Grecia, salvare cu pistolul la tâmplă. Dar ce se va alege de România

#1. Mai rezistă euro? #2. Dacă da, va mai găsi loc şi pentru România? #3. Dacă da, e o veste bună sau ne va încurca mai rău?

Cum ar fi rezolvat Einstein problema Greciei? Probabil, într-un cuantic-pur-stil-european. I-a explicat chiar lui Schrodinger, într-o scrisoare: “superpoziţia cuantică a unui butoiaş instabil cu praf de puşcă va conţine, după un timp, atât componente explodate cât şi neexplodate” (16 februarie).

Şi, într-adevăr, micul război balcanic dintre Germania şi Franţa s-a încheiat în doi peri. Grecia ar putea primi o sumă neprecizată din partea UE, dar numai dacă va contribui şi FMI cu o cotă neprecizată, şi numai dacă Grecia ajunge în pragul falimentului, şi cu condiţia ca în momentul respectiv să se voteze din nou pachetul de ajutor, în unanimitate.

Grecii au câştigat deocamdată o scurtă perioadă de linişte, în care să caute dobânzi mai mici de 6%.
Euro a câştigat o scurtă perioadă de stabilitate, fără să creeze totuşi hazard moral în rândul celorlalţi porcuşori.
Rezolvă asta cauzele care au dus lucrurile până aici? Nici vorbă! Linişte şi stabilitate a fost şi ani de zile până acum. Dar nervii europei stau să pleznească. Iar fiecare ţară membră poate să apese trăgaciul.

Ce motive ar avea? 5 variabile care fac zona euro volatilă:

1. Finanţe publice. Problema principală a Greciei este indisciplina fiscală. Acum, are de ales dacă să taie în carne vie sau să moară de cangrenă. În ritmul ăsta, chiar şi un bailout poate cel mult să prelungească agonia cu un an.

2. Salarii. În timp ce în Grecia salariile creşteau mult mai rapid decât productivitatea, în alte ţări ele trebuia să crească mai încet. Evident, vorbim de Germania. Câştigul de productivitate astfel obţinut a ajuns la scadenţă. Culmea, acum una dintre puţinele şanse aleGreciei este să crească salariile în Germania.

3. Dobânzi. Unei naţiuni nepregătite – guvern sau indivizi – banii ieftini îi dau impresia că se poate întinde oricât, că nimic nu e prea scump şi că incompetenţa sau corupţia nu contează. Evident, toate trebuie plătite. Acum sau mai târziu.

4. Inflaţie. Excesele se corectează mai uşor prin măriri de preţuri decât prin micşorări de salarii. Dezavantajul este că în cazul inflaţiei plăteşte toată lumea pentru cei care au produs pagubele. Însă Banca Centrală Europeană nu va tipări bani doar pentru ca să provoace inflaţie în Grecia. Aşa că singura soluţie de restrângere a veniturilor rămâne creşterea impozitării.

5. Curs valutar. Fără corsetul euro, Grecia şi-ar face ajustările mai uşor, tipărind monedă pe cont propriu. Asta, după un mic dar sănătos faliment suveran. Argentina a făcut-o în 2001 şi a avut parte apoi ani la rând de „creştere economică chinezească”. Şi pentru germani, asta e deja o perspectivă atractivă, chiar dacă restul sunt încă romantici.

Neatractivă este în schimb o altă ambiţie a zonei euro: să primească porcuşori noi.