Riscograma

De ce și cum să-ți faci offshore

Se știe deja! Cel mai important grup de clienți ai jurisdicțiilor offshore sunt politicienii care încearcă să își spele banii obținuți din corupție. Iar diversele feluri de investitori care încearcă să facă evaziune fiscală probabil că formează împreună o majoritate absolută.

Însă acestea nu sunt motive legitime și nici metode sigure. Legea are instrumente suficiente la nevoie pentru a da de urma oricui și a-l pedepsi, urmând firul banilor. Primul set de recomandări este, deci, să respectați legile – și nu doar pe cele convenabile, ci din fiecare dintre jurisdicțiile în care activați, și să cercetați dacă aveți motive legitime pentru a merge în offshore. Astfel de motive există!

În primul rând, trebuie să faceți distincția între diversele feluri de instrumente offshore. Compania offshore are drept principal scop contabilitatea și poate funcționa separat de banking-ul offshore, al cărui scop e protecția banilor, la fel cum ambele au sau nu nevoie de pseudo-anonimatul proprietarului. Să începem cu ultima.

Înregistrarea offshore

Jurisdicțiile offshore clasice, cu sonoritate exotică – Seychelles, Cayman, Delaware etc. – doar la asta mai sunt bune și nimic altceva: să păstreze confidențialitatea față de public asupra numelui proprietarului. De ce ar vrea cineva să păstreze o astfel de anonimitate? Pot exista o mulțime de motive legitime.

Unele extreme, precum frica de șantaje, răpiri, amenințări mafiote, persecuție privată sau publică, iar altele banale, deoarece poate fi reglată fin informația pe care o face sau nu publică în timpul negocierilor de afaceri. De exemplu, simpla informație publică despre proprietatea asupra unui activ ar putea face mai scumpă pentru respectivul proprietar achiziția unui activ complementar. Atenție, de îndată ce proprietarul trece hotarul legalității, informațiile despre identitatea lui pot fi aflate relativ ușor, iar cei care promit anonimat total cel mai probabil mint!

Contabilitatea offshore

Deja, jurisdicțiile despre care vorbeam mai sus sunt contraproductive. În lipsa tratatelor de evitare a dublei impuneri, se aplică din start un impozit cu reținere la sursă care anulează orice potențial câștig sau chiar taxe penalizatoare. Jurisdicții bune pentru contabilitate sunt cele “clasice” – Cipru, Malta, Irlanda sau care nu par chiar deloc exotice – Olanda sau Germania! Avantajele contabilității offshore nu țin atât de nivelul taxării (sub 10% oricum nu coboară), cât mai ales de faptul că există costuri de conformare destul de mici, totul merge foarte ușor – online, iar inspectorii fiscali nu au reflexe abuzive, de exemplu de a trece drept nedeductibile cheltuieli care sunt în mod normal deductibile, acțiune a cărei corectare se poate face abia în instanță și cu costuri mari.

Atunci când o companie livrează servicii la nivel internațional și eventual online, devine o chestiune de opțiune inițială în ce jurisdicție vrea să se înregistreze.

În schimb, dacă vine vorba despre folosirea de facturi din offshore pentru evaziune fiscală, este probabil cea mai proastă idee posibilă. Chiar dacă pe loc funcționarii fiscali să văd siliți să se conformeze, toate companiile de pe lanț intră pe o listă neagră cu suspiciune ridicată de fraudă.

Conturile offshore

Alegerea unui cont offshore este probabil cea mai dificilă dintre toate – nu există prea mulți parametri de comparat și contează atât de mulți factori încât orice jurisdicție poate fi simultan perfectă pentru unele nevoi și total nepotrivită pentru altele. Printre jurisdicțiile care s-au remarcat pentru soliditatea sistemului financiar – Elveția, Hong Kong sau Singapore.

De ce să îți faci un cont offshore? Fie pentru a evita confiscările dispuse arbitrar la nivelul statelor care consideră că banii cetățenilor sunt ca și ai lor – vezi cazurile Ciprului și Greciei, fie atunci când conturile dintr-o anumită jurisdicție sunt ținta popririi în mod particular.

Moral și legal, datoriile trebuie onorate, însă este dreptul legitim al debitorului să apeleze la toate instrumentele logistice legale pentru a controla el însuși modul și timpul în care se fac plățile.

Atenție – orice încălcare a legii sau suspiciune de terorism și crimă organizată poate duce la înghețarea conturilor pe termen nedefinit.

Rezidența offshore

Atunci când un potențial contribuabil are opțiunea de a se stabili oriunde dorește sau călătorește în permanență, el nu mai datorează impozit pe venit în jurisdicția inițială. Se aplică regula celor 183 de zile. Cine stă mai mult de 183 de zile într-o jurisdicție fiscală este obligat să se înscrie în registrul fiscal de acolo, iar cu documentul eliberat se poate suspenda din vechea jurisdicție.

Contribuabilul va datora impozitul pe venit în jurisdicția în care s-a stabilit, la nivelul practicat acolo, pentru veniturile din toată lumea.

Condițiile nu sunt imposibile (contribuabilul își poate păstra cetățenia și chiar domiciliul în vechea jurisdicție – taxele pe proprietate le va plăti în continuare acolo), dar sunt destul de dificile (trebuie să aibă rezidența în jurisdicția nouă, inclusiv fiscală, dar și “interesele vitale” – orice ar vrea legiuitorul să înțeleagă prin asta).

Jurisdicțiile celebre pentru taxarea zero a veniturilor sunt Monaco, Bahamas, Insulele Bermude și Emiratele Arabe Unite, toate însă cu un cost ridicat al vieții de zi cu zi. Există însă o mulțime de alte țări care oferă tratament fiscal preferențial pentru străini – la alegere.

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou