Riscograma
Lucian Davidescu

Vreţi agricultură? Tăiaţi subvenţiile! Cum a îngropat România 10 miliarde de euro



De ce merge agricultura prost în România? Subvenţiile sunt unul dintre motive, poate principalul.

În ultimii 10 ani, statul a plătit 10 miliarde de euro pentru subvenţii în agricultură, fără a socoti fondurile UE. Doar banii ăştia erau suficienţi ca să nu mai aibă nevoie de împrumuturi măcar pentru anul ăsta, şi nici să nu taie pensii sau salarii.

Iar cu dosul palmei din care dădea bani i-a nenorocit pe cei care chiar puteau obţine productivitate adevărată.

De ce? Pentru că a anulat în felul ăsta cele trei “subvenţii” naturale care ar putea funcţiona în România.

1. Preţul mic al terenului. La 1.000-2000 de euro hectarul, investiţia de capital este neglijabilă. Diferenţa până la 10.000 de euro, cât costă hectarul în vest, cântăreşte mai mult decât orice subvenţie. De-aia italienii din Banat au venit în România şi fac profit fără să le pese dacă statul le dă sau nu ceva.

2. Costul redus al forţei de muncă. Chiar şi dacă sunt plătite toate contribuţiile legale, în România munca în agricultură costă cel mult 500 de euro. În vest, costul este de cel puţin 1.000 de euro, şi asta în cazul în care ţăranii vin tot din România.

3. Costurile mai mici de transport, date de distanţele mai mici decât cele parcurse de importatori. În condiţiile în care trei sferturi din alimente se importă oricum, uneori de la mii de kilometri, producătorii au o rezervă enormă de competitivitate. Astfel, chiar dacă nu se prea pricep, ei tot ar putea intra pe piaţă cu preţuri mai mici şi marje de profit mai mari.

Cum s-au transformat aceste avantaje în stimulente pentru nemuncă?

1. Preţul mic al terenului. Cu subvenţii la hectar de 150 de euro şi taxe 0, terenul se amortizează în 5-10 ani chiar dacă nu e lucrat. Cel puţin un sfert din terenuri sunt în situaţia asta: cultivate doar de ochii inspectorilor şi lăsate să se “calamiteze”, ca să mai iasă şi de o despăgubire.

2. Costul redus al forţei de muncă. Proprietarul unei pârloage de 5-10 hectare poate obţine un venit comparabil cu salariul fără să facă aproape nimic.

De ce ar mai munci?

3. Costurile mici de transport. Un producător eficient poate obţine câştiguri mari de aici, care i-ar permite să-i cumpere pe cei ineficienţi, care n-ar putea rezista în condiţii de piaţă. Însă subvenţia atenuează aceste diferenţe astfel că îi salvează şi pe cei care nu produc aproape nimic.

Păi până când?