. Prin urmare, sunt acoperite din import doar iernile grele sau alte conjuncturi în care consumul este peste normal.
Există patru mari categorii de consumatori, care îşi împart piaţa destul de echilibrat:
Cei casnici, care folosesc gazele în principal pentru încălzire. Teoretic, această categorie poate fi considerată dependentă, însă la un preţ al gazelor nesubvenţionat consumul ar scădea, probabil, spre jumătate.
Industria îngrăşămintelor chimice consumă până la 3 miliarde de metri cubi pe an iar combinatele sunt principali angajatori în oraşele pe unde funcţionează. În realitate, industria îngrăşămintelor este foarte vulnerabilă la preţul materiei prime (practic, îngrăşământul poate fi considerat o formă de împachetare a energiei) iar până acum a depins de un preţ mult sub piaţă. Totuşi, asta nu a împiedicat un securist să devină cel mai bogat român. Soluţia pe termen lung pentru aceste companii ar putea fi să intre în parteneriate strategice, de împărţire a profiturilor cu furnizorii – interni sau externi.
Termocentralele, pentru producerea de curent şi/sau căldură. Curentul rezultat este destul de scump, dar are avantajul de-a putea fi produs în regim de urgenţă, pentru a acoperi vârfurile de cerere, şi cu un cost de capital foarte mic per MW instalat. Din cauza centralelor eoliene, care funcţionează intermitent, România va mai avea nevoie de termocentrale pe gaze, pentru a putea acoperi golurile. Însă până una-alta Petrom a construit una doar pentru că preferă să ardă gazul producând „în bandă” (deci fără avantajul preţului mare pe MWh) decât să-l vândă pe piaţa internă. Arată asta „dependenţă”? Probabil că nu.
Alţi consumatori industriali, de exemplu din metalurgie sau sticlărie, pentru care într-adevăr nu prea există alternativă. În total, dependenţa energetică poate fi estimată la aproximativ jumătate din consumul efectiv. Deci sub nivelul producţiei.
Şi atunci, de ce gaze de şist?
Chiar dacă România nu are nevoie de gaze, Europa are. Situaţie pe care SUA încearcă să o rezolve, măcar ca să n-o mai rezolve Rusia. Iar România este aici prinsă la mijloc.
Rusia sub Putin şi-a reluat pretenţiile de mare putere cu ajutorul banilor obţinuţi din petrol şi gaze. Ironic, dar creşterea a fost posibilă pe baza politicii monetare laxe practicată de Alan Greenspan şi Ben Bernanke la Fed. Pentru a ruina din nou Rusia, SUA ar avea nevoie să taie preţurile sau/şi pieţele de desfacere.
Cu petrolul este simplu: e de ajuns ca tipărirea de bani să înceteze şi ca dobânda-cheie a Fed să crească iar, apoi petrodolarul îşi va face treaba: jos barilul. Cu gazele este mult mai complicat, pentru că nu există piaţă. Aşa că SUA se agită să creeze cât mai multă piaţă: „Nabucco” apoi „TAP”, „AGRI” şi alte acronime mai mult sau mai puţin fezabile. Război în Siria pentru ca Arabia Saudită şi Qatar să construiască pe acolo o conductă, nu Iranul. Şi, desigur, fracturare hidraulică în Polonia, România şi cine se mai lasă convins.
De acord, România are aliaţi şi obligaţii – care presupun uneori chiar şi costuri economice. Însă jocul în care se lasă prinsă începe să sune a nebunie.
13 comentarii
pai uite daca vor asta americanii, foarte bine
– basarabia se uneste cu romania cu sprijinul SUA, se cara armata rusa din transnistria, in locul ei punem o baza militara americana sau romana sau europeana
– romania in zona senghen, fara viza in sua si alte tari
– romania in zona euro, ca ne doare capul de atata curs valutar si destepti ca isarescu, pana la urma cum nu dai castiga unii sufera altii
– scoaterea oricaror restrictii pe piata muncii in UE pentru romani
– sa vedem si ce castigam din aceste explorari, ca trebuie si noi sa construim niste autostrazi sa construim o economie puternica
daca facem cu cap putem doar castiga, daca o facem ca deobicei … mai bine nu facem
P.S. aia din vaslui pot fi expropriati, se face in orice tara din lume exproprierea chiar in SUA, dreptul asupra subsolului ei oricum nu au, s-au trezit acuma proprietarii din romania ca nu prea au drepturi, cand au votat constitutia ce au votat? nu le place? pai hai sa refacem constitutia, cumva incercam sa jucam la mai multe capete si nu se primeste nici capitalism nici socialism, daca asta e problema fundamentala dreptul la proprietate, pai sa vedem 10 proiecte le discutam, dezbatem rapid si noi poporul roman votam unul, si ne apucam de treaba, facem ca in elvetia orice trece prin referendum
Eu nu înţeleg ceva. Cum o să devină România ”independentă energetic” când e obligată de UE să îşi deschidă piaţa? România nu e în stare să ţină de gazul convenţional, pe care OMV abia aşteapă să-l exporte în Austria. Ce ne garantează că gazul de şist va fi vândut în România, nu în Germania (un exemplu la întâmplare), acolo unde închid ăia centralele nucleare de teama unui tsunami pe Rin sau pe Oder?
Către Ion Stoica
România este obligata de UE doar sa aibă o piaţă libera a gazelor, adică sa vândă gazele naturale la un preţ liber, format din cerere şi oferta. In momentul când se va realiza asta (adică 2018), OMV Petrom sar putea sa nu se mai chinuie sa vândă gaze în Austria (pentru care deocamdată nu exista posibilităţi tehnice de export) şi sa le vândă doar în România, unde preţul va fi mai mare decât în Austria, prin nişte smecherii tipic româneşti, de practici anticoncurentiale şi formare de cartel.
Către Ion Stoica
După liberalizarea completa a pieţei gazelor (adică 2018) nu ne poate garanta nimeni ca gazele de şist româneşti nu vor fi vândute în Germania, sau oriunde în lumea asta. Totul va depinde numai de preţul cu care germanii vor înghiţi aceste gaze sau vor continua sa importe de la rusi. O producţie masiva de gaze româneşti (din Marea Neagra sau de şist) poate forţa Gazprom sa scade şi ei preţul la gaze, asa cum i-au forţat şi americanii (asta teoretic, dar la noi în România legile economiei de piaţă nu funcţionează deocamdată).
Către Ion Stoica
Deocamdată, la ora care vorbim, Germania importa gaze de la rusi la preturi mai mici decât România. Asta datorita unor acorduri politice preferentiale şi datorita faptului ca nemţii nu sunt asa de prosti ca noi, sa facă acest import prin intermediul a 2 firme căpuşă (Wintershall Elveţia şi Imex Oil). Despre aceste 2 firme căpuşă, prin care preţul gazelor la consumator este umflat artificial cu cel puţin 10% nu vorbeşte nimeni din România, nici măcar Lucian Davidescu. Oare de ce? In iarna lui 2011 când a fost criza gazelor din Ucraina, Putin ia propus lui Băsescu sa-i vândă gazele ruseşti direct, fără nici un intermediar. Acesta din urma a tăcut mâlc şi situaţia a rămas neschimbata. Asta dovedeşte faptul ca cele 2 firme căpuşă nu sunt o afacere ruseasca, ci o afacere tipic româneasca după care se linge pe degete şi Băsescu şi alţi securişti români. Pina când?
Drăguţe mioare! Gazprom găureşte şi el în draci la Rromanika, după gaze de şist! Și se pare că au chicit mai bine zona decât americanii! Asta e! Șeful Gazprom e american!
Către Constantin Gheorghe
Nu ştiu dacă Gazprom a primit oficial o licenţă de explorare pentru gaze de şist în Rromanika, dar cu corupţia de la noi, orice este posibil. Faptul ca sunt mai multi competitori pe aceasta piaţă e bine, asta ar trebui sa ducă teoretic la scăderea preţului de vînzare a gazelor. Deocamdată la noi încă nu se aplica aceasta teorie la nimic. Cind o sa vadă lumea cu ce preturi vor ieşi acesta gaze pe piaţă o sa le piară cheful sa consume asa mult şi toată dezbaterea aceasta furtunoasa despre oportunitatea sau nu a exploatării gazelor de şist va fi inutila.
Cea mai mare organizatie care lupta pentru drepturile animalelor, PETA (People for Ethical Treatment of Animals), nu doar ca sustine eutanasierea in cazul animalelor lasate pe strazi, ba chiar arata ca aceasta este cea mai buna cale.
In expunerea de pozitie postata pe propriul website, PETA arata de ce este mai „omenos” sa eutanasiezi un caine vagabond decat sa il lasi sa traiasca pe strazi.
PETA incepe amintind ca intre 6 si 8 milioane de animale vagaboande ajung in adaposturile din SUA anual – chiar daca unele sunt adoptate sau recuperate de stapani, raman aproximativ 4 milioane de caini si pisici pe care nimeni nu le doreste. „Adaposturile nu pot gazdui in conditii potrivite si sustine toate aceste animale pana la moartea lor nauturala – ar fi fortate sa traiasca in custi stramte ani de zile, singure si stresate, si alte animale ar trebui sa fie refuzate deoarece nu ar exista loc pentru ele”.
http://www.ziare.com/social/caini-vagabonzi/cea-mai-mare-organizatie-de-protectie-a-animalelor-eutanasia-cea-mai-buna-optiune-1258909
Cea mai mare organizatie care lupta pentru drepturile animalelor, PETA (People for Ethical Treatment of Animals), nu doar ca sustine eutanasierea in cazul animalelor lasate pe strazi, ba chiar arata ca aceasta este cea mai buna cale.
In expunerea de pozitie postata pe propriul website, PETA arata de ce este mai „omenos” sa eutanasiezi un caine vagabond decat sa il lasi sa traiasca pe strazi.
PETA incepe amintind ca intre 6 si 8 milioane de animale vagaboande ajung in adaposturile din SUA anual – chiar daca unele sunt adoptate sau recuperate de stapani, raman aproximativ 4 milioane de caini si pisici pe care nimeni nu le doreste. „Adaposturile nu pot gazdui in conditii potrivite si sustine toate aceste animale pana la moartea lor nauturala – ar fi fortate sa traiasca in custi stramte ani de zile, singure si stresate, si alte animale ar trebui sa fie refuzate deoarece nu ar exista loc pentru ele”.
http://www.ziare.com/social/caini-vagabonzi/cea-mai-mare-organizatie-de-protectie-a-animalelor-eutanasia-cea-mai-buna-optiune-1258909
„e de ajuns ca tipărirea de bani să înceteze şi ca dobânda-cheie a Fed să crească”
Oare Fed va fi în stare să o crească?
Nu cumva asta va duce la o implozie pt piaţa creditului în US şi la un serviciu nesustenabil al datoriei guvernamentale US?
Nu cumva dobanda cheie Fed va rămâne „la greu” în urma celei impuse de piaţă (10 year note) în speranţa că inflaţia să „cârpească” muntele de datorii acumulat de guvernul US?
Mi se pare ciudat procentajul acordat consumului casnic..dupa atitea debransari si o trecere continuua pe consum de lemne..ca sa nu mai vorbesc despre economii impuse de lipsa sumelor acoperitoare consumului..
Si,nu inteleg de ce cu atite resurse diversificate pentru obtinerea energiei electrice nu exista alternativa de consum casnic la un pret mai scazut decit al gazelor.
Pentru consumul industrial ,evident nu mai exista aceeasi pondere ca inainte de 1989..
Si,totusi,preturile cresc si cresc…
Cum ni se poate explica ca suntem obligati sa aliniem preturile la nivel european,cind noi nu suntem in zona euro,veniturile nu sunt in euro si la nivelul celor din UE??
Este pretul gazelor in prezent cu adevarat un pret de piata ? Mai intai, pentru ca pretul sa fie de piata, el ar trebui sa rezulte dintr-o piata pe care sa se intreaca intre ei atat furnizorii cat si cumparatorii, fiecare furnizor sa pornesca de la pretul de cost si sa adauge sau nu o cota de profit in raport cu cererea. Acest lucru nu se intampla insa in realitate. Mai intai pentru ca oferta este cartelata in Europa de cativa ofertanti majori care trag cu coada ochiului unul la celalat, apoi gazul nu poate fi luat direct de la furnizor ci trebuie sa treaca prin conductele unor distribuitori care si ei sunt practic monopoluri in materie. In fine, peste toti acestia intervin interesele de stat in sensul ca anumiti furnizori folosesc gazul drept arma politica si in functie de afinitati ofera preturi care nu au legatura cu costurile reale. In fine, in cazul Europei, mai intervine si politica UE care impune obligatii de natura sa favorizeze anumite interese si state, care incearca sa asigure o concurenta reala intre produsele celor care au si cele ale celor care nu au resurse proprii si trebuie sa le cumpere de la mari departari. Pentru ca UE nu poate egaliza pretul in jos cum ar fi normal, egalizarea se face in sus, prin adaugarea de accize care nu au nicio legatura cu piata. Rezultatul este ca majoritatea companiilor implicate in extragerea si distributia gazelor fac profituri uriase, iar tarile favorizate de soarta cum este Romania nu mai are dreptul sa se bucure de costul redus al propriilor resurse. In felul acesta, tarile cu productivitati mari in industriile consumatoare de gaz primesc gazul la acelasi pret cu tarile care nu stau la fel de bine. Rezultatul este falimentarea industriilor din tarile mici, salarii tot mai mici in aceste tari si in consumul casnic imposibilitatea de a cumpara aceeasi cantitate de gaz ca si omologii lor din vest. Sa fie asta o economie de piata ?