balonul-cu-aer-cald

Lucian Davidescu

Și totuşi, elevii de azi sunt mai buni, nu mai proşti decât părinţii lor

Doar din avion se vede că educaţia din România aproape că nu există. Din mijlocul lucrurilor se găsesc întotdeauna justificări, superlative sau comparaţii favorabile.

Printre erorile de percepţie, cea cum că elevii români îşi arată valoarea când ajung la şcoli din străinătate sau cea că „acum nu se mai învaţă ca înainte”. Păcatul fundamental al tezei că elevii români sunt mai buni decât cei din ţări cotate mai bine de testele interanţionale vine dintr-o eroare de poziţionare. Judecata o fac desigur cei plecaţi, care provin din clase sociale mai înalte şi au ambiţii mai mari. Elevii respectivi au urmat cele mai bune şcoli şi licee de aici şi aterizează acolo în instituţii de nivel mediu. De unde apare concluzia că „în România se învaţă mai bine”.

Păi nu prea, dacă elevii respectivi s-ar fi mutat tot în România, într-un orăşel de provincie ar fi avut un şoc şi mai mare, iar dacă s-ar fi mutat la o şcoală de la ţară ar fi constatat că noii colegi învaţă să citească cuvinte întregi abia prin clasa a cincea.

O altă eroare de poziţionare, la care achiesează chiar şi personaje foarte lucide şi raţionale: cândva ”se făcea, totuşi, carte…”. Este vorba despre o comparaţie similară: între o elită de atunci şi media de acum. Și atunci erau licee bune, unde toată lumea învăţa, şi licee proaste, unde toată lumea pierdea vremea. Acum, situaţia este aceeaşi. Chiar dacă majoritatea au picat la bacalaureat, au fost şi destule note de zece sau foarte aproape de zece.

Iar liceele care erau atunci căutate (presupus-bune) sunt acum şi mai căutate. Schimbarea sistemului de admitere, de la examenul pe liceu la cel pe judeţ, a făcut ca media de admitere să crească, chiar şi la peste 9,5. Asta, pentru că a dispărut riscul de-a rămâne pe dinafară în cazul unei opţiuni prea ambiţioase. Li se poate reproşa acestor copii că învaţă mai puţin decât colegii lor de acum 30-40 de ani? Nu, iar singura problemă este că sunt puşi să înveţe sârguincios aceleaşi bazaconii.

Media rezultatelor este însă mult mai greu de comparat, şi ar fi nevoie de un efort ştiinţific de amploare pentru a ajunge la o concluzie. Bun, ştim că 40% dintre elevii care aveau 15 ani în 2009 erau analfabeţi funcţional? Dar care este rata acestui indicator în rândul generaţiilor care au acum 30, 40, 50, 60 de ani etc. În lipsa statisticilor, aproximări se pot face din aproape în aproape.

Prima este constatarea empirică – comparaţia dintre elevi şi părinţii respectiv bunicii lor. Chiar dacă la nivel declarativ şcoala a evoluat, regula generală este că bunicii vin la părinţi să ceară ajutorul pentru a desluşi o reţetă farmaceutică, nu invers, şi că părinţii merg la copii să le ceară ajutorul pentru a trimite un e-mail, nu invers. Analfabetismul informatic a cărui pondere creşte cu vârsta pare o boală a bătrneţii şi a scăderii puterii de învăţare. Însă în realitate este doar un simptom al analfabetismului funcţional. Există şi persoane trecute de 50 de ani care mânuiesc computerul cu naturaleţe. Ei sunt printre puţinii care, la vremea lor, au învăţat cu folos.

Iată ce arată un studiu de acest tip realizat în 1995 în Olanda: Comparând grupa de vârstă 15-50 de ani cu cea de peste 50 de ani, olandezii au descoperit următoarele. În prima grupă, distribuţia abilităţilor de lectură este de aproximativ 6%-19%-52%-23%, primul procent fiind al analfabeţilor funcţionali iar ultimul al celor buni şi foarte buni. La grupa de peste 50 de ani, distribuţia este 21%-40%-33%-6%.

Spre deosebire de România, Olanda a fost o ţară dezvoltată şi democratică pe tot parcursul secolului al XX-lea, deci este de aşteptat ca la noi discrepanţele să fie chiar mai mari.

Însă marele avantaj pe care îl au generaţiile şcolare de astăzi nu doar faţă de părinţii lor ci chiar faţă de cele de acum 10 ani este internetul. Accesul nelimitat la informaţie deschide un canal paralel de învăţare, care se va dovedi probabil mult mai util decât învăţământul clasic. Pentru majoritatea, „mesul” este prima ocazie de-a formula un text cu subiect şi predicat fără să se conformeze tiparelor idioate învăţate la şcoală:

“văzduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete”
“mănunchiul strălucitor al razelor de soare se răsfiră din înalt”
“s-a ivit discul roşu al soarelui ”
“cer senin, albastru ca floarea de nu mă uita”
“pomi încărcaţi în lumină şi culoare”
“soarele -cerc de foc”
“mingea de aur de pe bolta azurie”
“cărări de soare”
“livezi scăldate-n aur”
“a pictat cu un verde puternic toată pădurea”
“a acoperit păşunile şi munţii cu verdeaţă”

„Expresii frumoase” pentru toate anotimpurile, aici

„Haifive” este prima tentativă de-a pune în ordine informaţie releantă (mult mai bine decât „oracolele” de pe vremuri, o combinaţie de haos şi sirop), dar şi de-a conştientiza imaginea personală. Până şi pornografia este mai puţin dăunătoare decât multe dintre cursurile de imbecilizare programatică. Internetul este, probabil, unul dintre motivele pentru care analfabetismul funcţional în rândul tinerilor de 15 ani a scăzut între 2006 şi 2009 de la 53% la 40% în testările PISA.

Iar acestea sunt doar situaţiile de la baza piramidei. Computerul şi internetul deschid drumul către informaţia relevantă, utilă, către situaţia în care trebuie să iei decizii şi chiar poţi să câştigi bani. Spre deosebire de situaţia dramatică a generaţiilor anterioare, educaţia formală nu mai este acum singurul element care poate face şi desface viitorul unui tânăr.

P.S. Iată încă un test PISA:

Folosiţi documentul „Balonul cu aer cald” de pe pagina precedentă pentru a răspunde la întrebările care urmează.

Întrebarea 8: BALONUL CU AER CALD
Care este ideea principală din acest document?
A Singhania era în pericol în timpul călătoriei sale cu balonul.
B Singhania a stabilit un nou record mondial.
C Singhania a survolat atât marea, cât şi pământul.
D Balonul lui Singhania era gigantic.

Întrebarea 9: BALONUL CU AER CALD
Vijaypat Singhania a folosit tehnologii utilizate la alte două tipuri de transport. Care suntaceste tipuri de transport?
1. …………………………………………………..
2. …………………………………………………..
Întrebarea 10: BALONUL CU AER CALD

În ce scop a fost introdusă în acest document imaginea unui avion de mare capacitate?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………

Întrebarea 11: BALONUL CU AER CALD
De ce desenul ne arată două baloane cuaer cald?
A Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania înainte şi după ce a fost umflat.
B Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania cu cea a altor baloane cu aer cald.
C Ca să arate că balonul lui Singhania pare mic privit de la sol.
D Ca să arate că balonul lui Singhania era cât pe ce să se ciocnească de un alt balon.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *