Standard
Lucian Davidescu

Eleftheria i thanatos! Grecii jură că ne îngroapă pe toţi. În ce ordine?

Georges Papandreou: „Trebuie ca Europa şi zona euro, într-un efort comun, să prevină extinderea crizei în economia europeană şi mondială”

Dai în mine? Dai în tine. Dai în fabrici şi uzine
Nu mai este o criză grecească, e deja o criză a datoriilor europene. Premierul grec a speculat bine momentul în care propria ţară s-a rostogolit trei trepte pe scara Fitch. Pentru că panica făcea deja valuri. În Portugalia, unde au căzut doar două trepte, Puterea şi Opoziţia tocmai se pupau pe obraji de spaimă. Spania a scăpat cu o singură treaptă retezată. Irlanda şi Italia aşteaptă să vadă ce li se va întâmpla

Dacă Grecia nu plăteşte, atunci cine plăteşte?

Când e vorba de expunere directă faţă de activele greceşti, francezii au de luat 51 de miliarde de euro. Germanii, alte 31 de miliarde de euro (proporţia contribuţiilor la bailout este inversă). În Europa de Est, expunerile indirecte sunt mai mari în Ungaria, Cehia sau Polonia (câte 1% din PIB) decât în România sau Bulgaria (0,5% din PIB).În caz că Grecia încetează plăţile, nimeni nu ştie exact unde s-ar opri dominoul prăbuşirilor.  Însă, la final, dezastrul lăsat în urmă ar putea fi comparabil cu cel de la Lehman Brothers.

Unde se duc băncile când se duc?
Pentru zona euro, criza din Grecia este una a datoriilor. Însă pentru Balcani, ea s-ar traduce în primul rând într-o criză bancară. Băncile greceşti au cele mai mari expuneri în ultimele ţări intrate în UE: România, Bulgaria şi Cipru. Scenariul catastrofal, dar puţin probabil, este că falimentarul stat grec ar obliga băncile să aducă banii acasă. Mai probabil este însă că, dimpotrivă, băncile greceşti şi-ar pune banii la adăpost la vecini.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nelu

Nu scapam..

solutia de urgenta ar fi ca BNRul sa repatrieze "cashul" din banci si bonduri straine.. in tara… rapid.. la fel si cu aurul imprumutat .. "peste tot"… apoi tre sa bagam si noi un defaul rapid asa scurt pe doi.. ca in veci nu mai apucam noi sa platim banii astia inapoi…

Cristi

Genial designul raportului – in stil domino. Sincer, aplauze!

dum_dum

Sa ne mai lasi cu AGENTIILE DE RATING …..fac parte din acelasi sistem CRIMINAL …E o gasca de '' baieti destepti planetari'' Inainte de a se prabusi bancile Americane respectivele AGENTII DE ''RATS''ING cotau respectivele banci cu ratinguri excelente.. SI_AU PIERDUT CREDIBILITATEA ! Dupa principiul ''eu iti produc boala tot de la mine cumperi si medicamentul …aceste agentii actioneaza in tandem (grup) de banci probabil avand aceeasi actionari….. Oricum directoriii se plimba de la unii la altii intr-un fel de ''rotatia cadrelor'' ……

steff

Ce sunt alea derivate financiare, poate sa-mi explice si mie cineva ?

Aa, si nu in limba chineza.

Lucian Davidescu

@Cristi
În mod normal, nu este riscant. Ideea este că renunţi la un beneficiu mare, incert, pentru unul mai mic, dar sigur.
Cealaltă parte poate avea interese perfect contrare, caz în care asigurarea este perfectă.
Sau poaate fi un manager de riscuri, care acoperă eventualitatea pierderii din alte contracte.

Sigur, există şi excepţii. De exemplu, derivatele „sintetice”, cu referinţe faţă de care nu există expunere directă (cazul Abacus/Goldman Sachs). Ele sunt mai apropiate de noţiunea de pariu, dar bunele-practici spun că şi aici trebuie să existe acoperire pentru orice eventualitate (hedging).
Și există şi tentaţia de-a merge „naked”, caz în care eşecul înseamnă faliment. Este deja un fel de ruletă.

Lucian Davidescu

@steff

Derivatele sunt contracte bazate pe o valoare viitoare.

În sens larg, termenul include chiar şi lucruri banale,

De exemplu, o promisiune de cumpărare la preţ fix. Sau un pariu sportiv. Sau asigurarea unui credit.

În sens strict financiar, sunt operaţiuni standardizate denumite futures, options, swaps etc. Practic, partenerii contractuali se angajează să dea bani unul altuia în funcţie de ce se va întâmpla cu valoarea de referinţă.

De exemplu, o operaţiune futures poate suna aşa. Acum, o acţiune costă un leu. Eu voi avea bani abia peste o lună, dar cred că preţul va creşte. Facem un contract că peste o lună îmi vei da 10 acţiuni pentru zece lei (neglijăm comisioanele).

varianta a) Dacă preţul creşte cu 20%, tu le vei cumpăra cu 12 lei, vei ieşi în pierdere cu 2 lei, iar eu voi obţine 2 lei profit.

varianta b) În schimb, dacă preţul scade cu 20%, tu le vei cumpăra doar cu 8 lei. Profitul tău e doi lei, la fel şi pierderea mea.

Cristi

@ Lucian Davidescu, am inteles in mare mecanismul contractelor futures, dar nu inteleg rostul lor. De ce ar face cineva un asemenea contract riscant? Sau tocmai asta e faza? Risti ca la pariurile sportive?

molie

Portugalia, Spania …. (o noua ordine)

Unde-s multi puterea creste! Falsa popozitie in cazul de fata.

Cristi

Merci de raspuns!

rurik

derivate ? Vinderea pielii ursului din padure Sau cum a facut John Law la inceputul secolului al xviii lea de a bagat pe multi in rahat. Vindea actiuni cu promisiunea unor mari castiguri din indiile occidentale

Marian

Ca sa citez din Tache, Ianche si Cadar: "turcu' plateste"

Andrei

Lucian, am o intrebare f. grea pentru tine, dar sunt convins ca o sa iti placa 🙂

Sa spunem ca ai 100.000 RONI. Si stii sigur : Grecia NU va putea plati banii si va declara faliment. Simplu, scurt pe doi ! FALIMENT ! In ce iti vei transforma banii ca sa fie la adapost ? USD , EURO sau RONI ? Si de ce ai face o asemenea alegere ?

Lucian Davidescu

@Andrei

Pentru că nu cred în profeţii, încerc un răspuns de rabin. Depinde.

Orice aşteptare poate deveni realitate sau, dimpotrivă, poate deveni absurdă, doar pentru faptul că este împărtăşită de prea mulţi.

Trecând peste asta, opţiunea mea intuitivă (deci nu neapărat câştigătoare) este următoarea:

– pe termen scurt, dolar, pentru a profita de şoc.

– pe termen mediu, euro, pentru că odată scăpată de balast zona euro va câştiga, pe medie, în productivitate.

– pe termen lung leu, pentru încă există un gap de productivitate şi de putere de cumpărare care – mai devreme sau mai târziu – se va îngusta.

John Galt

Mecanica asta cuantica, nu e deloc grea..

😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.