Inca un mit se transforma in pulbere. Incet dar sigur, societatea noastra se dezvaluie asa cum este. Eu pariez ca urmatorul mit desfiintat va fi credinta la romani.
Bac-ul trebuie repetat, dovezile arată că au promovat prea mulţi!
Este greu de explicat panica morală a Bac-ului de anul acesta, bazată pe rata „mică” de promovabilitate. Sunt elevii mai slabi? Examenul mai dur? Sau nici una, nici alta? Greu de răspuns – e ca şi cum ai cântări o monedă falsă cu o balanţă măsluită.
De ce ar trebui să fie promovabilitatea mai mare sau mai mică? Majoritatea absolvenţilor din universităţi ajung să lucreze în domenii fără legătură cu propria specializare. Nu pentru că ar fi prea mare bătaia pe „posturi” ci pentru că fie posturi pentru calificările respective n-au existat niciodată, fie dacă există universitatea nu oferă minimum de calificare necesară, fie pentru că şi în rarele cazuri când universitatea este adaptată la piaţă, studentul n-a catadicsit să înveţe nimic.
N-a învăţat nimic la facultate pentru că n-a învăţat nimic la liceu, pentru că n-a învăţat nimic la şcoală, desigur. A, da, a tocit materia – în săptămâna dinaintea examenelor, pentru a o uita în săptămâna de după.
Despre cât de slabă este calitatea educaţiei româneşti se ştie în linii mari. Se ştie că nici o universitate românească nu este în top 500 mondial, aşa cum se ştie şi că abslvenţii de gimnaziu sunt cei mai slabi din Europa. Nivelul absolvenţilor de liceu a rămas însă „o afacere locală”, pentru că nu există studii comparative care să arate exact cam cum stăm.
Un lucru este însă destul de limpede – jumătate dintre elevii de gimnaziu sunt analfabeţi funcţional, dar totuşi sunt trimişi în liceu să jongleze cu noţiuni abstracte, de la critica literară până la versiuni simplificate ale ştiinţelor exacte. Însă datele arată că majoritatea nu ştiu să citească, mai ales dacă-i vorba de un text ştiinţific, şi nu ştiu să folosească matematica mai departe de operaţiile simple.
Aşa că referatele copy-paste, meditaţiile, memorarea mecanică sau frauda nu mai sunt accidente ale sistemului ci singurul mod în care el poate supravieţui. Fără ele, adică fără iluzia că fac ceva, elevii şi-ar da seama că îşi pierd vremea complet şi ar pleca acasă!
Culmea este că există competiţie! Elevii buni se bat pe şcolile cu profesori buni şi invers. Problema este că, până şi în aceste cazuri, ambele părţi sunt conştiente de minciună. Elevii învaţă nu pentru că asta le-ar folosi la ceva ci doar pentru a demonstra prin notă că, dacă trebuie, vor fi în stare să înveţe şi ceva util. Situaţia asta serveşte însă doar scopurile unei minorităţi. Pentru cei mai mulţi, este o chestiune irelevantă – de aici dezinteresul şi notele mici de la un bac cu subiecte la fel de cretine ca întotdeauna.
Însă aşa cum anunţă graficul de sus, acesta nu este un eseu. În lipsa unei evaluări corecte, să încercăm o estimare – câţi au nevoie de bacalaureat pentru că le-a fost util liceul şi pentru câţi nu contează dacă îşi văd de alt drum.
Testele PISA ale OECD, care se fac din trei în trei ani pe eşantioane cu vârsta de 15 ani, ar fi un început bun. Potrivit testării din România, generaţia care a dat bacalaureatul anul trecut şi anul acesta avea în 2006 o rată a analfabetismului funcţional de 53% – cea mai mare din Europa. Analfabeţii funcţional sunt persoane care ştiu să citească dar cărora asta nu le serveşte la nimic. Fenomenul nu este nou ci doar recent cercetat. Se poate demonstra empiric – micii analfabeţi funcţional de azi citesc şi scriu oricum mult mai bine decât părinţii sau bunicii lor.
Scorul a scăzut la evaluarea din 2009, la doar 40,4% – nu pentru că s-ar fi schimbat ceva în metodele de predare ci mai degrabă ca urmare a exploziei internetului – o oră pe „haifaiv” sau căutând manele pe „goagăl” ajută mai mult la abilităţile de citire activă decât un semestru întreg de „ce spune criticul despre poet”.
Imediat deasupra analfabeţilor funcţionali se află aşa-numitul „nivel al doilea”. Potrivit explicaţiilor OECD, este vorba despre elevii care pot să citească şi înţeleg câte ceva, dar doar dacă este relativ uşor şi cu un efort care îi epuizează. În majoritatea ţărilor cu apă caldă, această grupă este destul de mică încât să încapă în a treia treime, alături de analfabeţii funcţionali. În România, ei constituie treimea din mijloc şi clienţii fabricilor de diplome.
Bun, lucrurile acestea se ştiu mai mult sau mai puţin, dar consolarea era că „şcoala românească pregăteşte vârfuri. Surpriză!, stăm foarte prost şi aici. Pe cea mai înaltă treaptă a performanţei la citire, „nivelul 6” (unde media OECD este 1% iar maximum e atins de Noua Zeelandă cu 2,9%), România este trecută cu fix 0%. Asta înseamnă că n-au găsit nici măcar 3 elevi între cei 4776 de elevi testaţi (159 de şcoli şi licee, 90% din mediul urban), ca să poată rotunji la 0,1. La „nivelul 5” s-au clasat 0,7% din elevii români, de zece ori mai puţin faţă de media OECD.
Au fost testele prea grele? Nu, au fost la fel de înfiorător de uşoare pentru toate ţările participante! A fost metodologia nefamiliară? Da, exact, atâta naturaleţe şi concreteţe sunt de-a dreptul extraterestre pentru şcoala românească:
AVARUL SI AURUL SĂU
O fabulă de Esop
Un avar a vândut tot ce avea si si-a cumpărat un lingou de aur, pe care l-a îngropat într-o groapă în pământ, lângă un zid vechi. În fiecare zi, se ducea să-l privească. Unul dintre muncitorii săi a remarcat vizitele dese ale avarului la locul cu pricina si s-a hotărât să-l spioneze. Muncitorul descoperi repede secretul comorii ascunse, si săpând pământul, a dat peste lingoul de aur, pe care l-a furat. La următoarea sa vizită, avarul, găsind ascunzătoarea goală, începu să-si smulgă părul din cap si să se văicărească. Un vecin, văzându-l doborât de durere si aflând motivul, îi spuse: „Vă rog să nu vă mai plângeţi; mai degrabă mergeţi si căutaţi o piatră, îngropaţi-o în groapă si imaginţi-vă că aurul e tot acolo.
Vă va fi la fel de folositor, căci atunci când aurul era acolo, de fapt nu îl aveaţi, deoarece nu făceaţi nimic cu el.”Folosiţi fabula „Avarul si aurul său” pentru a răspunde la întrebările care urmează.
Întrebarea 1: AVARUL
Citiţi propoziţiile de mai jos si numerotaţi-le în funcţie de succesiunea evenimentelor din text.
_ Avarul a hotărât să îsi transforme toţi banii într-un lingou de aur.
_ Un bărbat a furat aurul avarului.
_ Avarul a săpat o groapă si a ascuns comoara în ea.
_ Vecinul avarului i-a spus să înlocuiacă aurul cu o piatră.Întrebarea 2: AVARUL
Cum a obţinut avarul lingoul de aur?
………………………………………………………………………………………………………………..
Întrebarea 3: AVARUL
Iată un fragment dintr-o discuţie purtată de două persoane care au citit „Avarul si aurul său”.
Ce ar putea să adauge Interlocutorul 2 pentru a-si susţine punctul de vedere?
………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………..
Întrebarea 4: AVARUL
Care este morala principală a acestei povesti?
A Nu acumulaţi bogăţii care pot fi furate.
B A avea încredere în alţii e o greseală.
C Dacă nu folosesti ceea ce ai, e ca si cum nu l-ai avea.
D Nu trebuie să te plângi de lucruri care nu pot fi schimbate.
Iar acest test, dat elevilor de 15 ani, trebuia dat profesorilor – eliminatoriu – chit că erau picaţi mai mult de 50%:
Dar iată şi rezultatele:
0% „Nivelul 6: face inferenţe multiple, comparaţii şi contraste, demonstrază înţelegerea completă a unul sau mai multe texte, integrează informaţie din mai mult de un text, înţelege idei nefamiliare în prezenţa informaţiilor concurente” OECD = 1%
0,7% „Nivelul 5: găseşte şi organizează mai multe fragmente de informaţie adânc integrată în text, deducând care informaţie din text este relevantă, evaluează critic sau emite ipoteze folosindu-se de cunoştinţe specializate” OECD = 7%
6,1% „Nivelul 4: găseşte şi organizează mai multe fragmente de informaţie disparată, interpretează sensul nuanşelor de limbaj dintr-o secţiune de text, demonstrează o înţelegere corectă a textelor lungi sau complexe, cu formă sau conţinut nefamiliare” OECD = 19,9%
21,2% „Nivelul 3: găseşte şi, în unele cazuri, recunoaşte relaţia dintre mai multe fragmente de informaţie, integrează mai multe părţi ale unui text pentru a identifica o idee principală, găseşte informaţia cerută chiar dacă nu este proeminentă, demonstrează o înţelegere detaliată a textului în relaţie cu experienţa familiară proprie” OECD = 27,9%
31,6% „Nivelul 2: găseşte o informaţie sau mai multe, recunoaşte ideea principală dintr-un text, înţelege relaţiile şi înţelesul dintr-un fragment limitat de text când informaţia nu e proeminentă iar cititorul trebuie să facă inferenţe de nivel redus” OECD = 24,4%
23,6% „Nivelul 1a: localizează una sau mai multe bucăţi de informaţie prezentată explicit, Recunoaşte tema principală sau intenţia autorului într-un text cu subiect deja familiar, face conexiuni simple” OECD = 13,8%
12,7% „Nivelul 1b: localizează o singură informaţie, prezentată explicit, într-o poziţie proeminentă, într-un text scurt, simplu, cu un context familiar şi scris foarte lizibil” OECD = 4,8%
4,1% „Sub nivelul 1 b: Nu demonstrează nici cele mai elementare forme de alfabetizare măsurate de PISA” OECD = 1,1%
59 de comentarii
@ion
Dupa ce am daramat scoli inteleg ca rezultatele la scoala au scazut.
Dupa ce am daramat spitale inteleg ca nivelul de sanatate al populatiei a scazut. Dar in locul scolilor si spitalelor au aparut biserici. Ar fi culmea sa stam prost tocmai la capitolul asta.
@ion sper sa ai dreptate si sa se intample cat mai curand. o problema pe care nu si-o pun prea multi, oare nu exista o legatura intre aceasta "religiozitate" excesiva si numarul mare de analfabeti si semianalfabeti din Romanaia, nu de alta, dar istoria ne-a invatat ca biserica nu a prea incurajat invatatura, dimpotriva a facut tot posibilul sa puna bete in roata si sa taraganeze educatia maselor.
Auziti, dar nu vad elevii cu abilitati exceptionale la noi in tara? E vorba de culoarea mov? Dar vai, unde a disparut?
stai linistit , nimeni nu vrea ca masele sa "deschida ochii" … nici macar eu, care sunt un comunisto-socialisto-liberalo-etc. … vorba poetului "oamenii sunt nascuti egali" … "maaarsh ma" 🙂
1. "Se ştie că nici o universitate românească nu este în top 500 mondial"
Daca cei mai buni elevi nu ar fi plecat afara din tara la studii, atunci iti garantez ca am fi avut universitati in top 50, nu 500. Universitatile de la noi fac ce pot si ei ca sa supravietuiasca. Selectia e mult mai slaba. Daca ar fi mult mai exigenti, profesorii se tem ca majoritatea o sa plece si atunci ei raman fara locuri de munca. Si astfel sunt nevoiti sa ii treaca examenele si pe cei care nu merita.
2. Elevii romani sunt cei mai slabi din Europa.
Nu sunt cei mai slabi. Sistemul romanesc de invatamant nu e compatibil cu tipul asta de teste. Si nici testele astea nu sunt foarte relevante.
"Avarul si aurul"
De exemplu, la intrebarea 4 intreaba despre morala povestii. Morala povestii trebuia sa fie sa nu iti fie frica ca pierzi ceea ce ai acumulat. Avarul se ducea in fiecare zi si se uita la comoara. Nu trebuia sa verifice zilnic. Astfel a atras atentia ca un fraier. Si pun pariu ca muncitorul din fabula care a profitat de situatie a fost roman.:))
In testul asta, care e morala?! Morala e: "sa folosesti ceea ce ai." Si in cazul aurului, e sa il cheltui. Asta e ca si cum ai zice ca e mult mai bine sa cheltui bani decat sa acumulezi resurse si sa planifici rational pe termen lung. Multe astfel de teste te invata sa fii un bun consumator, nu un bun investitor.
"Reading task"
In situatia asta, are mai mult de a face cu cunostintele de psihologie, cu personalitatea elevului de 12 ani, cu verificarea presupunerilor despre invatat decat cu o anumita metoda. Nu ai de unde sa stii ce metoda o sa functioneaza. Si deci nu ai cum sa determini care metoda e cea mai folositoare pentru un elev de 12 ani. Depinde de abilitatile bine dezvoltate si slab dezvoltate ale acestui elev. Deci intrebarea e stupida si irelevanta.
3. Au promovat prea multi la bac.
Da. Judetele cu cele mai mari grade de promovabilitate NU au avut camerele video la bac. Altfel ar fi avut cu vreo 15-20% din total mai putini promovati. Deci media pe tara de promovabilitate trebuia sa fie in jur de 35%.
4. Francezii sunt printre primii.
Am vazut un clasament in care francezii erau printre primii la testul asta. Asta e o prostie. Am studiat in Franta si francezii nu sunt mai destepti decat romanii. Adu sistemul de invatamant romanesc in Franta si tot astfel de rezultate o sa obtii.
Din multe puncte de vedere, francezii sunt chiar mai ingusti la minte decat romanii. Francezii chiar cred ca sistemul lor are grija de ei si e responsabil pentru ei. Ei chiar cred ca daca fac ce zic cei mai mari, sunt asigurati pe viata.
Daca ii intrebi de ce invata la o anumita scoala, majoritatea dintre ei o sa spuna ca o fac pentru a fi vazuti bine de catre altii, o fac pentru statut social. Multi dintre ei sunt constienti ca defapt o fac pentru un statut social mai ridicat.
Deci nu o fac pentru ei. Si nici nu zic ca o fac pentru a castiga bani si a folosi banii in interesul lor, dupa modul lor de gandire si dupa dorintele lor. Motivatia lor principala e statutul social.
Pana si studentii de facultate sunt foarte copilarosi si imaturi. Se comporta ca niste copii care nu au crescut inca. Cunosc sute astfel de exemple.
Si in plus, aproape toti francezii care ajung la facultate nu stiu sa scrie corect in limba lor. Si romanii fac greseli. Si eu fac greseli de gramatica, mai ales din graba si neatentie. Insa ei chiar nu stiu care e forma corecta a sute de cuvinte in franceza si nici situatiile in care se folosesc intr-un anumit mod sau altul.
5. Bacul nu prea conteaza anyway.
Bacul in Romania reflecta mai mult toceala decat orice altceva. Daca ai invatat prostiile alea, atunci o sa iei nota mare. Nu reflecta inteligenta elevilor si nici spiritul lor critic. Insa nici testul PISA nu reflecta capacitatea de gandire critica si nici competentele matematice dupa cum am aratat mai sus.
6. Olimpicii romani mediocrii. Dintr-un alt articol.
Numarul si calitatea olimpicilor depinde de numarul de elevi, de interesul autoritatilor, de calitatea profesorilor si de interesul elevilor.
Calitatea olimpicilor depinde cel mai mult de perseverenta si motivatia elevilor. Nici un olimpic bun nu a ajuns acolo din cauze externe ci din cauza ca a muncit in draci. Sistemul din Romania, din multe punct de vedere ii incurca mai mult pe olimpici decat ii ajuta.
SUA, India, China au populatii mult mai mari. Evident ca o sa aiba rezultate mai bune.
Cum zicea tatal meu in generala dirigintei: "Notele nu reflecta intotdeauna adevarata valoare a elevilor." In special rezultatele la teste de genul BAC-ului romanesc sau a testului PISA sunt irelevante.
OMG, dar e mai tragic decat imi imaginam! 🙁
@ Adrian
Mie îmi este evident că eşti complet paralel cu ştiinţele economico-sociale. Concepte precum acelea de bogăţie, valoare, tendinţă socială îţi scapă printre degete. În general a avea o abilitate nu te scuteşte de a fi tămâie în alte domenii.
Decepţia mea despre români nu vine de la BAC, ci de la acea cercetare statistică foarte bine gândită.
O societate anomică nu poate fi deşteaptă, a respecta conştient o normă înseamnă a dibui raţiunea pentru care există acea normă.
Excepţional articol domnule Davidescu!Vă rog să urmăriţi ultimul meu articol legat de tema „Dezastrului de la Bacul 2011” aici:
http://www.thinkagain.ro/2011/07/agricultura-romaniei-primeste-cu-drag-cele-100-de-mii-de-loaze-care-nu-au-putut-copia-la-bac-anul-acesta/
şi
http://www.thinkagain.ro/2011/07/iata-de-ce-procentul-real-de-promovabilitate-la-bac-este-undeva-la-10/
Felicitări!De altfel îmi amintesc de articolul dvs în legătură cu cât de mult a cheltuit cercetarea românească şi cât de mult a produs în ultmii 20 de ani.
@Andrei
1. Vizita la locul cu comoara era o minimă folosire a bogăţiei, o mică satisfacţie personală. Dacă uita de tot de bogăţie ar fi însemnat să nu o mai aibă.
Ca şi concept mai abstract decât aurul şi decât „tot ce avea” este bogăţia. Ideea este să foloseşti bogăţia. A o converti în aur înseamnă să nu foloseşti bogăţia, deşi în acest caz foloseşti aurul cu scop de tezaurizare (folosirea pe post de mijloc de plată – cheltuirea ca folosire – nu are tangenţă cu povestea).
2. Eşti tare cu tăgăduirea concluziilor statistice despre francezi pe baza faptului că „am fost eu în Franţa şi am văzut””
Eşti o ilustrarea a incapacităţii de-a opera cu abstracţii (conceptul de bogăţie îl reduci la cel concret de aur, ideea de cercetare statistică o vulgarizezi în observaţii personale, nu se ştie cât de întinse).
Îi mulţumesc autorului pentru acest articol şi aceste informaţii. Eu am crezut că suntem deştepţi, dar ne-am constituit istoriceşte într-o societate haotică, anomică, datorită unor populaţii prea diversificate. Se pare că lucrurile sunt mai grave.
„@Andrei” este de fapt „@Adrian” . Scuzaţi.
„Mie îmi este evident că eşti complet paralel cu ştiinţele economico-sociale. Concepte precum acelea de bogăţie, valoare, tendinţă socială îţi scapă printre degete.”
Tu in loc sa raspunzi la argumentele prezentate si sa le invalidezi, tu tragi concluzii despre mine. Iar pe mine nu ma cunosti. Imi cunosti doar argumentele.
Conceptele nu sunt una cu realitatea. De asta se numesc concepte. Si nu trebuie sa invat conceptele altei persoane, sau sa le citesc intr-o carte, ca sa inteleg o situatie.
Conceptele sunt niste unelte de a simplica o situatie. Nu sunt preced intelegerea unei situatii. Si nici nu o conditioneaza.
„În general a avea o abilitate nu te scuteşte de a fi tămâie în alte domenii.”
Daca esti inteligent, atunci intelegi cu usurinta aproape orice domeniu. Si eu sunt inteligent. Iar gandirea abstracta e comuna oricarui domeniu.
In schimb, tu trebuie sa demonstrezi ca eu nu stiu despre ce vorbesc. Nu sa tragi concluzii bazate pe nici o dovada.
„O societate anomică nu poate fi deşteaptă, a respecta conştient o normă înseamnă a dibui raţiunea pentru care există acea normă.”
Comunismul inainte de 89 nu a fost atat de anomica ca si acum si tot a fost o prostie.
Normă: „Trebuie sa te insori.” Sunt constient de existenta normei? Da. O accept? Sa zicem ca da.(pt. exemplul asta, eu nu sunt de acord cu ea) Pai daca o accepti si esti constient ca o accepti, nu inseamna ca tu stii de ce o accepti si nici de ce exista.
Murray N. Rothbard – Manifestul liberal
(Capitolul 7 – Împotriva socialismului educaţional):
REZUMATUL IN FORMULAREA MEA:
Desfiintati invatamantul gratuit de stat !
Desfiintati invatamantul obligatoriu !
Desfiintati toate evaluarile ( capacitate / trepte / BAC ) facute de stat, dupa criteriile impuse de stat, la materiile stabilite de stat, predate dupa programele concepute de stat.
Statul greseste. Aproape intotdeuna !
Lasati piata sa actioneze !
Piata nu greseste. Aproape niciodata !
Privatizati toata economia si administratia si o sa fiti surprinsi cat de repede se va schimba perceptia copiilor fata de invatatura atunci cand o sa dispara sistemul angajarilor hotesti pe baza de cartoane (diplome).
Lasati parintii sa stabileasca ei ce e mai bine pentru copii lor ! Ce trebuie sa invete si cat de mult trebuie sa invete. O sa fiti surprinsi cat de corect se vor orienta in functie de aspiratiile si aptitudinile copiilor lor.
Eu am doi copii pe care ii iubesc.
Conform actualei programe de invatamant copiii mei vor fi obligati sa parcurga pana in clasa a X-a urmatoarele materii (calculate pe varianta minima):
Limba si literatura romana – 1756 ore
Matematica – 1168 ore
Sport – 700 ore
Limba moderna (1) – 592 ore
Limba moderna (2) – 448 ore
Fizica – 376 ore
Religie – 368 ore
Muzica – 368 ore
Educatie plastica (Desen) – 332 ore
Biologie – 296 ore
Istorie – 296 ore
Geografie – 296 ore
Chimie – 224 ore
Educatie/Cultura civica – 224 ore
Consiliere si orientare – 224 ore
Educatie tehnologica – 216 ore
TIC – 80 ore
Abilitati practice – 72 ore
Educatie antreprenoriala – 40 ore
Limba latina – 36 ore
De ce trebuie sa platesc eu din impozite un profesor care sa faca 368 de ore de muzica cu baietelul meu cand e clar ca el nu are ureche muzicala ? De ce trebuie sa faca 332 de ore de desen si doar 80 de ore de TIC (calculatoare) ? Sau doar 40 de ore de educatie antreprenoriala ?
De ce trebuie sa platesc eu din impozite un profesor care sa faca 700 de ore de sport cu fetita mea ? Ca sa rada colegii de ea ca-i mai impiedicata si ca are ochelari ? Si de ce doar 332 de ore de desen cand toti imi spun ca e un talent innascut ?
De ce trebuie sa platesc eu din impozite un profesor care sa faca 368 de ore de religie. Chiar daca se cheama “optionala” si nu-mi las copii la ore tot trebuie sa platesc din impozite profesorul pentru ca le preda celorlalti copii.
PS.
1.Scuze pentru lungimea postarii
2.Poate sa imi spuna si mie cineva cat este de corect sistemul actual (inclusiv BAC-ul) daca un elev care dorea sa se faca medic stoomatolog a picat doar la matematica desi la celelalte materii a avut nota 9. Ce face el cu matematica in meseria lui ? Calculeaza suprafata exterioara a molarilor ? Deriveaza caninii ?
@Adrian
„In testul asta, care e morala?! Morala e: “sa folosesti ceea ce ai.” Si in cazul aurului, e sa il cheltui. ”
Serios ? pt tine sa folosesti = sa cheltuiesti ?
La asa logica ma indoiesc ca ai fost olimpic.
Am si eu o nelamurire:
1. Oare ce este inteligenta? Si cum poate fi ea cuantificata?
Cine e mai destept cel care ia 10 la Bac si ajunge un directoras prin ceva multinationala sau cel care ia 4 ai ajunge Milionar si conduce o intreaga afacere si are in subodine o gramada de oameni care au luat 10 la BAC?
Cazul cel mai clasic este cel al lui Steve Jobs de la Apple – omul asta nu a facut facultate totusi conduce o gramda de oameni cu mult mai multe diplome decat el.
Similar chiar si exemplul lui Gigi Becali ar fi interesant de analizat. Nici Gigi nu are cine stie ce studii (ma rog a facut si el rost de o Diploma cu care nici macar nu incearca sa se laude) si totusi conduce o gramada de absolventi la BAC cu medii destul de mari.
Cred ca inteligenta e cel mai greu lucru de masurat si qantificat.
Am vazut oameni cu 4 clase care vorba aia abia stiam sa scrie bine si care se descurcau de minune conducand afaceri si construind fime. Si am vazut si oameni care au fost EMINENTI 10 pe linie si care castigau abia cat sa isi duca zilele.
Repet:
Cum putem sa quantificam daca un om e destept/inteligent sau nu?
Stiu indivizi care sunt capabili sa calculeze din memorie calcule deosebit de complexe dar in viata de zi cu zi sunt COMPLET PIERDUTI.
Toate cele bune.
@marius:
Bravo Marius ! Ai mare dreptate in ceea ce ai scris !
Ma revolta valul mediatic de acuze la adresa tinerilor. Ca sunt
tembeli, ca sunt hoti care copiaza, ca sunt putori care freaca menta pe banii parintilor, etc. etc. etc.
Fals ! Sunt foarte inteligenti si s-au adaptat perfect la tara de rahat in care traim.
Ei au inventat sistemul de invatamant asta tembel in care trebuie sa memorezi chestii pe care o sa le uiti peste o luna si care nu o sa-ti foloseasca niciodata ? Singuri si-au dat note timp de 12 ani ? Singuri s-au promovat an de an ?
Si in alta ordine de idei …
…ei au construit tara asta in care seful de birou al lui tata e Georgescu de la partid, de care tata spune seara la masa ca nu stie nici macar sa se semneze ?
Ei au construit tara asta in care tiganul din colt (care nu are nici 4 clase) are mertzan pentru ca stie cum sa dea cu pumnul si pentru ca e prieten cu seful de la politie ?
Ei nu vad ca politicienii gaunosi si agramati sunt plini de bani ?
Ei nu vad ca tipele care-si expun tatele pe la TV-uri sunt pline de bani ?
Credeti ca ei nu vad toate astea ? Credeti ca sunt prosti ? Va inselati micutilor !
Si atunci de ce sa invete ??? Pentru ca asa vreti voi ???
@Isailă Brătfălean
"Vizita la locul cu comoara era o minimă folosire a bogăţiei, o mică satisfacţie personală. "
Daca scopul lui era o minima satisfactie personala, atunci de ce a trebuit sa o ingroape? Trebuia sa o aiba la indemana daca isi dorea cu adevarat satisfactia personala. Si atunci de ce s-a vaicarit cand a pierdut-o? Pentru ca vroia sa fie in posesia lui. El nu si-a pastrat satisfactia persoanala cand bogatia a trecut in posesia hotului. Ca dovada, pierderea averii era mai importanta decat satisfactia lui personala.
"A o converti în aur înseamnă să nu foloseşti bogăţia, deşi în acest caz foloseşti aurul cu scop de tezaurizare"
La intrebarea 4, morala povestii nu e folosirea aurului. Aesop si cei care au inventat textul au gresit in apreciere. Problema din poveste e defapt ca el se tot ducea unde a ascuns comoara in fiecare zi. Din cauza asta i-a fost furat aurul. A fost neglijent. Altfel si-ar fi putut converti inapoi aurul in bunuri la orice ora.
Avarul a vrut sa nu isi piarda comoara pe care a adunat-o. O proteja insa in acelasi timp ii era frica sa nu o piarda. Lui ii era frica sa piarda ce a acumulat, nu sa o cheltuie.
Daca avarul s-ar fi dus mai rar, sau cand ar fi avut nevoie sa converteasca aurul in bogatie, atunci nu ar fi fost nici o problema.
"Eşti o ilustrarea a incapacităţii de-a opera cu abstracţii"
Tu crezi ca am fost olimpic la mate pe tara si castigator de campionate de sah nefiind capabil sa gandesc abstract? Trebuie sa gandesti abstract cand e necesar. Nu tot timpul. In cazul asta, prin gandirea abstracta pierzi adevarul simplu si concret al situatiei specifice.
Gandirea abstracta vine din faptul de a alege ce metoda sa aplici intr-o situatie particulara: o metoda abstracta sau una concreta.
"conceptul de bogăţie îl reduci la cel concret de aur"
Nu am zis ca bogatia e aur, sau numai aur. In cazul de fata, omul si-a convertit toata avutia in aur. Atunci in ce stare se afla bogatia sa materiala? Raspuns: in aur.
"ideea de cercetare statistică o vulgarizezi în observaţii personale, nu se ştie cât de întinse"
Sute de francezi, diferite parti ale Frantei, diferite tipuri de scoli. Majoritatea dintre ei gandeau in modul pe care l-am descris.
Din experienta mea, nu am vazut ca francezii sa fie mai superiori decat romanii. Cu toata pregatirea lor, elevii romani care mergeau in franta ocupau primele pozitii in clasa la matematica, informatica si fizica. Si per total romanii erau mai buni ca si francezii.
Francezii erau varza la materiile cu adevarat abstracte. Ei erau mai buni decat romanii la chestii practice, la laboratoare, din simplul motiv ca au fost obisnuiti din liceu sa faca. Si in Romania nu se fac serios laboratoarele.
"Eu am crezut că suntem deştepţi,"
Cu alte cuvinte tu iti schimbi perceptia doar pentru ca citesti un articol? Si iti schimbi perceptia fara sa fii avut informatii noi din experienta ta. Adica ai incredere mai mare in perceptia altei persoane decat in perceptia ta? Desi cealalta persoana vine cu date statistice luate dintr-un set de teste irelevante si anume: BAC si PISA.
BAC-ul arata esecul unui sistem combinat cu dezinteresul elevilor. BAC-ul nu e un test de inteligenta.
@marius:
problema pe care o ridici tu, respectiv legatura dintre invatatura (de multe ori fara rost) si abilitatea de a "invarti" banii se discuta si prin alte parti.
Daca nu ai rasfoit pana acum cartea lui Robert Kiyosaki – "Tata bogat, tata sarac" – ti-o recomand cu placere.
Cu putin efort gasesti si PDF in romana.
Banul nu merge întotdeauna unde e meritul. Nici diploma nu merge întotdeauna acolo unde este mai multă competenţă (iar unii învaţă pe cont propriu). Asta nu e un motiv ca noua generaţie să nu tindă spre o societate în care meritul este răsplătit. Eu văd că, pretextând cu racilele societăţii prezente, ei preconizează o societate viitoare şi mai bolnavă.
@Isaila Bratfalean:
"Eu văd că, pretextând cu racilele societătii prezente, ei preconizează o societate viitoare si mai bolnavă."
Cred ca gresiti.
Ei nu se justifica si nu preconizeaza. Ei DOAR observa si se adapteaza la societatea din jurul lor. O alta societate nu cunosc si nu au cunoscut.
Asa ca sa nu mai aruncam toata vina pe ei.
Societatea asta mizerabila la care ei incearca sa se adapteze a fost construita de nenorocitii de politicieni pe care noi (si nu ei) i-am votat si-i votam de 20 de ani.
Ce şi-e şi cu „inteligenţa nativă”! Un copil francez (occidental) aude toată ziua în casă discuţii despre cum se alocă bogăţia, că e mai bine să cumpărăm acţiuni, chiar dacă nu ne îmbogăţim, pentru că acţiunile înseamnă locuri de muncă în mai mare măsură decât achiziţia unei maşini. Un copil român aude discuţii despre paznici şi garduri. Evident că ultimul trebuie să fie, nativ, mult mai deştept ca să ajungă la nivelul primului.
Ți-a scăpat cuvântul „conştient” în ce priveşte respectarea normelor. Există şi respectări maşinale sau de frică… Copiii din societatea ultimelor tipuri de respectări vor fi categorisiţi pe nedrept proşti, doar pentru că nu au fost învăţaţi să-şi pună mintea la treabă, în domeniul socio-economic respectiv.
În societăţile evoluate normele sunt criticate, valorizate. Sunt considerate o … bogăţie a societăţii, de unde şi expresia „regula de aur”.
@Isailă Brătfălean
„1. Vizita la locul cu comoara era o minimă folosire a bogăţiei, o mică satisfacţie personală. Dacă uita de tot de bogăţie ar fi însemnat să nu o mai aibă.
Ca şi concept mai abstract decât aurul şi decât „tot ce avea” este bogăţia. Ideea este să foloseşti bogăţia. A o converti în aur înseamnă să nu foloseşti bogăţia, deşi în acest caz foloseşti aurul cu scop de tezaurizare”
Da, aurul este lichid si in vremuri cand nu existau carti de credit, era prudent de avut un „buffer” financiar pentru vremuri de crize, sa nu fie lichidate imobilele etc. pe preturi de nimic. Dar pentru asta erau suficiente cam o suta de monezi de aur, care sa acopere necesitatile 4-6 luni, nu era nevoie de un lingou intreg ingropat in pamant, care nu producea nimic. Deci morala nu era ca banii ar fi trebuit cheltuiti, ci investiti in mod proto-capitalistic in ceva ce ar produce si mai mult.
Exact aceiasi morala este si in pilda http://en.wikipedia.org/wiki/Parable_of_the_talents_or_minas in care cel care ingroapa lingoul de 37 kg (care valora cam cat un salariu pe 20 de ani) este mustrat ca nu a facut ceva productiv cu el.
"Ți-a scăpat cuvântul „conştient” în ce priveşte respectarea normelor."
Am scris mai sus de constient. Ce inseamna ca sa fii constient de respectarea unei norme? Sa stii ca ai alte alternative si sa decizi ca defapt sa respecti norma e alegerea ta.
Stiu persoane care merg la biserica, vreau sa se casatoreasca + sa faca nunta, si sunt constienti ca nu e obligatoriu sa faca lucrurile astea. Insa tot le fac din motive emotionale. Se gandesc la ce o sa zica ceilalti de ei.
Se simt ca si cum e lucrul "normal" pe care trebuie sa il faca. Ei nu sunt constienti de motivatia comportamentului lor in totalitate, insa in acelasi timp sunt constienti de existenta normei.
"Există şi respectări maşinale sau de frică… Copiii din societatea ultimelor tipuri de respectări vor fi categorisiţi pe nedrept proşti, doar pentru că nu au fost învăţaţi să-şi pună mintea la treabă"
Cei care au respectari masinale sau de frica sunt prosti in domeniul respectiv din cauza ca nu si-au pus intrebarile necesare. Pe masura ce devin din ce in ce mai constienti, devin din ce in ce mai inteligenti din perspectiva asta.
"În societăţile evoluate normele sunt criticate, valorizate. Sunt considerate o … bogăţie a societăţii, de unde şi expresia „regula de aur”.
Regula de aur e o expresie mult mai veche dinaintea existentei acestor societati evoluate.
Iar acesti oameni care valorizeaza o traditie, oricare ar fi ea, nu sunt mai evoluati cu nimic. Actiunea de a valorifica o norma e primitiva. Nimic nu are o valoare in sine. Tu ii dai valoarea respectiva prin perceptia ta.
@FRG
Asa se termina fabula:
"Vă va fi la fel de folositor, căci atunci când aurul era acolo, de fapt nu îl aveaţi, deoarece nu făceaţi nimic cu el."
Cum poti sa folosesti aurul? Singura modalitate e sa il folosesti pe post de bani. Deci il transforma in bunuri, adica il cheltuie. A cheltui = a transforma bani sau echivalentul banilor in bunuri.
Daca ar fi vrut sa transforme aurul intr-o bijuterie ar fi trebuit sa plateasca transformarea. Iar plata topirii si slefuirii aurului s-ar fi facut tot in aur(cheltuiala) deoarece el nu mai avea nimic din cauza ca si-a vandut tot ce avea.
Deci logica mea de olimpic a fost buna.
Concluzia fabulei: nu ai un obiect pentru ca nu il folosesti. E o concluzie gresita.
Sa zicem ca am un 1 kilogram de aur ascuns undeva. Nu il folosesc si in acelasi timp il am si e si in acelasi timp util chiar daca nu il folosesc. Are o utilitate psihologica deoarece stiu ca sunt bogat deoarece pot sa convertesc aurul in bunuri cand am chef. Si in plus altfel iau deciziile atunci cand stiu ca sunt bogat si am bani pusi deoparte. Si are si o utilitate practica deoarece pot sa convertesc aurul in bunuri in caz ca o duc mai prost dpdv financiar.
Si o atitudine de asta: "Nu ai aurul pus deoparte pentru ca nu il folosesti." te face sa nu pui bani deoparte daca o crezi. Te incurajeaza sa cheltui ceea ce ai.
Si daca mai introduci si alte idei asemanatoare in capul copiilor de 15 ani cu rezultate bune la PISA pe urma te trezesti cu adulti handicapati din punct de vedere financiar.
@Adrian
insisti in aceeasi greseala a folosi = a cheltui. Intelege ca verbul a cheltui are conotatie negativa in marea majoritate a cazurilor, vezi DEX.
Din acest motiv nici nu a fost folosit acest verb in testul dat. A fost inlocuit cu "a folosi" care are alte conotatii.
Asta prima greseala.
A folosi pentru mine este egal cu a il inmulti, de a face ceva folositor cu acel lingou.
Daca chiar ai fost olimpic ai intelege diferenta de nuanta, dar ca sa fiu rau probabil nu te incadrezi decat la nivelul 3 sau esti rau intentionat.
"Concluzia fabulei: nu ai un obiect pentru ca nu il folosesti. E o concluzie gresita. "
Este o concluzie foarte buna. Mergand pe firul logic(dar un pic alambicat): daca nu folosesc un obiect este ca si cum nu l-as avea atunci ar NU trebui sa cheltui bani pe un obiect pe care NU il folosesc de la bun inceput. 😀
Reformulata (si completata cu umila mea parere) concluzia fabulei ar fi : Foloseste tot ce ai si nu cumpara lucruri care nu iti folosesc.
Tot blah blah tau cu utilitatea psihologica este inutil si pagubos la portofel, pentru ca "Sa zicem ca am un 1 kilogram de aur ascuns undeva." ai cheltuit toti banii sa il cumperi.
A păstra este mai bine decât a aloca prost. Dar întotdeauna există alocări mai bune decât păstrarea. Este ceva surpinzător să afli aşa ceva pe vremea lui Esop. Atunci alocarea surplusului se făcea preponderent conex păstrării, pentru scopuri militare. Apoi o alocare bună a fost pentru religie. Și în sfârşit o alocare bună a fost pentru capital. Acesta din urmă caută să se conserve, să-şi crească valoarea prin profit, dar este o negare a păstrării bunurilor, este punerea în circulaţie a banilor, cu grija să fie rentabilă afacerea.
De prin secolul al VI-lea avem proverbul albanez „mănâncă mai puţin ca să ai ce mânca”. Și în proverb nu era simpla idee de a face foame, ci de a investi în mijloace de producţie. De-altfel gospodăria ţărănească multimilenară pune întotdeauna astfel de probleme. Probabil de aia polonezii care nu au avut colectivizarea agriculturii s-au dovedit mai deştepţi din punct de vedere economic.
@de dreapta
Aha, deci vrei ca Romania sa se reintoarca la starea de dinainte de reformele educationale ale lui Cuza, cand nu doar o treime din oameni erau analfabeti, ci majoritatea. Poate ca tie ti-ar da mana sa iti dai copiii la scoli private, dar multi oameni nu si-ar permite, decat cel mult cateva clase. Si copiii ar incepe sa munceasca de pe la 12 ani, ca in romanele lui Dickens care descriau utopia capitalismului nereglementat si cu taxe si servicii guvernamentale cat mai putine.
Un sistem scolar bine pus la punct invata mai mult decat teorie academica. Invata copiii sa se poata comporta in societate, sa fie punctuali, si nu in ultimul rand sa fie cetateni buni (prin subiecte ca istoria, cultura civica). Cel putin in SUA, copii afoni nu sunt fortati sa cante, pot studia daca vor "music appreciation" ca sa stie istoria muzicii. De fapt in liceu elevii isi aleg cursurile cum vor, trebuie doar sa aiba X credite de matematica, Y de engleza, Z de stiinte pentru a lua diploma de absolvire, dar si le aleg ei cum vor. In SUA religia nu isi are loc in scoli publice din cauze constitutionale (de separare de stat de biserica), dar chiar daca ar fi, ar fi o materie electiva ca si limbile straine, cine ar vrea ar studia-o, cine nu, nu.
Asa ar fi ideal si in Romania, dar probabil ca ar necesita mai multe fonduri, si romanilor nu le place sa contribuie impozite si taxe pentru educatie (ar face infarct cand ar afla ca americanii si vesticii in general platesc 1% impozit anual pe imobile doar pentru educatie). Eu locuiesc in SUA de 21 de ani, nu am copii, dar nu ma deranjeaza sa platesc impozite pentru scoli, pentru ca voi beneficia si eu de asta in 40 de ani cand voi fi la pensie si urmatoarele generatii vor duce povara.
@marius
Faptul ca Steve Jobs si Bill Gates nu au terminat facultatile ca sa nu piarda oportunitatile oferite de revolutia PC nu inseamna ca nu apreciaza educatia, si amandoi au zis chiar ca le-ar fi placut sa le poata face pe amandoua daca ar fi fost timp. Chiar doneaza foarte mult pentru educatie, dau cuvantari la absolventii de universitaty Ivy League etc. Ei nu sunt alde Gigi Becali, care sa nu vada valoarea educatiei. Pentru ca in SUA, UK, etc. educatia _nu_ inseamna deloc tocitul, cel putin in ultimii 50 de ani accentul este pus pe intelegere si aplicare la stiinte, essay-uri de facut sinteze in istorie, si in care proiectele (de facut acasa, cu cartile deschise) conteaza 80% din nota, si examenele din clasa doar 20% (si nici examenele nu sunt papagalicesti).
Daca Romania chiar a ramas la stagiul papagalicesc (nu am idee), atunci condolentele mele, dar poate ca te inseli tu. Si nici in anii 80 nu erau toate scolile papagalicesti (si poate ca nici macar majoritatea scolilor din Romania, cel putin nu in orasele mari unde erau repartizati profesorii cu IQ peste 100). De exemplu la istorie de clasa a 6-a, profesoara ne intreba de ce s-au unit juzii si cnejii in principatele romane, si ne-a lasat pe noi sa facem ipoteze vreo 15-20 de minute pana sa spuna parerea sa. Daca tu ai invatat in scoala papagaliceasca, condolentele mele.
@IB
Scuze, acum vad ultimul post de-al tau, dupa ce am postat raspunsul. Intr-adevar, multe popoare au zicale despre tensiunea dintre consum si investitie, si o adaug si pe cea engleza despre:
“Don't eat your seed-corn.”
scoala pana la nivelul clasei a 4-a e ok (te invata sa scrii , citesti si ceva matematica )..dupa aia iti umple capu cu rahat.sistemu e acelasi isi in ,,occident"
e bine sa fii autodidact , plin de vicii si oarecum ambitios sa acumulezi ceva info folositor in viata .
Explicatia promovabilitatii mici rezida in motivatia elevilor, din ce in ce mai diluata, de a invata ceva doar pentru a sti ( curiozitate stiintifica) sau pt. a sti sa faci( cu finalitate concreta) ceea ce presupune si un efort.Efortul de orice tip , fizic sau intelectual este redus daca nu ocolit , pur si simplu.In plus , nu doar elevii(ca adolescenti) ci si adultii (unii parinti)manifesta o lipsa acuta de rabdare, in a obtine diverse rezultate .In mod sigur, lipsa rabdarii in interactiune cu stimulii externi de orice tip( false modele de success , Tv , anturaj nepotrivit, sistem de valori viciat) , generează conduite lipsite de motivatie , in raport cu procesul invatarii.Iar daca vrem sa crestem , ca societate , motivatia copiilor de a invata , atunci trebuie sa modificam stimulii externi , sa le oferim si alte modele si alte valori , decat cele actuale si mai ales trebuie sa invatam mamele cum sa isi iubeasca si sa isi educe corespunzator copii, pana sa intre pe mana profesorilor.
Bună seara 🙂
@ion
Religia – da, misticismul – poate, dar credinţa nici măcar nu e măsurată
@kind
Erau plecaţi la olimpiade >:)
@Atotnestiutorul
" nici macar eu, care sunt un comunisto-socialisto-liberalo-etc"
Și tu?
@Adrian
"Daca cei mai buni elevi nu ar fi plecat afara din tara la studii, atunci iti garantez ca am fi avut universitati in top 50, nu 500"
Nu studenţii ridică universitatea ci universitatea îi distruge pe ei
"Nu sunt cei mai slabi. Sistemul romanesc de invatamant nu e compatibil cu tipul asta de teste. Si nici testele astea nu sunt foarte relevante"
Păi normal că nu e compatibil, pentru că e o bălărie sinistră – de-aia. Relevante-nerelevante, ţările dezvoltate s-au clasat bine iar ălea bananiere – prost. Dar bine măcar că suntem noi deştepţi 🙂
"Morala povestii trebuia sa fie sa nu iti fie frica ca pierzi ceea ce ai acumulat"
Mda, de-aia au ieşit românaşii semianalfabeţi, c-au gândit mai mult decât au fost în stare autorii textelor şi nu li s-a punctat 😛
@Simona
Probabil chiar mai rău. Doar 10% din elevii testaţi erau de la ţară. În plus, şi rata abandonului şcolar e mai mare în România, deci putem presupune că o bună parte din analfabeţi scapă eşantionului 🙁
@Isailă Brătfălean
Inteligenţa e relativ uniform distribuită, doar că noi ne batem joc de ea
@De dreapta
Păi orele au fost împărţite după proporţiile de profesori existenţi, ce nu e clar? 🙁
@Marius
Cei foarte buni îşi vor găsi drumul oricum. Problema este cu restul, care sunt dezvăţaţi în mod sistematic să ia decizii.
@ThinkAgain
Să nu exagerăm cu laudele 🙂
@RADU
"dar multi oameni nu si-ar permite, decat cel mult cateva clase"
Acum, în multe şcoli de la ţară, elevii termină clasa a patra şi abia ştiu să buchisească. Câteva clase făcute temeinic, la o şcoală adaptată la nevoile lor, nu-i puţin deloc. Oricum e mai bine decât 12 clase de pierdut vremea.
@stan
Aş zice până la nivelul clasei a doua…
@Camelia
Corect! N-au răbdare pentru că nu le place, nu le place pentru că nu văd scopul, nu văd scopul pentru că nu există!
@Lucian Davidescu
Buna seara! Scopurile exista, dar nu sunt evidente si nici elevii nu sunt capabili sau nu au fost directionati sa le identifice si sa isi orienteze interesul catre ele. Este o societate mult prea extroverta(spre diferenta de cele asiatice) pt a promova valori intrinseci.Si in plus , buna educatie este o chestie de generatii. As zice ca este un bun care se transmite treptat urmatoarei generatii, exact cum lasi mostenire o bijuterie de valoare. Valoarea ei creste pe masura trecerii timpului .
@ Pt De Dreapta. @ Radu
Stimate coleg ( daca imi este permis) de forum.
Am citit cartea. Ba mai mult ma pus "DRACU" ca urmez in Romania cursurile a 2 facultati ( inginerii si Stiinte economice) si a unui master post universitar.
Si acum dupa ce am facut 23 de ani de scoala stau si ma gandesc LA CE MI-AU FOLOSIT ? Si la ce imi folosesc? Cate din cunostintele si competentele pe care prifesorii mei mi le-au predat mi-au fost de un real folos ? Unii dintre acesti profesori chiar aveau HAR si aplecare spre aceasta meserie.
Atata timp cat Diploma in Romania nu valoreaza nimic! Sau mai nimic pt ca oricine are 500 de euro poate sa isi cumpere una de la ceva facultate
Ceea ce am vrut eu sa subliniez este faptul ca un test ( ca si cel de mai sus) poate intr-o mai mare sau mai mica masura sa quantifice inteligenta. Si nici macar inteligenta in ansamblul ei ci doar o parte din ea.
Problema este de a construi in Romania un sistem de valori acceptat UNANIM.
Atata timp ca nu exista acest sistem de valori nici copii nostrii nu au la ce sa se RAPORTEZE ? ( pe ideea ca toti romanii se cred DESTEPTI pt ca nu au la cine sa se raporteze)
Un test ( un fie el examen, bac, sau orice alta denumire ar avea ) poate sa surprinda unul sau mai multe aspecte. Nu toate si nici macar nu suficient.
Succesul in viata depide de multe alte lucruri si calitati.(unele native, altele educate)
Tocmai asta vroiam sa subliniez.
Am vazut f.f. multi profesori care erau f.f. inteligenti – dar nu stiau sa se relationeze cu studentii si sa le trasmita din cunostintelele lor. Iar altii care se realtionau excelent desi nu aveau capacitatea mentala nici pe jumatate fata de cei de mai sus.
Si atunci revin cu intrebarea?
Cum quantificam inteligenta?
cum o masuram? o masuram o data si gata?
o masuram de mai multe ori?
Care este sistemul nostru de valori?
Cel care poate face mental ridicari la patrat de 10 ori consecutiv este cel mai inteligent si ar trebui promovat?
@LD
"12 clase de pierdut vremea."
Nu stiu daca te inteleg aici, sunt 2 chestii care pot sa duca la aceasta afirmatie:
1) majoritatea populatiei nu are nevoie de 12 clase: intr-un mediu agricol sau cu industrie foarte simpla poate ca nu, dar nu sunt de ajuns 8 clase intr-o economie bazata pe servicii (si chiar si industria mai complexa, unde operarea unui strung modern este destul de complexa). Acum 100 de ani, SUA a fost prima tara care sa ofere si sa incurajeze (fara sa oblige) educatia gratuita de liceu, si asta a adus roade.
2) felul in care se preda la majoritatea liceelor din Romania este "pierdut vremea". Nu pot sa ma pronunt aici, nu am studiat la liceu in Romania. Probabil ca sunt deficiente mari, dar de aici la a spune ca nu ajuta deloc in viata liceul e cale lunga. Liceul poate fi (ultimii 2 ani sa zicem) si scoala profesionala, cum se face in Germania pentru cei care nu sunt atrasi de carte, nu trebuie neaparat sa fie teoretic.
@Camelia
Valoarea educatiei ca un bun intrisec depinde de parinti, si implicarea parintilor si bunicilor in viata copiilor este ceva ce nu depinde de stat. Si este si o chestie culturala–in SUA se vede (bineinteles, cu exceptii, ca nu exista generalizari fara exceptii) care culturi pun deosebit accent pe educatie (evreii si cei care se trag din Asia de Est), cei care nu pun accent aproape deloc (mexicanii care au mai mult sange indian in ei, negrii din ghetouri). E o chestie culturala, nu rasiala–negrii veniti ca copii din Africa sau insulele Caraibe sunt in general ambitiosi si buni la studii (dar aici poate fi si selection bias, ca cei cu parintii lenesi sau betivani nu ar mai fi ajuns in SUA).
Poate ca e si vina mass-mediei, in loc sa tot scrie de afacerisiti smecheri badarani ca Gigi Becali, s-ar putea concentra la oameni de stiinta, artisti, programatori sau alti oameni care s-au afirmat prin intelect; chiar si daca aceasta afirmare s-a facut mai mult in afara granitelor. Copiii ar trebui sa aiba modele mai bune de urmat decat smecheri si pitipoance. Chiar daca asfel de modele ar fi tot o motivatie extrinsica, nu asa buna ca una intriseca, tot ar fi bine sa fie mai multi copii care sa aspire la premiul Nobel sau sa fondeze urmatorul Facebook sau Google decat sa fie urmatorul Becali.
Nu inseamna ca toti trebuie sa faca liceu de 12 clase la real sau uman. Daca toti ar face 10 clase, si apoi cei care nu sunt atrasi de carte sa faca 2 ani de scoala profesionala care sa ii pregateasca pentru servicii semi-calificate, si asta ar fi bine. Numai ca mana invizibila nu face scoli profesionale, si chiar daca le-ar face putine familii ar putea sa plateasca asa ceva, deci tot statul trebuie sa se ocupe de asta. Asa cum se face in Germania, unde statul investeste mult in scoli profesionale si programe de ucenicie, de au muncitorii cei mai calificati si productivi din lume.
Astept si eu ziua in care un ziarist va scrie:
Astazi nu am cum sa comentez: nu ma pricep:!
Astept, Lucica!
Ca doar nu esti Ceausescu sa te pricepi la TOATE! Sau?
@Radu
probabil ca nu va este foarte familiara , structura invatamantului romanesc, dar exista si aici scoli profesionale si sunt multe.Baiul este ca practica nu este luata in serios, nu se desfasoara la fabrici de renume unde exista o politica a muncii si foarte buni meseriasi.Deci, nu exista seriozitate. Nu poate ca este vina mass mediei….chiar este vina acesteia…70%..Mesajele directe sau subliminale, emise zilnic , de mai multe ori pe zi, transmit ideea " Nu munci, nu lua treburile in serios, distractia este maxima, obtii mult cu efort minim daca speculezi, bea multa bere si mult vin …ca este deja o traditie, etc".Tocmai pt ca implicarea parintilor in educatia copilului nu tine de stat , am considerat ca este o valoare de familie ce se transmite inevitabil din generatie in generatie.
"Si acum dupa ce am facut 23 de ani de scoala stau si ma gandesc LA CE MI-AU FOLOSIT ? Si la ce imi folosesc? Cate din cunostintele si competentele pe care prifesorii mei mi le-au predat mi-au fost de un real folos ? Unii dintre acesti profesori chiar aveau HAR si aplecare spre aceasta meserie.", spune Marius (cred! oricum nu are importanta ca tot nu il stiu).
Pai cunostintele nu lucreaza singure! Lucreaza cu capul si sufletul celui care le detine! Doua facultati zici? Si nu ai intrebat pe nimeni dintre cei care iti "transmiteau" acele cunostinte "inutile" "la ce foloseste"?
Cu asa "student", asa absolvent.
@marius
"Problema este de a construi in Romania un sistem de valori acceptat UNANIM."
Cum a mai zis cineva pe thread (cred ca IB), piata libera nu rasplateste pe oameni dupa merit. De exemplu sunt slabe sanse ca filozofii sau istoricii sa fie rasplatiti (foarte putini vor avea ocazia sa lucreze in mediul academic, majoritatea vor trebui sa lucreze in alte domenii, si doar sa isi urmeze specialitatea ca hobby, daca au pasiune pentru ea). Nu inseamna ca nu vor contribui valoare, de exemplu pot aduce un mult bine scriind sau editand articole Wikipedia, scriind bloguri etc, doar ca majoritatea nu vor fi rasplatiti intr-un mod masurabil.
Asta e o problema mare si in SUA. Eu am avut noroc ca m-a pasionat programarea, si ca asta e ceva bine renumerat. Imi place si istoria si geopolitica ca hobby, dar daca asta mi-ar fi fost pasiunea, atunci perspectivele nu ar fi fost asa bune, ca nici un SUA nu sunt prea multe pozitii pentru astfel de specializari. Multi oameni care au si masterat si nu sunt prosti sunt nevoiti sa lucreze ca sefi de tura la supermarket , soferi de autobuz, sau te miri ce. Sau daca le place sa predea elevilor (ceva dificil in zone unde profesorii nu sunt respectati), sa faca un masterat de pedagogie si sa predea prin licee (chiar daca nu si-ar folosi decat partial pregatirea din facultate).
Dar cu perspectiva istorica, de fapt nu este asa iesit din comun–chiar si in Grecia antica, studentii de filozofie nu se asteptau sa devina profesori de filozofie, ci studiau filozofia ca un hobby pentru timpul lor liber. Apoi probabil ca mosteneau terenul agricol sau firma de negot a lui tati, dar pentru asta nu trebuia sa fie filozofi.
Nu cred ca te va incazi ce scriu acum, dar nici in SUA diplomele nu conteaza. Doar la pozitii in sectorul public (care sunt doar vreo 12-15% din joburi) se cer X ani de educatie. In sectorul privat nu–Microsoft de exemplu angajeaza si genii care nu au terminat facultatea sau in cateva cazuri chiar si liceul. Si reversul la fel–sunt multi vanzatori, chelneri, agenti imobiliari etc. cu masterat in istorie sau filozofie. Singurul lucru rau este ca multi tineri nu intra in colegiu cu ochii deschisi, si se indatoreaza 100k de caciula ca sa studieze 4 ani ceva ce nu le va fi prea util.
Cat despre quantificarea inteligentei, e greu de raspuns. Piata libera rasplateste doar pe oamenii care pot sa se vanda pe ei insisi, in sensul de a isi face un CV care sa atraga atentia, sa se prezinte bine la interviuri si sa raspunda cum trebuie, etc. Asta e corelata cu inteligenta, dar nu acelasi lucru, Einstein de exemplu daca ar imigra in Romania nu cred ca s-ar putea "infige" in sectorul academic, nici sectorul bugetar (cum a facut in Elvetia ca examinator de patente), si nici in sectorul privat nu prea vad cum ar avea succes. Si probabil ca au fost multe genii de talia lui, care au murit anonimi si neapreciati in Romania. Dar macar in secolul 21, cu Internetul, au sanse sa fie recunoscuti, chiar daca nu neaparat rasplatiti.
@Emil
Sunt doua lucruri distincte care trebuie adresate separat:
1) ce valoare are educatia? Eu cred ca raspunsul este ca educatia este un bun cu valoare intrinseca, si daca cineva e pasionat de filozofie ar trebui sa studieze filozofia chiar daca nu ii va creste perspectiva venitului pentru restul vietii. Un om cu atitudinea ca "educatia este propria sa rasplata" nu are cum sa fie dezamagit. Daca nu a chiulit de la clase, si daca profesorii au fost buni, si daca intr-adevar i s-a largit mintea de la studiu, atunci a meritat chiar daca nu este ceva renumerat ulterior.
2) ce educatie maximizeaza sansa unui trai decent? La urma urmei trebuie si omul sa manance, si daca vrea sa aiba familie si copii nu poate sa fie filozof idealist (decat daca are o mostenire babana 🙂 ). Din pacate nu stiu cate cai de afirmare meritocratica exista in Romania de azi, fara pile, cunostinte si relatii. Poate doar in ce este cerut de multinationale, dar nu cred ca multinationalele fac mai de cateva mii de angajari pe an in Romania. Dar in era globalizarii, tinerii care stiu engleza fluent au mai multe optiuni–daca studiaza medicina si sunt buni la asta ar avea perspective mari in US/UK/Canada; daca sunt foarte buni la programare (fie prin studii, fie auto-didacti) pot lucra bine mersi prin internet, la fel si web design sau graphic design. Filozofii din pacare raman pe de-afara, poate doar daca se va reinvia moda patronatului de arte, stiinte etc. Dar nu stiu pe cati filozofi i-ar incanta ideea sa fie filozofi de curte pentru Becali.
@Camelia
Nişte scopuri există, într-adevăr – şcoala se descurcă să creeze birocraţi (incompetenţi), medici (relativ buni!) şi mai ales profesori (aşa şi aşa), ca să se autoperpetuueze. Și "intelectuali". Din păcate, cam atât. "Valoarea intrinsecă" a educaţiei poate exista eventual în rândul ţărilor sau claselor sociale bogate – în ţări sărace ca România ea produce cel mult frustrare.
@marius
"Ceea ce am vrut eu sa subliniez este faptul ca un test ( ca si cel de mai sus) poate intr-o mai mare sau mai mica masura sa quantifice inteligenta"
Da, la nivel primar este măsurată inteligenţa. Dar testul PISA arată şi felul în care educaţia şlefuieşte inteligenţa. Educaţia poate să te ridice sau să te coboare cu o treaptă-două. Iar pe români pare să-i prostească 🙁
@radu
1. Majoritatea populaţiei nu are nevoie de 12 clase, dar totuşi le face iar când nu primeşte hârtia că le-a terminat cu succes intră în panică.
2. Liceul ajută cel mult în deprinderea de abilităţi practice individuale – o limbă străină sau programare. În rest, absolvenţii învaţă versiuni simplificate a ce urmează să parcurgă dacă vor alege o carieră academică. E un soi de cerc închis.
@Emil
"Astept si eu ziua"
Păi atunci vino p-aci zilnic, ca să n-o ratezi 😛
@LD
“Valoarea intrinsecă a educaţiei poate exista eventual în rândul ţărilor sau claselor sociale bogate – în ţări sărace ca România ea produce cel mult frustrare."
Esti sigur de asta? Sa zicem ca ai avea de ales intre 2 alternative, de ce o gasesti mai frustranta pe a 2-a:
1) sa fii Gica de la aprozar de la 14 ani (sa nu faci liceul)
2) sa faci liceu la uman, poate si facultatea de filozofie, si sa fii "Gica filozoful de la aprozar", care sa nu castige decat tot cat primul Gica
Eu personal as fi mai frustrat in alternativa 1 decat 2. Daca m-ar pasiona filozofia, si as putea sa o studiez la facultate fara sa ma indatorez 100k, as face asta chiar si daca mi-ar fi utila doar ca hobby sau ca sa argumentez pe bloguri (care nu e o sursa de venit, dar e ceva care poate avea o valoare nemasurabila mai mare decat vegetarea in fata tembelizorului).
@LD
Recitind ce ai scris, se pare ca tu te referi la Piramida lui Maslow, care spune ca actualizarea este o nevoie tertiara. Deci filozofia nu il incalzeste pe un om care nu are locuinta sau bani de mancare. Dar daca Gica filozoful de la aprozar are nevoile de baza implinite macar intr-o masura modesta, atunci il incalzeste auto-actualizarea facuta prin filozofie sau ce subiect il pasioneaza.
Alt lucru care duce la frustrare este cand studentii fac o facultate si sunt dezamagiti de pedagogia proasta sau atitudinea de lehamite a profesorilor, sau coruptia din sistem. Sau daca fac o facultate cu asteptari care nu se implinesc: Giga filozoful de la aprozar nu cred ca e frustrat ca oricum nu se astepta sa castige mult, si a studiat filozofia doar pentru ca il pasiona; dar vad cum ar putea fi frustrat Gica de la aprozar cu MBA
@Radu
4 ani de liceu şi 3 ani de facultate costă chiar şi în România nişte zeci de mii de dolari pentru contribuabil, alte câteva zeci pentru părinţi şi poate tot atât ca salarii neîncasate. Deci valoarea nemăsurabilă se apropie de $100k şi, chiar dacă banii nu figurează printre datoriile lui Gică, legile termodinamicii spun că cineva îi va plăti.
@Radu
Că nu îl încălzeşte este una…
Problema este că majoritatea absolvenţilor nu vor să se facă aprozarişti, vor să fie "intelectuali" că de-aia i-au ţinut mama şi tata în şcoală.
Și că majoritatea nu se duc după pasiuni ci pe unde apucă, să aibe o hârtie, făcând din investiţia publică în educaţie gaura neagră… care este 🙂
@LD
La buget da, poate sa apara ca o gaura neagra. Si daca studentii sunt chiulangii fara pasiune pentru specializarea la care s-au inscris, chiar si este. Dar daca Gica filozoful de la aprozar devine un cetatean mai bun care ridica nivelul argumentelor pe Internet (cat si in spatiul fizic, la jocul de table din fata blocului sau la carciuma), atunci merita investitia chiar daca roadele nu sunt masurabile. Nu toate specializarile au asa mari externalitati pozitive ca filozofia sau istoria, si este un punct la care se poate spune ca statul cheltuie prea mult pentru educatia superioara, dar nu cred ca s-a ajuns la acest punct.
In SUA nu e nici o stigma cu aprozaristii de nevoie. Chiar de dinainte de criza este un cliseu cu artistii/actorii/jurnalistii care sunt nevoiti sa fie chelneri sau vanzatori. Si dupa criza sunt pline ziarele de povesti de oameni care au fost in management cu salarii bune, si au fost nevoiti sa se reprofileze in servicii care nu platesc nici jumatate, si cei trecuti de 50 de ani sunt constienti ca nu prea sunt sanse sa mai ajunga vreodata sa aiba fostul venit. Dar pentru ei, cat de grea o fi viata, si cat de mici ar fi perspetivele profesionale, este important sa se actualizeze prin activitati voluntare, hobby-uri, citit (sa vezi ce pline sunt bibliotecile publice in SUA), forumuri si bloguri etc. Toate aceste lucruri au o valoare nu doar pentru actualizarea lor personala, dar si pentru societatea larga, desi sunt greu de cuantificat.
Apropo de intelectualii aprozaristi, cred ca ce scrie in acest articol se poate aplica si in Romania (cu observatia care am facut-o anterior, ca oamenii care nu sunt pasionati de carte ar face mai bine sa se orienteze spre scoli profesionale decat spre facultati):
“Even for Cashiers, College Pays Off”
http://www.nytimes.com/2011/06/26/sunday-review/2…
@Radu
Da, uite, eu sunt mai extremist, cred că unul care îşi zice profesor trebuie să profeseze – să fie vârf în meseria lui şi să câştige foarte bine de pe urma ei. Și să ia bani şi de la studenţi în măsura în care ei consideră meşteşugul lui valoros.
N-am o problemă cu facultăţi de filozofie, istoríe, gastronomie – cât timp respectă principiul ăsta (în RO se respectă la medicină şi arte, şi se vede diferenţa).
Acu, dacă rezultatul educaţiei este doar o satisfacţie intelectuală a studentului, atunci fără supărare – şi "profesorul" ar trebui să predea tot pentru satisfacţia intelectuală.
Pentru ce studentul să vândă zarzavat iar profesorul să ia bani de la stat? 🙂
@LD
"Pentru ce studentul să vândă zarzavat iar profesorul să ia bani de la stat?"
Eu zic ca e acelasi principiu in joc cu educatia superioara ca si cu educatia in general. La fel se poate pune intrebarea si cu majoritatea profesorilor de liceu si scoala generala–ce le trebuie vanzatorilor de aprozar sa studize limba latina, sau istorie, sau geografie, muzica, etc? Pentru ca o populatie educata este buna pentru tara chiar si cand nu este un efect masurabil economic in mod direct, de aia.
Nu inseamna ca nu trebuie sa fie limite la fondurile alocate de stat pentru educatie superioara–pot sa fie limitate la cate locuri sunt acum, si numai candidatii cei mai buni (fie dupa notele de la bac, fie dupa un criteriu mai complex) sa fie admisi, si cei mai slabi sa poata merge la universitati private contra plata ca Spiru Haret. Si numai cei cu medii bune sa poata studia pe gratis la universitati de stat, cei care pica apoi cursuri sa fie trebuiasca si sa le plateasca (sau daca nu au bani, sa stranga X ore gunoaiele din campusul universitar). Sa vezi apoi ce se va reduce chiulul si copierea la examene (orice act de copiere ar trebui pedepsit prompt cu un zero barat, care ar strica rau media si ar rezulta intr-o nota de plata trimisa la parinti, care apoi pot lua ce masuri cred ei de cuviinta). Daca guvernul chiar nu are bani sa continue nivelul actual de investitii in educatia superioara, atunci macar sa faca ce face guvernul Conservator din UK: sa subventioneze imprumuturi educationale cu dobanzi foarte mici, care apoi sa fie replatite in functie de veniturile oamenilor. Parca in Anglia ratele pentru imprumuturile educationale nu pot trece de 10% din venit, deci filozofii care ajung sa vanda la aprozar nu devin sclavi bancilor.
Oricum, statul nu are nici o datorie fata de absolventii universitari. Pe care ii duce capul sa faca doctorate si sa castige posturi universitare (care in mod natural sunt doar o mica fractie din numarul de absolventi) bravo lor, restul sa se descurce in sectorul privat sau sectorul public, indiferent daca isi utilizeaza pe deplin diplomele sau nu. Dar ce este pasiunea lor, merita sustinuta atat timp cat studiaza (si chiar se tin de carte–chiulangiii care folosesc studentia doar ca o evitare a maturizarii nu trebuie sustinuti).
@ion : Biserica nu este o institutie religioasa ci institutionalizarea religiosului din OM. Misticismul si bigotismul nu inseamna credinta chiar daca multi mistici, bigoti si farseuri se autointituleaza drept credinciosi. Credinta este un concept mult mai larg; spre exemplu – chiar postarea ta are la baza "credinta " ca ai dreptate. Sa ai parte de tot ceea ce sufletului ii este folositor!
PS Pedeapsa divina are doua extreme – iti ia mintile sau te lasa in mintea ta 🙂
Ieri a trebuit sa-mi întocmească cineva un document (netipizat).
A formulat in 30 de minute o propoziţie de doua rânduri, din care 15 minute s-a consultat cu ceilalţi colegi dacă sa scrie "data aferenta" sau "data precedenta".
Este pe bune. Si persoana respectiva cred ca a luat bacul cam în urma cu 10 ani.
Cred ca începând din acest an putem numi bacul "examenul de maturitate".
Puţină documentare nu ar strica înainte de un astfel de articol …
Nu poţi compara toate sistemele de învăţământ din lume, pentru că SUNT DIFERITE. Unele mizează pe competenţe, pe practică, altele pe învăţare mecanică, altele pur şi simplu pe o simbioză … unele sunt mai legate de industrie, altele n-au nicio legătură …
Cât despre top 500, avem una chiar în top! http://www.realitatea.net/universitatea-politehni… …
… e adevărat că nu e ceva impresionant, dar există! Și nu poţi compara universităţi cu alumni şi puterea financiară a celor din top 500 cu sistemul din Ro, din păcate. Puterea financiară, din punctul meu de vedere, face diferenţa în topul acesta … iar în contextul în care tu ai 2.8% din PIB, cel mult, şi pentru educaţie şi pentru cercetare … la ce te mai aştepţi … 🙂
@Andrei Crăciun
Puţină morală din vârf de pix n-ar strica în deschiderea comentariului, ca să… dai o notă de dramatism 😛
"Nu poţi compara toate sistemele de învăţământ din lume, pentru că SUNT DIFERITE. Unele mizează pe competenţe, pe practică, altele pe învăţare mecanică, altele pur şi simplu pe o simbioză … unele sunt mai legate de industrie, altele n-au nicio legătură …"
Deja ai făcut o comparaţie.
"Cât despre top 500, avem una chiar în top! http://www.realitatea.net/universitatea-politehni… …"
Ăsta e topul numărului de lucrări de cercetare publicate.
Topul performanţei universitare e altul:
http://www.realitatea.net/universitatile-romanest…
"… e adevărat că nu e ceva impresionant, dar există! Și nu poţi compara universităţi cu alumni şi puterea financiară a celor din top 500 cu sistemul din Ro, din păcate."
Când zici că "nu poţi compara"… e tot o comparaţie 😉
http://riscograma.ro/media/2010/12/top-shanghai-2010.png
http://riscograma.ro/media/2010/05/top-universitati-romania.png
Pentru ca o populatie educata este buna pentru tara chiar si cand nu este un efect masurabil economic in mod direct, de aia.
Sunt de acord pe fond, dar propozitia asta e o contradictie. Daca e buna pentru tara suficient incat sa o finantezi prin impozitarea economiei, atunci ar face bine sa aibe efecte economice directe.
Si culmea e ca are. Un numar suficient de mare de absolventi de filozofie iti va aduce investitii straine chiar daca deocamdata majoritatea filozofilor sunt aprozaristi. Un numar mare de oameni care iau bac-ul pe bune nu va vota un politician care promite mariri de pensii finantate pe credit. Toate astea au efecte economice al dracu de directe.
Odata ce am cazut de acord ca este nevoie de bani publici in invatamant, nu inseamna ca nu trebuie sa urmaresti alocarea lor eficienta. Exemplu:
– privatizare totala a invatamantului superior, cu concesiunea activelor imobiliare pe 50 ani conditionat de pastrarea obiectului de activitate (*)
– locuri subventionate de stat distribuite prin concurs de admitere ca si in prezent
– valoarea subventiei si a numarului de locuri stabilite prin urmarirea salariului mediu al unui absolvent: daca majoritatea absolventilor castiga 1000E+ dupa absolvire, zau daca imi pasa ca l-au studiat pe Kant, meioza sau masina Turing, pentru ca imi scot recuperez costul educatiei tale din impozitele pe care le platesti
– la absolvire, examene optionale standard de competenta cu curicula stabilita de comun acord intre mediul academic, industrie si minister; nu demonstreaza nimic dar mai triaza analfabetii cu diploma si serveste ca minima baza pentru angajarea in domeniul public
(*) banii obtinuti poti sa-i virezi integral intr-un fond de pensii administrat privat, dedicat personalului didactic – astupi doua gauri la buget deodata
Ca o clarificare la exemplul propus, locurile subventionate de stat sunt limitate ca numar si nu pot depasi numarul de candidati platitori de taxa pe care universitate reuseste sa-i atraga de pe piata libera. Piata va decide de cati filozofi si cati programatori avem nevoie, nu nea Sulica de la minister.
@punk
De acord cu tine in general, adaug mai jos cateva detalii de la modelele cum sunt in alte tari.
"privatizare totala a invatamantului superior, cu concesiunea activelor imobiliare"
Daca sistemul public e atat de gangrenat de coruptie incat nu poate fi reformat (nu zic asta retoric, habar nu am daca este gangrenat), atunci privatizarea poate sa fie solutia. Dar ma tem sa nu rezulte in mai multe Spiru Haret in loc de Harvard-uri si Oxford-uri. In SUA de la inceput s-au dat facilitati fiscale universitatilor private, de exemplu la "Land grand colleges" s-au dat chiar si terenuri imense care apoi le puteau vinde pentru fonduri, cu conditia insa sa se tina de misiune (educatie) si sa fie non-profit, si uite asa a evitat SUA Spiru-Haret-urile.
"locuri subventionate de stat distribuite prin concurs"
Da, in primul an in functie de concurs, si anii urmatori sa fie conditionata de note bune. In loc de "totul sau nimic", care ar produce o discontinuitate foarte stresanta, mai bine ar fi subventia "sliding scale", ceva de genul:
– primii 5% din studenti sa aiba subventie de 95% (dar sa mai contribuie si ei macar un pic, ca altcumva nu apreciaza)
– urmatorii 5% subventie 90%
– urmatorii 5% subventie 80%
– urmatorii 5% subventie 70%
– urmatorii 5% subventie 60%
– urmatorii 5% subventie 50%
– urmatorii 5% subventie 40%
– urmatorii 5% subventie 30%
– urmatorii 5% subventie 20%
– urmatorii 5% subventie 10%
– restul de 50% fara nici o subventie, decat cu imprumuturi garantate de stat (ca sa aiba dobanzi mici), si rasplatite in functie de ce venit vor avea (de exemplu daca sunt someri un timp, acel timp sa poata amana ratele), cum se face in toate tarile dezvoltate. Chiar daca dureaza 20-30 de ani sa isi plateasca facultatea, tinerii continua sa faca asta pentru ca dobanzile sunt mici, si daca sunt someri nu trebuie sa ajunga faliti din cauza ratelor.
Alt lucru care se face in SUA, pentru a da alternative celor care nu vor sa se imprumute mult si nici nu sunt chiar crema promotiei lor–guvernul federal plateste educatia pentru cei care voluntariaza 4 ani in armata (cu toate riscurile care implica asta, tinand cont si ca armata plateste cu putin peste salariul minim pe soldatii de rand), sau lucreaza ca invatatori/profesori sau doctori 8-10 in zone defavorizate (asta depinde de la stat la stat, ca statele au programele acestea). Pentru a fi profesor de liceu nu trebuie decat un masterat de pedagogie care dureaza un an, si apoi oricine poate preda intr-un subiect apropriat de cel studiat in facultate. De exemplu nu doar cine a studiat istorie in facultate poate preda istorie, dar si cine a studiat sociologie sau antropologie. Si probabil ca si filozofii care nu isi gasesc de lucru in alta parte ar putea preda bine istorie sau alte subiecte umane.
Faptul ca guvernul ar subventiona in mod direct doar jumate pe studenti (si nici subventia aia nu ar fi decat partiala) ar face ca piata libera sa pice universitatile chiar proaste. Si pentru a fi numita "universitate" (in loc de "colegiu" sau "scoala post-liceala"), o entitate privata ar trebui sa aiba macar un minim de publicatii in jurnale academice. De exemplu daca are 100 de profesori, sa publice macar 20-30 articole pe an, peer-reviewed.
Si universitatile private care ajung in Top 500 mondial ar trebui sa primeasca subventii in plus de la guvern, de la bugetul de cercetare. Dar nu se stie cate decenii va dura pana cand o universitate privata romaneasca sa ajunge in Top 500, daca toate sunt ca Spiru Haret s-ar putea ca niciodata.
A compara Romania si Turcia, pe de-o parte, cu China si Japonia, pe de alta, e ca si cand ai compara mere cu pere.
In Romania, IQul mediu e de 94; IQul mediu scade gradual de la nord-vest spre sud-est in Peninsula Balcanica. In timp ce asiaticii au un IQ mediu de 105.
Tare ma tem ca problema e mai grava (de natura genetica) decat aceea a unui sistem de educatie falimentar si ca nu se poate remedia decat prin mijloace controversate cum ar fi eugenia.
@Nyk
Nu este genetica factorul determinant–IQ-ul mediu nativ e cam la fel, diferenta e culturala. Asiaticii de Est sunt toti influentati de confucianism, si tarile din sfera imperiului chinez medieval de accentul pus pe examenele pentru angajatii guvernului (asa au rezolvat ei problema coruptiei). Spre deosebire de Romania/Grecia/Turcia, unde posturile birocratice au fost alocate dupa principii fanariote (spagi). Deci din motive istorice si culturale, chinezii sunt mai meritocrati.
Aceasta cultura face ca majoritatea parintilor din Asia de Est, inclusiv imigrantii in SUA, sa isi forteze cam mult copiii. In parerea mea dusul la extreme e cam rau (tinerii care nu fac fata asteptarilor parintilor devin neurotici), dar cititi acest articol pentru detalii: Why Chinese Mothers Are Superior – WSJ.com
http://online.wsj.com/article/SB10001424052748704…
Inca o porcarie menita sa ne "abureasca".
Pai din ce arata acolo, ar trebui ca peste 50 % dintre elevi (si evident si adulti) sa fie analfabeti sau pe aproape. Pai si daca tiganii ar ajunge 50 % din populatie, tot n-am ajunge la 50 % analfabeti sau aproape, ca si aia stiu sa citeasca cat de cat….
Testele Pisa sunt ca turnul din Pisa, nu te poti lua dupa el c-ar fi "reper", e doar renumele de el.
Oricum o sa ne ducem la vale precum apa de pe valea Sambetei… acum (dupa legea nou care sta si ea ca turnul dinPisa) Acum ca "seful" e directorul scolii si el taie si spanzura, angajeaza pe cine vrea in post, indiferent de media de la concurs (ba mai mult o sa fabrice si note bune protejatilor sau contriubuabilului l buzunarul directorului ca doar de aceea avem concursul organizat in scoala, nu ?).
Cine sta sa-i caute, se cheama descentralizare, intr-o tara unde pilele tin loc de orice, chiar si de diploma. Eu stiu cam multi care n-au luat "5"-ul in ultimii 10 ani, dar au avut si au post bine-merci, ca-s "rude" si "prieteni" cu directorii sau alti sus-pusi. Sa mai adaugam profesorii "necalificati" care predau toate materiile posibile, mai putin ce au pe diploma daca chiar au o diploma, ca-s unii care n-au nici macar asa ceva dar sunt profesori !?
@ela
Analfabeţi funcţional. Adică ăia care citesc şi nu înţeleg mai nimic din ce citesc. Cel mult li se pare că înţeleg ceva